14,766 matches
-
din robie în libertate, prima revoluție din istoria omenirii. Tradiție bine stabilită, incluzând lectura Hagadei și un ritual menit să amintească faptele: castronul de Seder, participarea copiilor (vestitele întrebări puse de cel mai tânăr dintre comeseni, Ma niștana), soția considerată „regina Sederului”, ideea că fiecare este dator să știe că el însuși a ieșit din Egipt, obligația de a prelungi ceremonia până la miezul nopții. Dar cum pot să fie menținuți copiii treji? În afară de ceremonia consumului de „afikoman”, au fost compuse cântece
CÂNTEC DE PESAH de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368875_a_370204]
-
Carpați”, “Patrula” etc. Ziarul “România”, considerat pro-aliat și împotriva Puterilor Centrale, l-a avut director pe Mihail Sadoveanu și redactor-șef pe Octavian Goga. Printre colaboratori s-au aflat: Barbu Ștefănescu Delavrancea, Vasile Voiculescu, Eugen Lovinescu, Eugen Goga, Demostene Botez. Regina Maria însăși a publicat o serie de articole în paginile lui, care sunt adevărate texte literare. Ziarul avea un tiraj zilnic de 15 000-20 000 de exemplare care ajungeau în tranșee. S-a remarcat prin limbajul savuros, rigoarea informațiilor, conectarea
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
Ion Giurcă a formulat puncte de vedere proprii cu privire la multe din aspectele abordate precum: numele de România Mare și Războiul cel Mare, frământările din interiorul Casei Regale cu privire la intrarea României în război și alegerea aliatului, rolul lui Brătianu și al reginei Maria în istoria acestor ani, problemele avute de România în relație cu marile puteri, evacuarea tezaurului românesc în Rusia și cauzele neînapoierii lui, succesul lui Averescu în alegeri, tratatele de pace, realizarea reîntregirii naționale și păstrarea acesteia, data de terminare
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
Neamul românesc”, un simbol al rezistenței naționale, care era distribuit în tranșee și a avut un bun ecou în rândul contemporanilor, redactarea „Proclamației către țară”. De asemenea, atenția cercetătorului s-a îndreptat către relația lui Iorga cu Regele Ferdinand și regina Maria, rolul lui în grațierea unor condamnați, printre care s-a aflat și Tudor Arghezi, meritul avut în împroprietărirea țăranilor. Au fost amintite și cele două atitudini diferite care se manifestă astăzi față de Iorga, una contestară și una de apreciere
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
salută frumos și de data asta numai că, fapt uluitor și incredibil, adăugă cu înțeles, probabil parșiv: - Diseară, dacă ai timp și vrei să vezi ceva deosebit... Uite al naibii, se sufocă de indignare profesoara, întorcându-i spatele ca o regină supărată pe supușii ei. O fustă puțintel mai scurtă și o coafură sexi transformă orice bărbat într-un porc! Nu mai așteptă să vină liftul și urcă în goană trei etaje. Nu-și văzuse soțul de dimineață devreme, ardea de
TOŢI BĂRBAŢII SUNT LA FEL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368965_a_370294]
-
frumosul eveniment. Mai apoi, „generalul” a împărțit câtorva doamne diplome de excelență. În spatele meu, două ilustre cucoane se țineau de taclale și comentarii. N-am zis bârfe!!! Am tras cu urechea, fără să vreau, la discuția avută de cele două regine de mahala: - I-auzi fă, se dau și diplome! Nu numai mici și pulpe pe gratis! Dece le-o fi dat domnu’ consulat cucoanelor de lângă iel ditamai diplomeli? - Poate au ceva merite. Poate dânseli au pregătit pulpeli! N-ai auzit
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
păru’ alb! Io-te-te colea pe piept la dansa ce medală atârnă! - Fă, tu ți-ai pierdut nu numa auzu’ ci și ochelarii! Nu vezi fă femeia lu’ Dumnezeu că aia e doamna Marcachina! Medala i-a dat-o regina Angliei nu Greuceanu! Cică a ’nfiat nu știu câți copii din România! - Da’ la Aneta lu’ Maghiaru și la Sofica lu’ Procopie, dece le-a dat diplomă? - De unde să știu Tănțico? La Aneta i-o fi dat că l-o fi ajutat
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
în legendă cu celebrele biruințe de-a lungul istoriei prin bătăliile purtate împotriva migratorilor, invadatorilor dușmani, unii așa-ziși creștini, alții doar neaoși păgâni, de către Eroii-Cnezi, Legendarii-Voievozi, Vitejii-Domnitori, faimoșii haiduci și pandurii olteni, de către marii Comandanți de Oștire, de preainimoasa Regină Maria, apoi de alți iluștri Comandanți militari, la care s-au adăugat și bravii partizani anticomuniști prin jertfa și iubirea lor de Moșie, așa cum de neegalat a ilustrat-o nemuritorul luceafăr Mihail Eminescu în persoana Marelui Voievod-ctitor de Neam și
