17,529 matches
-
Ea voia să se simtă confortabil, orice s-ar întîmpla. Efectul noilor noastre Credite imobiliare fu imediat. Reclamă pentru BNP Textul conține două pronume ("el", "ea"), fără antecedent. Cu siguranță, absența antecedentului este compensată de fotografia care permite atribuirea unui referent acestor pronume, dar ea este legată și de o altă caracteristică lingvistică: cele două pronume sînt plasate în niște fraze la imperfect, în plan secund, care depind de unica frază la perfectul simplu ("fu"); or, se știe că, în principiu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acționează din plin concurența între articolul hotărît și demonstrativ. Anafora prin acest stabilește o relație directă cu grupul nominal antecedent, pe care ea îl arată oarecum cu degetul, în timp ce anafora fidelă cu articol hotărît vizează, cu ajutorul unor anumite proprietăți, un referent pe care co-enunțiatorul trebuie să-l selecționeze din cotext. Există anaforă lexicală infidelă atunci cînd substantivul anaforizant nu coincide cu termenul anaforizat: Tînărul Rafe Collins, în vîrstă de 11 ani, își așteaptă tatăl în toaleta publică, cînd, un necunoscut îi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de altfel, inversa cele două expresii. Anaforă și evaluare Pentru enunțiator, reluările anaforice sînt un mijloc privilegiat de a impune anumite evaluări. Fapt evident, în special în cazul anaforelor lexicale infidele cu "acest", care provoacă adesea o nouă categorizare a referenților. Reluarea expresiei "o locuitoare de 82 de ani" cu ajutorul anaforei segmentale "această octogenară trăind zile fericite în cătunul său natal", în defavoarea unor structuri precum "acestei foste prostituate" sau a "acestei bogate pensionare", înseamnă orientarea textului, prin includerea protagonistei într-o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să definească un nou gen discursiv, să modifice oarecum regulile jocului. 3. Marca și discursul său Imagine de marcă și discurs de marcă Numele de marcă este un substantiv propriu. În această calitate, el permite identificarea în mod direct a referentului său (vezi cap. 16); pentru a ști la ce se referă Renault, co-enunțiatorul trebuie să recurgă la competența sa enciclopedică, care conține eventual informația că este vorba de o întreprindere și că ea vinde cutare tip de produse. Numele unei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
-și croiască drum prin această constelație de valori virtuale pentru a pune de acord valorile asociate mărcii cu cele asociate categoriei de produs. Pentru substantivele proprii, nu putem vorbi de semnificat la fel ca și în cazul cuvintelor din lexic. Referentul lor evocă un ansamblu deschis de contexte istorice, geografice, iar semnificantul lor, constituenții lor sonori (silabe, foneme) sau ortografici eliberează conotații. Publicitatea deja menționată pentru ceasul de lux "Corynthe" (vezi cap. 10) exploatează faptul că acest oraș aparține Greciei antice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ghilimele 170, 176, 188, 191, 195, 216 H hibridă (formă) 184 hipotaxă 91 I iconic (semn) 67, 97 identificatorie (interpretare) 227 imitație 211 imperfect 138, 145 implicatură 33 implicit 33 imprimat 95, 96 independent de mediu (enunț) 90, 92 indicarea referentului (mod de) 219 indirect (discurs) 181 indirect liber (discurs) 185 inferență 33 infidelă (anaforă) 244, 248, 251 infinitiv 21 informativitate (lege) 37 instabil (enunț) 89, 100 instrucțiune 28, 219 insulă textuală/enunțiativă 183, 189 interactivitate 62 interacțiune 62 interdiscurs 23
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
scenă) 102, 261 întruchipare 119, 262 J joc 83 L lege a discursului 32, 35, 280 lingvistică (competență) 45, 50 M marcă (nume de) 255, 261, 265 medium 19, 80, 85 mențiune vs uz 170, 191 mod de indicare a referentului 219 modalitate (lege) 39 modalitate logică/apreciativă 128 modalizare 64, 127, 167, 191, 202, 205, 278 modalizator 168, 195-197 model (cititor) 53 monologal (enunț) 62, 111 N negativă (fațetă) 40 neologică (desemnare) 269, 272 non-ambreiat (plan) 135, 146, 152 non-coincidență
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și în cabinet, Margareta Tomescu a demonstrat un model de terapie complexă, de construire și adaptare socio-afectivă a personalității umane în formare; a creat în țara noastră „prima școală de logopedie pentru vorbirea rhinolalică, de nivel internațional”, cum frumos remarcă referentul principal al cărții. Prof. Psih. Logoped Veronica Bâlbâie MOTIVAȚIE În literatura mondială ca și în cea autohtonă s-a resimțit continuu lipsa studiului rhinolaliei ca entitate nosologică în cadrul logopatiilor infantile, explicată atât prin frecvența mai scăzută a fenomenului în general
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
