3,930 matches
-
față de exterioritate, cu toate facultățile unificate, precum sînt cetățenii republicii platoniciene ; suflet unu asemenea Unului divin. în paradoxala ei expresivitate, imaginea eckhartiană folosește cetatea ca obiectivare a sufletului tocmai pentru a pleda retragerea subiectivității totale din orice obiectivare. A doua remarcă legată de modelul din Republica privește mijloacele de proiectare a cetății platoniciene. Platon nu are în vedere demersul democratic modern de construire a societății, cel care procedează prin încercări și autoreglaje, prin critică și ajustare, admițîndu-și în mod extrem de salutar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
este în mod absolut, că, la un moment dat, previzibil sau imprevizibil, al istoriei, omul va fi în mod absolut : homo verus et absconditus. Că secularizarea înseamnă închidere a orizontului omenesc în istorie și social se poate deduce și din remarca finală a autorului în Histoire intelectuelle du libéralisme : în pofida extenuării ei aparente, religia creștină continuă să rămînă un avertisment sau o amenințare la adresa universului închis pe care l-a amenajat secularizarea și pe care ea nu contenește să-l baricadeze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca importantă potrivit căreia tocmai atenția actuală a democrațiilor occidentale față de diversitate și specific cultural le angajează să conceapă/accepte teorii mai nuanțate ale secularizării decît cea a secularizării tari, în care politicul și sfera publică nu admit nici o referire la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția spirituală, culturală ori savantă de care se bucură, diversitatea a devenit cuvînt de ordine, ideologie, drapel. Așa cum remarca Marcel Gauchet, în democrațiile tîrziu moderne există abuz de reprezentare a drepturilor pe care indivizii și le afirmă, și le afișează, și le revendică, pe cînd conținutul acestor drepturi, actele și deciziile publice care decurg de aici contează mai puțin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de gîndirea liberală modernă ajung pînă la urmă să pună în lumină nu numai absența fundamentului, ci și imposibilitatea de a-l obține, aporia unui principiu care trebuie să fie secretat de uman și să-l premeargă totodată. Aceasta este remarca finală a cărții lui Pierre Manent, care desfășoară istoria tuturor modelelor posibile în liberalism. în modernitatea noastră, prin ea, omul își testează cu egală acuitate finitudinea și riscurile ex-fundării despre care vorbea H.-R. Patapievici : se autoconstruiește, ca om recent
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
țară din acest mare și bogat ținut -Moldova dintre Prut și Nistru - se ziceau și se zic Moldoveni și ei vorbesc limba noastră, pe care o numesc Moldovenească”. Evident că nu este indicat titlul lucrării în care Iorga face această remarcă, dar este clar că „limba noastră” este limba română, că Iorga afirmă explicit, și Vasile Stati îl aprobă, că locuitorii de la est de Prut vorbesc aceeași limbă cu cei de la vest de Prut, dar numesc limba vorbită de ei pornind
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sântu cu moldovenii și toți de la Râm să trag”. Cronicarul constată că în Transilvania locuiesc „și români peste tot locul, de multu-i țara lățită de români decât de unguri”. Referindu-se la originea denumirii de Valahia, cronicarul face o nouă remarcă despre unitatea de origine a moldovenilor cu muntenii: „Letopisețele latinești” scriu despre Moldova și Muntenia că „au fost un loc și o țară”, la care cronicarul afirmă că Muntenia „mai întâi” s-a descălecat, „măcară că s-au tras de la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
putea acoperi întreaga clasă dar și ad-hoc în funcție de problemele apăruteă; organizarea de întâlniri periodice cu părinții pentru a-i informa în legătură cu modalitățile de disciplinare eficientă a copilului, particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor identificate de către învățător îse recomandă ca remarcile legate de fiecare copil să se facă în întâlniri individuale cu fiecare părinte în parte sau și în grup în cazul aceleiași problematici doar cu acordul prealabil al părinților, pentru a nu leza demnitatea copiilor dar și a părințiloră, drepturile
Caleidoscop by Adriana Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93237]
-