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > TRANDAFIRUL Autor: Mariana Petrache Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Trandafir, frumoasă floare, Faci din zi o sărbătoare, Ești Regina Florilor, Și mireasma nopților... Ai crescut, ai înflorit, Cu boboci împodobit, Spinii te-au acoperit... Te-am udat și îngrijit Și-n lacrimi adăpostit, Ai fost rău și m-ai rănit, Ai uitat că te-am iubit...! Pe la spate m-
TRANDAFIRUL de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370880_a_372209]
-
șofranul, apasă ușor, ca și iluzoriu peste gresia nouă nouța și care nu are nimic de-a face cu istoria locului. Este ca o figurina de fildeș pe o tablă imensă de șah. Un pion. De ce nu, nebunul sau poate, regina. Totul ține de punctul din care o pvivești. Important este că ea se simte din ce in ce mai bine cu sine. Împăcata cu lumea. De ce s-ar mai supără că o fluiera golănește calfele pietrarilor, lucrătorii care, după un proiect aproape utopic, încearcă
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
-ntunecime Își unduie mătasea-n ocean pictat cu vise Pe boltă ard luceferi când jarul din lalele Se stinge-n bobi de rouă; firavele narcise Privesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele. Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri, Regină-i luna, doamnă a nopții ce-nfioară Și-un cor de îngeri palizi salută cu onoruri Minunea - feeria din nopți de primăvară! MIRAJE-N PRAG DE PAȘTE Flori de cireș, ciorchine, te-mbată cu miresme Fulgi din petale fine, ninsori de
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
PAȘTE Flori de cireș, ciorchine, te-mbată cu miresme Fulgi din petale fine, ninsori de prospețime Suspinul lin al ierbii, rodind sublime-aghesme Sub cerul ce-și revarsă o mare de-albăstrime Peste pământul reavăn... Scâncește greierașul La umbra-ngălbenită de păpădii - regine În verde-ostrov c-o rază valsează fluturașul, Luând în custodie și-o tufă de verbine. De catifea, suavă, tresare panseluța Narcisele din juru-i bârfesc o lăcrimioară Sub streașina bătrână a prins a plânge vița O albinuță-n grabă și-a
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
este cea mai veche țară română( ... ).” După ce face un expozeu despre istoria acestei „țări” dobrogene, începând cu descoperirile arheologice de lângă Varna, datând din perioada 4700-4200 î.Hr, autoarea desfășoară importantele perioade istorice, oprindu-se cu nostalgie asupra frumuseții Cadrilaterului, unde Regina Maria, în anul 1928, începe construcția unui mic castel, la Balcic. Mariana Cristescu, cu sufletul încărcat de durere, ne reamintește de Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940, când a fost cedat Bulgariei, în mod rușinos, Cadrilaterul, adică un teritoriu
MARIANA CRISTESCU, ÎNTRE TIMPUL IUBIRILOR ŞI PĂMÂNTUL CARE DOARE SAU MANIFEST PENTRU ÎNVEŞNICIREA NEAMULUI ŞI-A LIMBI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370992_a_372321]
-
bună pentru o cetate fortificată, iar el intenționa să mute vama de la Rucăr la Bran. Apoi castelul a fost cedat comitatului secuilor iar în 1920 ,ca urmare a contribuției aduse la Marea Unire,statul român a considerat să-l doneze reginei Maria. Pe vremea aceea a fost el mai înfloritor. Dar cum nimeni nu e veșnic,regina a murit și l-a lăsat prin testament fiicei sale favorite ,principesa Ileana. In 1948 a venit naționalizarea,familia regală a fost alungată din
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
castelul a fost cedat comitatului secuilor iar în 1920 ,ca urmare a contribuției aduse la Marea Unire,statul român a considerat să-l doneze reginei Maria. Pe vremea aceea a fost el mai înfloritor. Dar cum nimeni nu e veșnic,regina a murit și l-a lăsat prin testament fiicei sale favorite ,principesa Ileana. In 1948 a venit naționalizarea,familia regală a fost alungată din țară și castelul a intrat în patrimoniul cultural și a fost făcut muzeu. Și știi ce
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
făcut muzeu. Și știi ce se întâmplă cu toate clădirile intrate în posesia statului. Ajung în scurt timp niște ruine. Ceaușescu l-a mai consolidat cât de cât,era un muzeu destul de vizitat,erau camerele regale cu mobilierul de pe vremea reginei Maria și a regelui Ferdinand,sală de arme,de mese, un lift pe care cobora regina în grădină...Te aducea destul de repede în vremurile de demult. La câțva ani după revoluție, castelul a fost revendicat de moștenitorii principesei Ileana și
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
