5,656 matches
-
entitate non-conceptualizabilă317, este beneficiarul ipso facto al prozei jurnalistice, a cărei componentă argumentativă caută să-l persuadeze și deci să-i câștige adeziunea. Pentru că, înainte de orice, discursul jurnalistic presupune manifestarea acută a funcției teleologice, iar în jurul acestui concept se circumscrie receptarea publicisticii pamfletare de către cititorul de rând, căruia îi este destinată, în mod direct. Din acest punct de vedere, succesul imediat pe care-l înregistrează, în contemporaneitatea interbelică, scriitura polemică argheziană este o certitudine pe care istoria literară și mărturiile congenerilor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
generații existența unei populații neromane numeroase, asupra căreia se exercită acțiunea de romanizare asigurarea de către statul roman a evoluției pașnice În toate domeniile vieții materiale și spirituale contactele anterioare existența unui anumit stadiu al civilizației autohtonilor, care să permită acestora receptarea valorilor culturale și normelor juridice superioare apropierile etnice sau rasiale, pot favoriza romanizarea, ele nu sunt determinante. Același caracter Îl au unii factori ai romanizării, respectiv cei potențiali, dintre care amintim „ viața romană În sine ”, cu o acțiune „ latentă care
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
în suprafață oblică, prezentând unul sau mai multe planuri de amenajare prin cioplire. Cea de a șasea grupă este dată de obiectele receptoare, constituită de mânere cu diferite utilități, cu morfologie variabilă în funcție de materia primă utilizată și de modul de receptare al inserțiilor (șănțuire sau perforație axială). În funcție de materia primă, gradul și modalitatea de fasonare/finisare a pieselor, fiecare din aceste grupe a fost împărțită, la rândul ei în tipuri morfo-funcționale. Vârfuri În această grupă au fost încadrate 27 de artefacte
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
imaginile inventate de un muritor, căci fiecare dintre ele scapă, în mod misterios, din spațiul și timpul ei. Există o "istorie a artei", dar "arta" în noi nu are istorie. Imaginea fabricată este datată în fabricarea ei; de asemenea, în receptarea ei. Intemporală este facultatea pe care o are ea de a fi percepută ca expresivă de cei care nu-i știu codul. O imagine a trecutului nu este niciodată depășită, fiindcă moartea este ceea ce nu putem depăși și fiindcă inconștientul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nefericire, astfel subiectivat, el pierde pe parcurs orice realitate fizică. Desigur, Frumosul despre care e vorba aici nu este cel pe care îl fabrică artistul, ci acela care-l satisface pe omul de gust. Ni se propune o estetică a receptării, nu a creației: arta din perspectiva vizitatorului. Dar, așa cum morala kantiană are mâinile curate fiindcă nu are mâini, spectatorul ei speculativ nu are nici ochi, nici corp. Ceea ce nu e rău, fiindcă nu este nimic de văzut. În afară de inevitabilul dorifor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în care este privită și prețul. Nu "oglinda artei" o plimbăm prin toată lumea, ci un aparat care extrage, captează, elimină și transformă toate imaginile după imaginea noastră. Comunitatea receptorilor de frumos este mai puțin pasivă decât își închipuie ea însăși: receptarea înseamnă producere, iar opera de artă, o operație în care magia rezultatului ascunde munca de furnici a mediatorilor care l-au făcut posibil. Al treilea moment: "Frumusețea este forma finalității unui obiect, în măsura în care o percepem fără reprezentarea unui scop"*. Iată
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ordinul atractivității, ci al țintirii: ea vizează eșantionul, nișa, pentru a i se adapta. Este înlocuit astfel indeterminismul operei cu determinismul produsului, iar magia cu sociologia. Sau hazardul nopții cu lumina zilei. Rațiunea de a fi a unei emisiuni este receptarea ei, valoarea unui mesaj măsurându-se după nivelul lui de audiență: "cinci din cinci" înseamnă un certificat de victorie. Mediametrie, precizie fără drept de apel și fără posteritate. Însă istoria cinematografiei poate servi din nou aceleași feluri, reîncălzindu-le pe cele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și autoritatea lui politică, naște ideologia ca repetabilitate stearpă și asumată exterior, în virtutea unor compatibilități, constrângeri sau interese. Există o altă natură a permanenței, sub semnul unicității, ca gest creator, ceea ce presupune însă o modalitate nouă de transmitere și/sau receptare a mesajului. Este vorba despre modul în care se raportează la mesaj tra dițiile orale sau, mai târziu, cele scripturale, înainte de con figurarea vreunei teologii. Comunicarea interreligioasă ca dialog ecumenic al teologiilor are dimensiune politică, ea făcând posibilă legătura din
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dar putem constata cotidian că limba în care copilul învață socialul nu este separată de mediul lui social, economic, intelectual, politic. Cercetând mediul social, economic, cultural, educațional putem identifica moduri diferite de promovare a culturii vieții sănătoase, moduri diferite de receptare a ceea ce se difuzează prin mass-media, de construcție a autodisciplinei, de receptare în învățământ a practicilor religioase etc. Pe teren putem afla cât se face din ce se spune despre "mediul curat", despre "drepturile omului", despre echitate și justiție etc.
