11,877 matches
-
intelectualii erau dificil de mobilizat și actele lor de solidaritate erau rare. Condițiile de redactare și de difuzare a celor trei scrisori de protest care au marcat nașterea opoziției politice și intelectuale față de regimul Ceaușescu doar cu câteva luni Înainte de revoltă populară care l-a răsturnat ilustrează În mod semnificativ fragilitatea acestei opoziții. În vreme ce prima scrisoare (martie 1989), semnată de șase foști Înalți funcționari ai partidului comunist, era o critică virulenta a regimului, celelalte două (douăzeci și șase de semnatari În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
este mesianic și se plasează de asemenea Într-o perspectivă istorică pentru a anunța renașterea colectivă. Autori ai «teoriilor complotului», atribuind Întotdeauna criză pe care o traversează țară dușmanilor străini și agenților lor din interior, ei cheamă la o nouă revoltă populară pentru a-i elimina pe uzurpatori și pe profitorii «mafioți» ai revoluției. Unii dintre intelectualii profetici au putut să-și consolideze pozițiile de-a lungul vremii datorită punerii În funcțiune a noilor structuri politice sau intelectuale, fiind aleși În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pilde moralizatoare, cu personaje construite maniheist, în alb sau negru, pozitive ori negative. Totuși, există și cărți în care acest schematism este depășit. Astfel, protagonista din romanul Slutica (1925) se detașează printr-o intensă trăire sufletească, prin zbuciumul continuu al revoltei. Pe de altă parte, L. reușește să contureze cu gingășie portrete de copii supuși dificilei probe de a înțelege ordinea, nefirească pentru ei, a lumii adulților. Trimiteri la situația social-politică a românilor din Transilvania din perioada austro-ungară face în romanul
LECCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
lasă întrevăzută în bucuria de a trăi în ritmul naturii și al cutumelor ancestrale, într-un eros ce împletește adorarea marianică și impulsul primar în relația, familiară orizontului rustic, cu sacrul și, mai rar, în luciri de conștiință socială și revoltă („Plug înfipt în lut și-n carne/ Și norod flămând, răscoală” sau „Drum bătut de țară plină/ Cu de toate și străină”). „Cartea a doua” din Curcubeu peste țară distilează aceleași teme și motive într-un șir de distihuri al
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
scriitorul francez și o trimite ziarului „L’Humanité”. La începutul lunii martie Fernand Desprès, redactor la ziar, transmite scrisoarea celui căruia îi era adresată, relevând primul că „acest Istrati are o sensibilitate profundă” și „dezvăluie o forță de gândire și revoltă asemănătoare cu a lui Gorki [...]. Cred că dacă și-ar povesti viața de luptă și vagabondaj, de înflăcărare și deznădejde, el ar izbuti să scrie una dintre cele mai zguduitoare și mai sumbre cărți din câte s-au scris până
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Les Amis de l’ URSS” din Franța, este invitat să participe la cea de a X-a aniversare a Revoluției din Octombrie. Sosind la Moscova la 20 octombrie 1927, vizitează URSS timp de șaisprezece luni și suferă un șoc de revoltă și decepție în fața realităților patronate de puterea bolșevică. La 15 februarie 1929 revine la Paris, unde în toamnă își publică, în volumul Vers l’autre flamme, impresiile și constatările. În 1932, aflat din nou în țară, se internează la Sanatoriul
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
1986; Băncilă, Portrete, 245-256; Dimisianu, Subiecte, 39-57; Anghelescu, Textul, 184-188; Băileșteanu, Aorist, 99-103; Lovinescu, Unde scurte, I, 430-440, III, 235-246; Heinrich Stiehler, Panait Istrati, Frankfurt pe Main, 1990; Nicolae Manolescu, Spovedania unui dezamăgit, RL, 1991, 8; Romul Munteanu, Panait Istrati. Revoltă, eros și moarte, L, 1991, 13; Mircea Țicudean, Așteptându-l pe Gorby, APF, 1991, 1-2; Ov. S. Crohmălniceanu, O mărturie patetică, CC, 1991, 3; Maria-Ana Tupan, Regăsirea lui Panait Istrati, VR, 1991, 5; Cornel Munteanu, Panait Istrati. Dialogul sinelui cu
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
umanismul”. Prin includerea a numeroase fragmente de jurnal aparținând lui Ion Marin Sadoveanu, Eugen Jebeleanu, M. Blecher și lui Mihail Sebastian, Sașa Pană crede că se poate vorbi de „un nou realism”. El descoperă în Al. Sahia (republicat cu schița Revoltă în port) „un antemergător al realismului popular”. Actualitatea - afirmă Sașa Pană - impune însă „realismul democrației populare transformat din realismul durerii populare”. Cu o cronică într-un anume fel mai subtilă va interveni și Ov. S. Crohmălniceanu, pentru a sublinia legătura
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
noastre artistice după război). Se cuvine menționată, de asemenea, o Scrisoare deschisă d-lui Panait Istrati, în care Ioseph Igiroșianu îl atacă virulent pe scriitor, căruia tocmai îi apăruse volumul Trecut și viitor, acuzându-l că otrăvește sufletele „cu veninul revoltei inutile”. Alți colaboratori: G. Marinescu, Stelian Mateescu, Constantin Ionescu, Em. Grigoraș. I.M.