170, începe și se accentuează sedimentarea diferențelor specifice dintre Apus și Răsărit, dintre lume și Biserică, cu lungile episoade privitoare la oamenii pustiului, la asceză, la viața conjugală, la credința că raiul a fost cucerit, la concupiscența trupului, sfîrșind, cum remarca același istoric, cu "obsesia occidentală a sexului". Istoria umană a cunoscut apoi, rînd pe rînd, pînă la Renaștere, dezghiocarea (prin varii reprezentări și obsesii) și folosirea trupului, conștientizarea sinelui sub forma identității și a individului, cu avatarurile acestuia din urmă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mai ales pentru cei care nu aveau despre trecut decât noțiuni teoretice. Femeile au participat la acest război din postura de soție și mamă, soldat sau muncitor în spatele frontului, glorificate ulterior de propaganda comunistă: • Poziția de soție și mamă. După cum remarca Nira Yuval-Davis, "războaiele sunt percepute ca fiind duse de dragul principiului "femei și copii", iar bărbații se consolează cu ideea că "femeile lor" păstrează focul aprins în cămine și îi așteaptă să se întoarcă acasă"29. Clasicul poem al lui Konstantin
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pături sus puse. Cu puține excepții, populația rurală pare să nu fi fost afectată de manifestări sexuale morbide. Literatura medievală românească nu relatează decât excepțional deprinderi morbide de această natură, iar terminologia populară este săracă În astfel de expresii. O remarcă trebuie făcută În privința sodomiei, În special printre ciobanii tineri, cei care o practicau, denumindu-se „sodomieni”. Homosexualitatea a fost un obicei frecvent la curteni, un morav de import oriental. Literatura Moldovei medievale ne-a transmis și unele tablouri psihologice. Uneori
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
clădești, mai ușor să critici o concepție decât să propui una, această parte a lucrării de față nu se vrea mai mult decât o tentativă de a presăra și câteva considerații pozitive în legătură cu chestiunile discutate până aici, peste mulțimea de remarci negative. Acestea izvorăsc din convingerea autorului acestei lucrări că în spatele impresiei că avem de-a face cu ceva miraculos, pe care o resimțim atunci când privim cu atenție modul în care folosesc oamenii de știință matematica, se ascunde o eroare legată
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Unire, s-au strâns mulți savanți de seamă cu acel nobil mesaj patriotic „de a cuprinde Într-o mare renaștere culturală Transilvania așteptărilor noastre”, avântatul profesor Marin Ștefănescu proiecta noua fază a culturii noastre la nivelul unui ideal național. Cum remarca Însuși, „cel dintâi ideal al nostru până acum a fost Unirea tuturor românilor. Căci numai prin unitatea sau plinătatea ființei noastre, noi puteam sau putem da culturei și civilizației umane nota noastră specifică. Dar acest ideal s-a Înfăptuit” - remarca
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
această optică, „nici politica, nici morala, și În genere nici o muncă și nici o acțiune n-are nici o valoare, dacă nu se dedublează cu noțiunea culturii”. „Un popor Îmbătrânește când puterile lui s-au sleit În creații de cultură și civilizație” - remarca În același timp revista Gândirea. Dar de acord cu Spengler În ce privește distincția dintre cultură ca sumă a valorilor ideale și civilizația identificată cu tehnica modernă, Nichifor Crainic disocia, atent: „Cultura, ca factor spiritual și ca expresie a personalității etnice, diferențiază
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
cu o mulțime de idei noi, de mare subtilitate și profunzime, ceea ce solicită puternic capacitatea de înțelegere a cititorului, impulsionează cercetarea secretelor metodelor calitativ-critice în analiza comunicării, dar și delectează prin frumusețea analizelor și a stilului folosit. Ceea ce merită o remarcă specială este modul în care este scrisă această carte. Autoarea însăși ni se prezintă ca personaj principal, aflat într-o conversație permanentă atât cu autorii analizați, cât și cu cititorii săi potențiali. Cartea este scrisă de un personaj care dialoghează
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
contravenție"126. Toate acestea îl determină pe profesor să exclame: "Dar la ce bun să continui? Discursul a avut un public virtual inexistent, așa că la ce bun să discut un solilocviu ascultat de trei persoane?"127. Și totuși, Edwin Black remarcă, alături de Edmund Wilson, faptul că discursul lui Chapman e "straniu și impresionant"128. Profesorul ne dezvăluie, în cuvinte la fel de impresionante, că da, într-adevăr, discursul ne "mișcă", într-o măsură suficient de semnificativă încât să realizăm că efectele sale imediate
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de valori"258 pe care președintele mizează este "aleasă cu înțelepciune dintr-un material cu care orice observator al scenei Americii este familiarizat: ea poate fi (re)duplicată în sute de alte mesaje din istoria recenta a Americii"259. Astfel, remarcă, încă o dată, criticul, asumpțiile lui Nixon cu privire la valori sunt, în aceeași măsură revelatoare, corecte, precum asumpțiile sale cu privire la adevărurile universal acceptate, în baza cărora se pot face - iar Nixon a parcurs acest pas al acțiunii - predicții convingătoare: într-adevăr, dacă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