domnului prof. univ. dr. Eugen Munteanu (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași), doamnei prof. univ. dr. Elena Dragoș (Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca) și doamnei c.s. I dr. Rodica Marian (Institutul de Lingvistică și Istorie Literară "Sextil Pușcariu" din Cluj-Napoca), referenții tezei, pentru recomandările pe care mi le-au făcut în vederea îmbunătățirii studiului. Nu pot să nu îi amintesc aici pe domnul prof. univ. dr. Pamfil Matei (Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu) și pe doamna conf. univ. dr. Mirela Ocinic (Universitatea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
casse]). Însă acest lucru nu arată decât că desemnatul lor este unul "universal"; dincolo de acest aspect, proverbele ca atare rămân fenomene specific "idiomatice", tot așa cum specific "idiomatice" rămân și lexemele Mensch, man, homme, uomo și hombre, chiar dacă ele desemnează același referent ("animal biped, rațional" etc.). 4.1.2. Caracterul "idiomatic" al textemelor diasketice se verifică în primul rând în actul traducerii. Dacă intenționăm să transpunem un asemenea textem dintr-o limbă în alta, nu putem prevedea a priori, doar pe baza
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dacă acesta are caracter reflexiv sau "tranzitiv"): a strica orzul pe gâște, a se face luntre și punte etc. B. Texteme cu beneficiar nedeterminat: a face cu ou și cu oțet (pe cineva) etc. Desigur, nu este exclus ca același referent să ocupe în egală măsură atât poziția subiectului (A), cât și pe aceea a beneficiarului (C). Conform acestui criteriu, textemele eventive cu beneficiar determinat se împart în două categorii: a) texteme eventive "tranzitive", în care A este diferit de C
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
beneficiarul). Niciodată, însă, A și C nu pot coincide cu obiectul (B). Acest fapt se întâmplă tocmai datorită faptului că obiectul (B) reprezintă întotdeauna obiectul unui transfer, al unei "tranziții", indiferent dacă subiectul (A) transferă această calitate asupra unui alt referent sau asupra lui însuși, intrând astfel într-o nouă stare (C). Tocmai din acest motiv textemele de acest tip sunt eventive (dinamice): pentru că, în urma acțiunii subiectului (A), ele produc, cu ajutorul obiectului (B), o modificare radicală a stării beneficiarului (C). 5
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sensului/textului, adică pot stabili raporturi metaforice noi cu coreferenții lor textuali. Pe baza acestei premise, funcțiile textuale ale textemelor ar putea fi redescrise, în termenii "poezei" discursive, ca niște operații de resemantizare implicând două câmpuri de referință: unul al referentului propriu-zis (figurat), altul al "referentului" textemic, a cărui particularitate e aceea de a se constitui ca un ansamblu de cuante referențiale sudate ("fixate") prin repetare, dar care își pot (re)activa în text funcțiile semnice și pot contribui astfel la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
raporturi metaforice noi cu coreferenții lor textuali. Pe baza acestei premise, funcțiile textuale ale textemelor ar putea fi redescrise, în termenii "poezei" discursive, ca niște operații de resemantizare implicând două câmpuri de referință: unul al referentului propriu-zis (figurat), altul al "referentului" textemic, a cărui particularitate e aceea de a se constitui ca un ansamblu de cuante referențiale sudate ("fixate") prin repetare, dar care își pot (re)activa în text funcțiile semnice și pot contribui astfel la creația de sens. Deși asemenea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga, pp. 50-60; Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală ș.a.). 400 Mircea Borcilă, "Bazele metaforicii în gândirea lui Lucian Blaga", pp. 29-30. 401 Ibidem, p. 31. 402 Ibidem, p. 37. 403 "Un referent (r) este orice lucru la care ne putem referi sau despre care putem vorbi, fie el un obiect real, un eveniment, o idee sau un obiect ficțional, non-existent./ Un cadru de referință (cr) este orice continuum semantic alcătuit din doi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lucru la care ne putem referi sau despre care putem vorbi, fie el un obiect real, un eveniment, o idee sau un obiect ficțional, non-existent./ Un cadru de referință (cr) este orice continuum semantic alcătuit din doi sau mai mulți referenți despre care vorbim: poate fi o scenă în timp și spațiu, un personaj, o ideologie, o dispoziție, o stare de lucruri, o intrigă, o politică, o teorie, psihanaliza, vântul care trece prin copaci toamna, munții din Corsica etc. Cunoaștem lucrurile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
trece prin copaci toamna, munții din Corsica etc. Cunoaștem lucrurile din lume mai degrabă prin asemenea cadre decât prin argumente logice. Acest mod de cunoaștere poate fi numit cogniție situațională și el constituie modul de a opera al literaturii./ Orice referent numit cu un singur cuvânt poate fi înscris într-un cadru de referință, dacă ne sunt date mai multe detalii despre el./.../ Un câmp de referință (CR) este un univers larg, multidimensional, ipotetic, cuprinzând o multitudine de cr-uri cotextuale diverse