REVISTA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289270_a_290599]
-
e s-ajungi/ înaintea florilor/ la cules de păpădii/ nu mai merge nimeni,/ se întoarce/ ultimul fluture în lut/ și cade la picioarele mele./ M-așteaptă Făt-Frumos în copaci/ să-mi aleg ortacii/ pe rând când se vor ivi/ din revolta lutului/ în zodia furtunii”. Încercând să imprime versului o mai accentuată dimensiune metafizică, poetul eșuează de cele mai multe ori, iar lirismul rămâne fără consistență, exterior. SCRIERI: Întoarcerea lui Făt Frumos, Iași, 1969; Sînt, Iași, 1971; Rost, Iași, 1972; Pământul din frunze
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
vie, Revoltă în port), aceste momente de viață (oropsită) transmit un fior umanist autentic, al cărui patetism este însă mult diminuat de tezismul ostentativ. SCRIERI: Ploaia din iunie, în Nuvele inedite, București, 1935; URSS azi, Craiova, 1935; Nuvele, București, 1948; Revoltă în port, București, 1948; Șomaj fără rasă, București, 1948; Uzina vie. Ploaia din iunie, pref. I. Vitner, București, 1948; Nuvele și articole, București, 1951; Pagini alese, București, 1952; Nuvele, București, 1953; Scrieri alese, pref. George Macovescu, postfață Pompiliu Marcea, București
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
țărănească, el încearcă să schițeze frumusețea aspră a copilăriei, farmecul satului și al naturii sau „relatează” cu încântare nostalgică mici întâmplări. Înstrăinarea e doar constatată, nu trăită ca o dramă. Cu adevărat dramatice sunt conștiința acută a oprimării, sentimentul de revoltă față de stăpânitori, credința în ziua izbăvirii, care dau uneori poeziilor sale accente vaticinare. Nu lipsesc versurile care abordează motive obișnuite ale liricii - contemplarea nemărginirii și aspirația spre o existență înaltă, tristețile provocate de singurătate, de neîmplinirile erotice, reveriile, meditațiile. Toate
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
1907. Autorul respectă faptele și fuge de ideologizarea pronunțată. Dă dreptate răsculaților, dar, credincios principiilor sale artistice, își stăpânește orice inflexiune lirică participativă. De altfel, a abandonat o versiune inițială, care fusese de la un capăt la altul „un strigăt de revoltă”. Romanul se mulțumește să vorbească exclusiv prin scene și întâmplări, nu ascunde atrocitățile, chiar și acolo unde autorii acestora sunt țăranii, purtați de furia răfuielii cu asupritorii lor. R. are convingerea că va pleda mai bine în favoarea răsculaților înfățișând lucrurile
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
de clasă, oferă inspirației un câmp deschis. Altfel, mai totul, în versificările frânte, convulsive ale lui Ș. - care și-l luase ca model pe Vladimir Maiakovski - e, între îngrețoșare și mânie, discurs agitatoric, cu accese de furie proletară: tonuri de revoltă, gesturi demascatoare, îndemnuri la luptă (cu „ură și cuțit”). Versificatorul se vrea un exponent al celor mulți („Strigăt sunt, înfipt în vreme,/ Peste roșiile ruguri” - Prefață la un volum care n-a putut să apară). Și nu ratează nici o temă
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
iar în 1829 este trimis în Elveția, la Institutul „François Naville” din Vernier, lângă Geneva, unde rămâne până în toamna anului 1835. Receptiv la ideile democratice și liberale care agitau Europa apuseană în preajma revoluției, el compune, în limba franceză, poeme celebrând revolta împotriva tiraniei. Scrise, probabil, la Viena, unde în 1835-1836 R. ar fi făcut studii practice la o casă de comerț turcească, aceste texte îi atrag expulzarea. Întors în țară, petrece un timp la moșia părintească din ținutul Neamțului, după care
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
popoarele să poată viețui Împreună În pace și armonie. Cei mai mulți dintre noi ne-am revoltat Împotriva Imperiului American, care era blamat pentru mai toate problemele sociale. Unii au recurs chiar la terorism În speranța deșartă că vor distruge sistemul. O revoltă socială asemănătoare a avut loc În aceeași perioadă În Europa și În alte părți ale lumii. Totuși, aproape toți tinerii activiști americani pe care i-am cunoscut credeau, În adâncul sufletului lor, că, dacă aveau să aibă loc schimbări fundamentale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cei puternici. Generația anilor ’60 s-a revoltat Împotriva naturii sufocante a acestor viziuni grandioase și a ideilor utopice despre maniera În care oamenii ar trebui să se comporte și să acționeze În lume. Postmoderniștii au asigurat raționalizarea În vederea acestei revolte, argumentând că nu există o perspectivă unică, ci tot atâtea perspective asupra lumii câte experiențe umane individuale. Sociologia postmodernă pune accent pe pluralism și tolerarea diferitelor puncte de vedere care alcătuiesc totalitatea experienței umane. Pentru postmoderniști, nu există un regim
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