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este separată de mediul lui social, economic, intelectual, politic. Cercetând mediul social, economic, cultural, educațional putem identifica moduri diferite de promovare a culturii vieții sănătoase, moduri diferite de receptare a ceea ce se difuzează prin mass-media, de construcție a autodisciplinei, de receptare în învățământ a practicilor religioase etc. Pe teren putem afla cât se face din ce se spune despre "mediul curat", despre "drepturile omului", despre echitate și justiție etc. Vorbim frumos despre "asigurarea unui nivel echitabil pentru toți copiii", dar nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pentru copii (versuri, proză), lecturi, dramatizări; videocasete, DVD-uri cu filme didactice pentru diferitele mijloace de realizare a activităților de educare a limbajului (memorizare, lectura după imagini, convorbire, povestire etc.); casete audio pentru activități recuperatorii (de învățare independentă) care vizează receptarea corectă a mesajului scris și/sau exprimarea verbală corectă din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic etc. • modele • tablă magnetică cu litere pentru educatoare • tabliță magnetică cu litere pentru copil • material grafic alfabetul în imagini pentru educatoare; alfabetul în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și societate, își vor folosi mintea și mâinile pentru auto-organizare, auto-determinare. Nu putem vorbi de democrație participativă atunci când locuitorii sunt consultați doar cu ocazia alegerilor, doar când li se cer contribuții, taxe, impozite... Trebuie acțiuni la nivelul informării locuitorilor, al receptării opiniei lor, al contrucției acordului minimal, al implicării directe in procesul decizional. Apariția conștiinței participării locuitorilor poate începe cu luarea la cunoștință, cu sensibilizarea față de problemele comune, cu convingerea că au interese comune în blocul în care locuiesc, pe strada
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cadru, circumscris de analiza semnificației ideologice a diferitelor forme simbolice, trimite spre utilizarea a trei faze sau proceduri principale: 1) prima fază, care implică "analiza socio-istorică", se concentrează asupra condițiilor sociale și istorice în care au loc producerea, circulația și receptarea formelor simbolice; 2) cea de a doua fază, "analiza formală sau discursivă", presupune studierea formelor simbolice sub forma unor construcții complexe care dețin o structură bine articulată. Thompson consideră că avem de-a face, în acest caz, cu o etapă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a comunicării de masă"393, preocupată, mai întâi, de producerea și difuzarea formelor simbolice de către instituțiile mediatice. În al doilea rând, se au în vedere modalitățile de construcție a mesajelor media, iar în al treilea rând se urmăresc modalitățile de receptare a acestora. Interpretarea ideologiei, combinată cu abordarea tripartită a comunicării de masă, permit cercetătorului o reflecție critică asupra relațiilor de dominație, asupra fundamentelor acestora și a modalităților în care acestea sunt instituite și menținute în planul realității sociale. După cum se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și Cernăuți (“Petiția Țării” 20 mai 1848) au cerut: înlăturarea Regulamentelor Organice; înlăturarea protectoratului țarist; unirea și independența românilor. -Concepția despre stat și instituțiile sale, despre drepturile și libertățile cetățenești prezentă în documentele programatice din 1848, dovedește schimbarea mentalităților și receptarea ideilor occidentale. -În toate programele se cerea: suveranitatea poporului; organizarea statului pe baze constituționale; responsabilitatea domnului; organe politice reprezentative și responsabile; desființarea privilegiilor; egalitatea în fața legilor; libertatea personală. -Ceva mai avansat era modelul politic din ”Proclamația de la Islaz”, care preconiza
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