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
au început încă din vara anului 1940. Deoarece guvernul ungar își făcuse planurile și pentru teritoriile reprimite mai târziu, cunoaștem numiri de militari pentru județele Arad și Timiș, așa cum, mai târziu, pe lângă comandantul militar din județul Cluj, a fost numit referent civil Farkas László, însărcinat cu "remaghiarizarea" învățământului primar și mediu. Conform planurilor inițiale, acesta ar fi ajuns să lucreze la Câmpia Turzii (Aranyosgyères), din județul Târnava-Mică (Kis Kükülő). În fruntea administrației militare, cu o structură relativ simplă, dar dând dovadă de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
un anume sens, și șeful autorității locale din subordine; de el depindea eliberarea a nenumărate acte, aprobări, putea concedia sau angaja oameni. În afara activității juridice, practic el conducea totul. Activitatea acestui comandant militar de district era ajutată de aghiotanți, de referenții administrativi desemnați de Ministerul de Interne, respectivi de servicii repartizate la fața locului de ministerele de resort. Acestea din urmă nu aveau decât drept consultativ, dispozițiile comandantului nu erau supuse discuțiilor. Comandanții militari ai orașelor intrau și ei în categoria
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în 2010, prezintă modul în care a fost valorificat punctul de vedere de mai sus, în regiunea industrială cea mai importantă a Transilvaniei de Nord, respectiv la Satu Mare și în împrejurimi. Situația a arătat și aici interesante caracteristici locale: dintre referenții civili de la comandamentul districtual numai doi se trăgeau din Ungaria de după Trianon, ceilalți opt fuseseră preluați de la fosta administrație locală română, proporțional cu numărul populației maghiare dintr-unul din districtele cu cea mai numeroasă populație maghiară care, atunci, era Satu Mare
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ștampila aplicată de maiorul corpului de armată numărul IX din Cluj pe autorizațiile de cumpărare de pământ, pe ordinele de mobilizare SAS sau pe rezervările de la hotel. În după amiaza zile de 16 iulie 1942, în Cluj, domnul Szacsvay Ferenc, referent al primăriei, se plimba cu câțiva prieteni și cunoștințe pe un pod de peste Someș. I-a ajuns din urmă un civil, un domn mai în vârstă, care, în loc să coboare de pe trotuar pe carosabil ca să-i depășească, și-a făcut loc
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
dovedit a fi colonelul Antal Károly, care l-a și somat pe Szacsvay să se legitimeze. Funcționarul - de teama unor eventuale urmări - nu părea dispus să se execute. Atunci colonelul Antal, înșfăcându-l de haine, l-a făcut proxenet pe referentul de la primărie, iar, în clipa în care grupul voia să părăsească locul, și-a scos pistolul, obligându-l (sub amenințarea armei) pe Szacsvay să-l urmeze la autorități, dar, mai întâi să se legitimeze. Ceea ce s-a și întâmplat. Domnii
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a fost lăsat pentru după încheierea războiului. Însă restructurarea sistemului educațional era o sarcină uriașă și, mai ales, urgentă. Cam doi-trei oameni se ocupau de ea în fiecare comitat: de pildă, în Cluj (și în comitatul Clujului) se ocupau doi referenți civili, repartizați pe lângă administrația militară. Planul inițial era ca, până la începutul- mijlocul lunii octombrie 1940, să demareze peste procesul de învățământ ("în prima perioadă, sarcina școlii va fi mai degrabă aceea de cămin pentru copii. Preluarea școlilor va avea loc
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
spectru al genului. În regiunile re-anexate s-a înființat o mulțime de cursuri de specializare și cursuri de învățământ: de la cele pentru pompieri la cele pentru agricultori, împletitori de coșuri și până la școli populare superioare. Pe baza propunerilor făcute de referenții civili repartizați la administrația militară, ministrul Hóman Bálint declara, în iulie 1941, înființarea "Comisiei Transilvane pentru Culturalizarea Maselor", în scopul coordonării mișcării de culturalizare în afara școlii, organ ce urma să funcționeze sub jurisdicția Ministerului Cultelor și Educației. Președintele acestei comisii
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
chiar cu diplomă. Primise un post de consilier social la centrul cooperativelor agricole, în comitatul Cenad-Arad-Torontal (Csanád-Arad- Torontál.) Din anii patruzeci, în calitate de colaborator al Comisiei guvernamentale pentru refugiați, se ocupa cu problema aducerii bocovinenilor în Bacica (Bácska). A lucrat ca referent social la Novisad (Újvidék), la Secția Politică a Naționalităților de la Oficiul Prim-Ministrului, în Serviciul Special Transilvan, sub conducerea lui Pásint Ödön (ceea ce nu i-a plăcut, deoarece întregul birou era clubul exclusiv al odraslelor de "grofi, bancheri, baroni, profesori
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]