edicte și reguli transmise de sus În jos, ci este un proces deliberativ deschis la care participă jucători egali Între ei, fiecare cu interese și aspirații proprii, dar toți interdependenți și, În cele din urmă, responsabili pentru bunăstarea reciprocă. O revoltă similară a apărut la nivelul statului la un deceniu după mișcările studențești. Filosofi precum ar fi Michel Foucault credeau că În lumea postmodernă cu o complexitate, densitate și interdependență sporite, acțiunile fiecărui jucător afectează natura, calitatea și distribuția puterii În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ne vom putea asigura mai bine securitatea și ne vom elibera. Acum, instinctul morții, pornirea agresivă de a domina și lipsi de viață natura, ne chinuie sub forma amenințărilor globale, cum ar fi schimbările climatice, proliferarea nucleară, creșterea sărăciei și revoltele sociale. Am căutat să devenim mai siguri și am sfârșit prin a fi mai vulnerabili decât oricând În istorie. Am ajuns la pragul anihilării. Instinctul morții a triumfat. Freud nu ne-a spus mult despre cum am putea ieși din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
economia mondială ar suferi o cădere serioasă și prelungită, poate chiar o depresiune globală? Ar avea europenii răbdare să continue cu o guvernare deschisă, pe nivele multiple, orientată pe proces, dacă ar trebui să facă față la revoluții sociale și revolte de mase? Acestea sunt provocări dure, care testează caracterul unui popor și vitalitatea și viabilitatea visului lor. Indiferent de ce ar putea gândi alții despre America, visul american a trecut testul, În timpuri bune și rele. Nu ne-am pierdut speranța
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Nu se profesează dubii cât de mici în legătură cu acțiunile altora și deseori se răspunde cu mânie și agresivitate. Factorii de mediu fizic au influență asupra declanșării comportamentelor agresive și antisociale. În Statele Unite, o comisie special creată pentru a studia cauzele revoltelor și violențelor de stradă deosebit de dese și dure din anii ’60 în această țară a identificat, printre alți factori, și pe cei ai temperaturii ridicate. Cercetări corelaționale ulterioare centrate special pe respectiva temă, analizând 102 dintre tulburările violente ce au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
agresivitate nu are un efect de catharsis. Mai mult, ele întăresc tendința spre violență (Stephan și Stephan, 1984; Baron și Byrne, 2000). Cu privire la exprimarea pornirilor agresive în planul imaginarului, aici rezultatele investigațiilor concrete sunt contradictorii. Consumarea indirectă a frustrării, mâniei, revoltei, prin scenarii ce rezolvă acțiuni agresive doar în teritoriul fanteziilor mentale pure sau în cel al povestirilor scrise, al picturii ș.a., conduce, probabil, la o micșorare a tendinței de a realiza practic, în viața reală, acte de violență antisociale (Stephan
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
disciplinelor socioumane, detașându-se ca pregnanță de generalitate sociologia, științele politice, antropologia culturală și istoriografia. Au fost analizate minuțios cauzele și consecințele diferitelor conflicte armate, raporturile economice și de putere politică dintre clase, alianțe și presiuni grupale în mișcările sociale, revolte și revoluții. În studierea societăților tribale - unde entitățile grupale apăreau foarte bine circumscrise nu doar spațial, ci și ca stil de viață -, s-au studiat îndeaproape competițiile teritoriale, dar și raporturile sociale mai complexe, cum ar fi căsătoriile intertribale (exogamia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sentiment de frustrare, ceea ce poate conduce cu ușurință la antagonisme. În raporturile de imparitate economică, atât grupul favorizat, cât și cel defavorizat pot avea starea subiectivă a deprivării, chiar dacă amândouă și-au ridicat calitatea vieții. Se pot aduce ca exemplu revoltele din ghetourile din SUA anilor ’60 când, deși atât albii, cât și negrii și-au îmbunătățit condiția economică, aceștia din urmă au considerat că primii s-au ridicat mai mult decât ei, de unde violența contra albilor (Sears și McConahay, 1973
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt aranjați profesional, ei sunt supărați pentru că în general locurile de muncă tradițional ale albilor sunt ocupate de negri (Bobo, 1988). Combinată cu cea a echității și justiției distributive, teoria deprivării relative explică la modul substanțial diferite tipuride proteste și revolte sociale, acte de terorism și recrudescența mișcărilor de dreapta. Actualmente studiul relațiilor intergrupale cunoaște, așa cum pe larg se expune și în lucrarea tradusă din franceză: Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri (1997, coord. R.Y. Bourhis și J.F. Leyens), numeroase încercări
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]