141,440 matches
-
M. Cosmescu Delasabar Despre George Petcu, cântărețul Bărăganului de la sfârșitul deceniului al paptrulea, se știe și s-a scris prea puțin. Secerat de o boală nemiloasa, numai la 22 de ani, timpul și tăvălugul războiului l-au aruncat în neant într-o zi de mai (19 mai 1939), dimpreună cu cele două plachete ale sale: Tălmăciri din mine (1936) și Față Morgana (1938). Cât despre "Blocul scriitorilor tineri" și ceea ce trebuia să devină organul sau
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
așezat în rândul acelor tineri și talentați poeți care au dispărut prea de vreme. Fișa bio-bibliografică * Născut la 13 ianuarie 1917, în com. Grindu, jud. Ialomița; * Decedat la București, 19 mai 1939 (înmormântat în satul natal); * Părinții: Alexandru, decedat în război (1916), Mama: Elisabeta; * Studii: Școală primară în satul natal; Liceul militar de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște (1931-1937); Facultatea de Litere și Filozofie, București (anul I și ÎI) 1937-1939; * Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște) și la Pământul (Călărași), în 1935
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
nu. "Bacovia este expresia unei subiectivități exacerbate, care e fără posteritate: a fi bacovian înseamnă a te nega pe tine însuți. A fi eminescian sau blagian înseamnă a te redescoperi continuu pe tine însuți cu ajutorul acestor mari poeți." Cheia unui război de hegemonie Din cauza situației sale incomode, de aliat cu NATO căruia îi lipsesc garanțiile de membru al Alianței Nord-Atlantice, România face o echilibristica diplomatică din ce in ce mai riscantă. Țara noastră refuză din nou să lase avioanele militare de transport rusești să survoleze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
Mutare aparținînd PNȚCD care, chiar dacă nu accepta ideea liberalilor de a candida separat la alegerile locale, n-a luat o decizie categorica în această privință, lăsînd ziarele să emită ipoteze și să alcătuiască planuri de bătaie valabile o zi despre războiul din Convenția Democrată dintre aceste două partide. Dar, cum de mai multă vreme se întreabă mai mulți importanți editorialiști ai ziarelor cu difuzare națională, cît de mult va mai conta ideea de Convenție, cu cheia ei, după ce marile partide care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
de mai multă vreme se întreabă mai mulți importanți editorialiști ai ziarelor cu difuzare națională, cît de mult va mai conta ideea de Convenție, cu cheia ei, după ce marile partide care o compun, PNȚCD și PNL își vor fi isprăvit războiul de hegemonie în cadrul Convenției? P.S. Din greșeală Cronicarului, în numărul trecut al României literare, la rubrică "Revista revistelor", numele directorului ziarului Cotidianul a apărut ca "Ion Diaconescu" în loc de "Dan Diaconescu" așa cum e corect. N-a fost în nici un caz în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
Iată fragmentul: "...Anul care a trecut, ăanul întîlnirii monarhilor europeniă poate fi numit și anul intensificării discordiilor religioase. Ar fi fost, fără îndoială, ciudat că în secolul al nouăsprezecelea, atît de luminat, cineva să prezică reînvierea învrăjbirilor sau chiar a războaielor religioase, care nu sînt potrivite decît barbariei din Evul Mediu. Noi nu prezicem și chiar n-avem nici cea mai mica intenție s-o facem; totuși, sîntem înclinați să considerăm că toată această "chestiune religioasă", atît de pregnanta în anul
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
Uneori, scriitorul se instalează în plină actualitate, așa cum face, de pildă, atunci când reacționează la mărturisirea Gabrielei Adamesteanu - urmată de una similară a lui Eugen Negrici - că Jurnalul lui Mihail Sebastian i-a schimbat complet imaginea despre "perioada dintre cele două războaie mondiale". Costache Olăreanu admite că lumea românească de atunci nu era una ideală, dar demonstrează că acea lume avea o ținută, distrusă ulterior de regimul comunist. Și cum anume demonstrează? Bineînțeles, cu o ironie subțire, povestindu-le dezamăgiților o întâmplare
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
istoria adevărată, începînd cu tinerețea părinților săi, traiectoria singulară a celui care poate să spună nu (Horia, care dezertează în 1941 după ce a participat la eliberarea Basarabiei, dar nu vrea să treacă mai departe de Nistru, pentru că acela nu era războiul lui), figură luminoasă a mamei și moartea ei, care se dovedește a fi fost un asasinat (pentru a nu periclita falsul unui proces politic), fragmente din copilăria să etc. Căutarea simbolică a Alexandrei este un traseu inițiatic care produce maturizarea
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