esse naturale, în sensu autem habet esse intenționale et spirituale (Sent. De anim., lib. 2, l. 24, n. 2a4). Trebuie spus, așadar, ca, desi toți cei care receptează [formele] receptează de la un agent, există totuși o diferență în modul de receptare. Căci formă care este receptata în receptor de la agent are, uneori, în receptor același mod de a fi pe care [îl are și] în agent, iar acest lucru se întâmplă când receptorul are aceeași dispunere a formei pe care o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectului și are în cunoscător un mod intențional de a fi. Dacă diferența dintre a recepta forma unui obiect împreună cu materia lui și a o recepta fără această materie este ușor de înțeles, rămâne totuși de clarificat care este sensul receptării intenționale a unei forme. Pentru această îmi voi îndrepta atenția către un pasaj din Summa theologiae (I, q. 56, a. 2, ad 3), unde Toma din Aquino descrie manieră în care se desfășoară procesul de cunoaștere atunci cand cunos catorii sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imaterial, cănd Toma spune clar că lucrurile sunt receptate în modul receptorului? Mai mult, nu cumva, în unul și același receptor, combinația materială imaterial este una paradoxala? Să le iau pe rând: a fi receptat în modul receptorului înseamnă că receptarea se face în acord cu felul de a fi al receptorului și ar trebui înțeleasă în termeni diferiți de cei în care am formulat întrebarea, iar cheia acestei reformulări se regăsește în înțelegerea rolului de individuator pe care materia îl
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ajutat să construiesc atât o definiție a subiectului cunoscător, cât și o definiție, în linii mari, a procesului de cunoaștere. Concluziile la care am ajuns au fost ca un subiect cunoscător se deosebește de unul non-cu noscator prin capacitatea receptării active, în mod imaterial și inten tio nal, a formei obiectului cunoscut. Odată clarificate criteriile cognitive pentru Toma din Aquino, în acest al doilea capitol îmi propun să abordez un alt termen din întrebarea directoare, anume cel de proces, al
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. La o primă lectură, două aspecte ies în evidență: o schimbare a terminologiei a în locul receptării „calităților“ obiectelor, Toma din Aquino folosește aici conceptul de species sau formă sensibilis a și o strategie negativă în definirea schimbării spirituale a aflăm că forma nu este receptata că forma naturală, deci nu este receptata așa cum este ea în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
afecta simtu rile, după cum se întâmplă în cazul văzu lui sau al auzului. Până acum am văzut că diferența dintre o calitate și o specie este că una poate fi receptata direct, pe când cealaltă este un vehicul care face posibilă receptarea calității într-un mod diferit de modul în care este în obiectul din afara sufletului. Dar nu numai ochii nu își schimbă culoarea atunci cand receptează un obiect colorat; nici mediul, care, în cazul văzului, este transparentul actualizat de lumină, nu devine
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inteligibil, cu atât este mai imaterial. Or, daca simțurile noastre ar fi doar materiale, dacă ar recepta formele obiectelor doar într-un mod material, nu ar mai avea un caracter cognitiv. Însă ele sunt cognitive, iar această tocmai deoarece, pe lângă receptarea materială a unei forme, care are loc doar în cazul unora dintre simțuri, există și o receptare imateriala. Dar cum se împacă ceea ce am spus mai devreme, si anume ca unele calități pot afecta direct simțurile noastre, pe când altele au
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formele obiectelor doar într-un mod material, nu ar mai avea un caracter cognitiv. Însă ele sunt cognitive, iar această tocmai deoarece, pe lângă receptarea materială a unei forme, care are loc doar în cazul unora dintre simțuri, există și o receptare imateriala. Dar cum se împacă ceea ce am spus mai devreme, si anume ca unele calități pot afecta direct simțurile noastre, pe când altele au nevoie de anumite vehicule a speciile sensibile a pentru a produce o schimbare in simțuri? Se mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu simțul gustului alterat ar judeca mierea ca fiind amară ar judeca adevărat, căci amândoi ar judeca în funcție de felul în care le este afectat simțul gustului. De aici rezultă că fiecare opinie ar fi la fel de adevărată și în general orice receptare. Așadar, trebuie spus că specia inteligibila este pentru intelect cea prin care el înțelege. Într-adevăr, Toma din Aquino pare a respinge aici o formă idealista tare a reprezentationalismului, si nu doctrina act-obiect. Altfel spus, Toma nu contrazice faptul că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțul propriu], în măsura în care albul sau dulcele sunt în act [în obiectul sensibil exte rior] și în simțul propriu sunt doar în potenta. Dar sim tul propriu este mai nobil datorită puterii senzoriale, de unde [rezultă] și modul [sau] mai nobil de receptare fără materie: într-adevăr, orice receptor receptează în acord cu modul său [de a fi]. Și astfel, simțul comun recep tea za într-un mod mai nobil decât simțul propriu, deoarece puterea senzorială se raportează la el ca la o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]