său, (răni - adăugirea mea) de o intensitate care variază în funcție de resursele recenzorului și de timpul pe care (acesta - adăugirea mea) îl are la dispoziție"329. Mein Kampf este "exasperantă, chiar ne face rău"330, însă recenzorul neatent, "care lansează câteva remarci cu atitudine și apoi își încheie ziua de lucru, cu garanția, în avans, că articolul său va fi receptat favorabil de către membrii plini de demnitate ai comunității"331, nu face decât să înrăutățească lucrurile: în loc să își "ilumineze" publicul, pur și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sociologică. 1.1 Importanța participării civice Importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Alexis de Tocqueville (2005), în deja celebra "Despre democrație în America", numea activismul civic al americanilor drept o școală a democrației. Această remarcă îi va conferi chiar titlul de "sfânt ocrotitor al teoreticienilor contemporani ai capitalului social" (Farr, 2004: 25). Tocqueville vedea asociațiile americane echivalente cu stările din societățile absolutiste europene în limitarea tiraniei statului. Mai mult, experiența asocierii poate conduce așa cum demonstrează
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
funcțiilor socializării în sprijinul pentru regimul politic democratic. Este adevărat, importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Tocqueville, în celebra Despre democrație în America, numea activismul civic al americanilor drept o școală a democrației. Această remarcă îi va conferi chiar titlul de "sfânt ocrotitor al teoreticienilor contemporani ai capitalului social" (Farr, 2004). Tocqueville vedea asociațiile americane echivalente cu stările din societățile absolutiste europene în limitarea tiraniei statului. Mai mult, experiența asocierii poate conduce așa cum demonstrează Mark
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
democrației, ca atașament față de un ideal, dar și ca o susținere realistă a unui sistem politic. Nu vom reveni aici asupra distincției dintre definiții. Insistăm doar asupra valorii net superioare a definiției competitive pentru estimarea funcționării efective a regimurilor politice. Remarca lui Dahl (2000: 45) referitoare la atașamentul pentru regimuri politice imperfecte, dar perfectibile și pe deplin tolerante și umane, merită amintită. Libertățile specifice democrațiilor și-au pierdut cu timpul atracția pe care o reprezintă o cauză nouă, adică și-au
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
oamenii. Diferențele dintre rezultatele sondajelor s-ar putea să provină din înțelesul pe care oamenii îl dau chiar termenului de "oameni". O mai bună operaționalizare ar fi, cum aminteam deja, dacă întrebarea se referă de fapt la încrederea etnică, așa cum remarca Bădescu (2003a). Vedem mai jos variațiile în încredere când ne referim la diverse categorii de oameni. Tabelul 5.2.3. Încrederea în diverse categorii de oameni, în procente Câtă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii... Foarte multă Multă Puțină
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
contrariul său. Apoi, deznădăjduit, o rupe cu cercetarea și se aruncă în vin. Pentru o vreme, tânărul alege nu numai să creadă dar și să facă propagandă împreună cu doi prieteni, evoluționismului. Unul din prieteni se alege din partea unu preot cu remarca: „Nu știu dacă suntem sau nu maimuțe, dar tu măgar ești sigur”. Orice tânăr care încearcă să-și mobileze intelectul la vremea tinereții gustă din teribilele conflicte cognitive ca dintr-o pâine a vieții. Orice inițiere ar trebui să se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nu întârzie să apară. Se manifestă prin învăluirea defectului până la ignorarea lui și comutarea concentrată a energiilor pe altă direcție. Când auzi cât de urât ești, nu-ți mai rămâne decât să fii foarte devotat muncii tale. O astfel de remarcă: ce urât e Andrew! turnată în pâlnia urechii unui copil usucă lujerul speranței că va fi vreodată plăcut celorlalți prin înfățișarea lui. Altă dată, un predicator care poposește la casa tatălui său insistă ca acesta să dea Chinei un predicator
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
noul prim-ministru Guizot - Convenția Strâmtorilor, care prevedea principiul neutralității Strâmtorilor prin închiderea lor pe timp de pace pentru vasele de război, conform „inviolabilității” și „drepturilor suverane” ale sultanului, și „în acord cu vechile legi ale Imperiului otoman”. Astfel, după cum remarca Gh. Cliveti, „chestiunea orientală devenea, de jure, o problemă a echilibrului european. Referindu-se la beneficiile strategice ale acestui principiu, ducele de Wellington declara, în ianuarie 1841, lui Brunnow, următoarele: „Este un principiu care trebuie să convină tuturor, Rusiei pentru că
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]