ca un Creangă să fie profesorul copiilor mei. Pasional și bun de gură, inteligent mult peste medie, Creangă ar fi astăzi profesor de liceu sau universitar curtat de partidele politice și urmat de o sumedenie de discipoli. Între cele două războaie, un Nae Ionescu inspirat și dînd impresia de atotștiutor a tras după sine tineri intelectuali de mînă întîi, vîrîndu-i în aventuri politice pe care unii dintre ei le-au regretat mai tîrziu, ieșiți de sub tutela năismului. Profesorul pe care il
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
1993 cum notează eronat autorul Convorbirilor). De ce vorbesc despre un caz Dan Desliu? Pentru că la noi manifestarea să a fost singulară și pentru că, fiind astfel, a stârnit destulă vâlvă. Sunt multi la noi cei care, inițial, în primii ani de după război, au aderat la comunism, l-au slujit cu fervoare iar mai tarziu au renunțat, revizuindu-se în tăcere. S-ar putea spune despre ei că au "uitat" opțiunea de la început. Dacă cineva le-o amintește tresar mirați. Altfel a acționat
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
în reprezentarea de ansamblu. Mai importantă decât reconstituirea epocii este însă în aceste Convorbiri îmbogățirea cu numeroase noi elemente a imaginii despre cazul Dan Desliu. Un caz cu valoare de unicat în istoria noastră, nu doar literară, de după al doilea război mondial. Nu avem alt exemplu de totală dezicere de comunism a unui fost înflăcărat militant, dezicere săvârșită în anii când comunismul era încă puternic în toate instituțiile lui, de o strivitoare forță opresiva. Puțini au cutezat, ca Desliu, să le
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
de a vedea în Milosevici personificarea contemporană a răului radical. Pe scurt teza cărții lui Kaplan, idee care ne interesează direct întrucît o mare parte a volumului este consacrată României, este ca națiunile din Balcani au fost întotdeauna angajate în războaie și agresiuni mutuale. Pacea între aceste populații a fost excepția, ura, antagonismul sălbatic și masacrele nesfîrșite ar fi fost regulă. Dacă mă gîndesc că Bill Clinton și-a format imaginea inițială despre România grație însemnărilor nu întotdeauna obiective ale lui
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
sugerat că nu este în interesul Vestului să se amestece în labirintul balcanic. Bismarck, în secolul trecut, spunea că Balcanii nu merită sacrificiul unui singur soldat din Pomerania. Iată că acum, cînd Pomerania, devenită parte a Poloniei după al doilea război mondial, se situează sub umbrela NATO, cuvintele lui Bismarck și-au pierdut orice sens. Nu putem ști ce s-ar fi întîmplat dacă Bill Clinton ar fi citit memoriile lui Zimmermann la timpul potrivit. Un lucru este cert, informațiile unilaterale
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
de la Editură Fundației Regale, iar a doua scriere, Sfîntul, (un microroman) e tot inedită. Amîndouă se publică acum după manuscrisele foarte citețe ale autorului. Nu știu cîte scrieri literare inedite mai sînt de apărut (autorul a scris mult în anii războiului, neputînd valorifica producția să și, se pare, chiar în anii înghețului proletcultist) și nici dacă Editură Minerva are de gînd să continue ediția, inclusiv prea multele volume conținînd publicistica. Normal ar fi fost ca de prin anii șaptezeci, să se
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
excepțional - Lumină palida a durerii, după cîteva nuvele-povestioare de George Macovescu. Acest film este o capodoperă a lui Iulian Mihu - o lume a satului subcarpatic, a satului poetic românesc, o lume a tipologiei românești în această zonă, în perioada primului război mondial. Iarăși simbolul, iarăși metaforă sunt prezente. Filmul a cucerit un mare premiu pentru regie la Moscova și a fost prezentat cu succes deosebit la Viena. Filmul pe care însă Mihu avea să-l facă după pofta inimii, s-a
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
C. Rogozanu O carte care începe cu reflecții pe marginea războiului din Vietnam (într-un moment în care Kosovo a ajuns chiar obiectul unor polemici la noi) prezintă, acum, la începutul lui 1999, un grad de interes indiferent de autor. Când acesta este însă Hannah Arendt actualitatea problemei este aproape un
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
nici măcar în virgulele dintre cuvinte - și nu doar pentru că majoritatea dintre ei au serioase probleme cu gramatică limbii române. Cand vreunul pare, cât de cât, decis să ia taurul de coarne (precum Ovidiu Grecea) conspirația ticăloșilor începe să agite securea războiului, trecând imediat la represalii. Ar fi ultima greșeală pe care și-ar putea-o îngădui premierul Radu Vasile (una dintre puținele figuri acceptabile ale actualei puteri, pentru care-mi păstrez un dram de simpatie, măcar pentru că n-a devenit, de când