scurt timp niște ruine. Ceaușescu l-a mai consolidat cât de cât,era un muzeu destul de vizitat,erau camerele regale cu mobilierul de pe vremea reginei Maria și a regelui Ferdinand,sală de arme,de mese, un lift pe care cobora regina în grădină...Te aducea destul de repede în vremurile de demult. La câțva ani după revoluție, castelul a fost revendicat de moștenitorii principesei Ileana și în 2006 a fost retrocedat definitiv.A rămas în continuare tot muzeu numai că nu prea
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
toată dezvoltarea viitoare a veștmântului cugetării românești”; ,,Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui individuală stă la nivelul culturii europene de astăzi”.), un prim studiu critic de același autor (Critice, 1892), câteva articole și încercări timide de traducere (regina Elisabeta-Carmen Sylva și Mite Kremnitz) a operei sale. O parte din lucrările amintite, din studiile publicate în presa vremi, au stat la baza cărții viitorului patriarh Elie Miron Cristea. Motivele opțiunii pentru acest subiect pot fi presupuse, dar cu siguranță
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
Nemărginirea clipelor senine O savurez în liniștite nopți Dar deslușesc tăceri adulterine Când valul mării bântuie la porți Atingerile stelei călătoare Au dispărut pe-un drum din ani lumină Am alungat tristețea și-ncordarea Dar ai rămas în mintea mea, regină... Părea că viitorul e pe-aproape Și-ncrederea și dorul se unesc! Cum pribegesc, ades pierdut pe ape, Nu mai visez la raiul pământesc Luceafărul ce prin tăceri clipește Va încălzi umila mea ființă Nepieritor, destinu-mi ocrotește Să stăpânesc și
SPRE VIITOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369963_a_371292]
-
la ore fixe acasă să-ți toarne apă în vinul din cupă dacă s-ar da huța în leagănul ruginit din fața blocului și ar scrie poezie după miezul nopții (despre moarte bine’nțeles) dac-ar juca șah fără să folosească regine și regi contrafăcuți dacă și-ar plăti toate impozitele la stat și-ar citi critica rațiunii pure sau 20.000 de mări cât o leghe dacă ar fi student și-ar primi o bursă care nu i-ar ajunge nici
PERPENDICULAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370025_a_371354]
-
cele patru zări că am surpat palatele de plângeri când ai răspuns la tristele-mi chemări. Atât de-aproape ești și prea departe! Nici nu mai știu cum mai arăți și ești când frunzăresc a visurilor carte în care pari regina din povești. Dorinți târzii mă mistuie amarnic când pe golgota dragostei mă sui și înțeleg că totu-a fost zadarnic, că nu am fost de fapt al nimănui. Anatol Covali Referință Bibliografică: Al nimănui / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AL NIMĂNUI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370078_a_371407]
-
măcinat diamante/ două sute cântare pentru puii de colibri/ trei mii de limbi de cameleon/ intrate în sosuri briliant savante/ după un aromitor greier afon/ patru milioane de uși/ pentru închis labirintele vii// și la casă plătind/ să ceri negreșit/ pentru regina cafelelor tale/ câteva pliculețe cu zahăr din rai/ iar ca rest să n-accepți/ decât benzi de lipit/ zilele rare când în minte e Mai (Listă). Alchimizarea amintirilor cu siguranță va asigura trecerea pe deasupra oricăror furtuni. Astfel putem ajunge oriunde
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
final!... maestrul Gheorghe Zamfir a lăcrimat cu naiul sfânt, cel vrăjit și dumnezeit... cântându-ne magnifica creație „Doina de jale; un adevărat zeu Pan al zilelor noastre, care ne-a făcut să înțelegem pe deplin vorbele și trăirile sale: „DOINA, regină peste regine, mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit cu trupul și sufletul tot în plaiul patriei, alături de românii mei dragi
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
Gheorghe Zamfir a lăcrimat cu naiul sfânt, cel vrăjit și dumnezeit... cântându-ne magnifica creație „Doina de jale; un adevărat zeu Pan al zilelor noastre, care ne-a făcut să înțelegem pe deplin vorbele și trăirile sale: „DOINA, regină peste regine, mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit cu trupul și sufletul tot în plaiul patriei, alături de românii mei dragi. Doar Ea
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
clădire veche cu două etaje și mansardă, cu o arhitectură deosebită, ca în mai toată zona peninsulară a orașului, cu ziduri groase și pereți dubli din cărămidă roșie, situată deasupra Cazinoului și în apropierea Acvariului, pe fostul bulevard Carpați, acum Regina Elisabeta, unde părinții săi primiseră un apartament de la „ICRAL” cu patruzeci de ani în urmă, ca și ai săi de fapt. Adriana locuia ceva mai sus, spre Piața Ovidiu, pe strada Titulescu, lângă fosta „Casă cu lei” cum îi mai
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370370_a_371699]