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
ale celor de la România mare. Dan C. Mihăilescu se numără printre extrem de puținii umaniști români care reușește să se intereseze de soarta țării lui fără să se compromită. El ar putea contribui la relansarea patriotismului inteligent și legitim, care înainte de război avea aderenți iluștri. Spaimă corectorilor conștiincioși Dan C. Mihăilescu se mobilizează cu același avânt (îl auzim parcă sunându-si sieși, din goarna, mobilizarea generală!) și când atacă alte teme. Nu scrie niciodată plictisit, nu se mulțumește cu câteva jocuri de
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
cu alura occidentală, unui alt Ion - Diaconescu, fondatorul și el al unui ziar, răposatul cotidian popular OGLINDĂ, al cărui director a fost. Ziarul pomenit, un soi de cărticica de dimensiunile fascicolelor din colecția celor cincisprezece lei în care apăreau între războaie Aventurile submarinului Dox, a sucombat din lipsă de cititori. Ion Diaconescu, noul director al Cotidianului s-a ilustrat mai mult ca realizator de televiziune, la Tele 7abc, unde are o emisiune, Dintre sute de ziare, cu care a izbutit să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
are dl Constantinescu însuși cu onestitatea) și situația din Kosovo? De cînd apelul la descentralizare economică și administrativă (pentru că aceasta e semnificația reală și unică a petecului de hîrtie) constituie, pentru un om normal, instigare la ură interetnică și la război civil? Dacă nu mă înșel, chiar din primul rînd e vorba de declarația unor români, maghiari și germani ce se situează pe poziții identice, exasperați de centralismul insuportabil pe care stă cocoțata actuala putere discreționara a regimului Constantinescu. Ce legătură
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
înaltă misiune diplomatică din partea domniei. E atacat de o ceață de haiduci haini, pe care ii învinge, rămînînd cu Mihu Copilul. Interesantă și plină de înțelesuri e înfățișarea atmosferei epocii, cu oameni, chiar în cetatea de scaun, sătui de necontenitele războaie și sleiți de biruri. Cînd postelnicul Șarpe ajunge la Suceava, în palat tocmai năștea soția lui Bogdan, fiul legitim al marelui domnitor. Femeia moare la naștere. Din nenorocire pentru postelnic, acesta e silit să fugă din oraș, din cauza ca un astrolog
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
vă lase a vă cîrmui după legile voastre, a trăi cu obiceiele voastre, a vorbi în limba voastră... Cereți să nu se atingă de credință și slobozeniile țării... Pentru toate astea, plătiti-i o dare pe an și ajutati-l în războaiele lui."). Domnitorul, sfîrșit, dormitează, apoi, îndelung. Cînd se trezește, află că, pe cîmpia Dreptății, unii boieri l-au cerut domn pe Petru Rareș, fiul natural al voievodului. Intrigat că nu i se ascultă porunca, (că în cronici), Ștefan se ridică
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
difuzarea unor informații false, dintre acelea a caror falsitate se poate oricând dovedi. Prin punerea în circulație a unor fantasmagorii legate de anumite persoane se aduc prejudicii nu numai acelor persoane, ci și autorității morale a presei în general. În timpul "războiului rece" se lansase sloganul "Minți că o gazeta americană!" (deși gazetele americane tocmai asta nu făceau, nu mințeau). Reajustat, adus la forma " Minți că o gazeta românească!", sloganul ar avea azi o deplină îndreptățire (chiar dacă nu toate gazetele românești mint
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
Chiar dacă i se știa versatilitatea (apropierea de Crainic și de Gîndirea, urmată de răfuiala cu ortodoxismul, carlismul de ocazie, o destul de pronunțată pledoarie pentru specificul național în Istorie), ea nu mai putea fi privită cu aceeași îngăduința în condițiile de după război, cînd democrația era amenințată și cultură se află într-un mare pericol. Pentru multi dintre contemporanii săi din anii '44-'47, Călinescu devenise odios. Publicistica lui politică din acei ani m-a iritat pe mine însumi, cînd am citit-o
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
se putea spune aici. Nimic nou și, mai ales, nimic revelator. Cartea se încheie cu cîteva anexe cuprinzînd liste de parlamentari liberali, prim-miniștri și miniștri, liberali etc. Nu cred în aprecierea d-lui Rădulescu (p.146) că după primul război mondial electoratul liberal s-a redus. Realitatea guvernamentală din deceniile interbelice infirmă această aserțiune. Continuînd tradiția genealogiștilor noștri Constandin Sion, I.C.Filitti, St. Greceanu, Octav Lecca, Gh. Ghibănescu, Paul Cernovodeanu, Ștefan Gorovei, dl. Mihai Sorin Rădulescu oferă o, în general
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]