3,927 matches
-
școală care încă mai există și astăzi. În urmă săpăturilor întreprinse pe teritoriul fostei comune Golești, s-au găsit fragmente de lemn carbonizat, ceramică Gumelnița (ce datează de pește 2500 de ani), precum și fragmente de sticlă și ceramică dacica și romanica. În prezent, exemplare din aceste descoperiri se găsesc în satul Golești, la Muzeul de Etnografie și Istorie, colecția Profesor Dan Dimulescu. În sat nu există biserică, dar locuitorii merg la bisericile din satele vecine. Majoritatea populației este ortodoxă.
Poienița, Argeș () [Corola-website/Science/300639_a_301968]
-
Cheresig este un sat în comuna Toboliu din județul Bihor, Crișana, România. În această localitate se găsesc ruinele unui donjon romanic din cărămidă, în plan hexagonal, din sec. al XIII-lea - construit în 1242, imediat după marea invazie tătara, ca punct întărit și turn de observație. Prima atestare documentara a turnului este datata 1289, pomenind de asediul regelui Ladislau Cumanul. În
Cheresig, Bihor () [Corola-website/Science/300851_a_302180]
-
maghiari, iar 6 nu au dorit să-și declare etnia. „"Biserica reformată din Șieu-Odorhei, datând din a doua jumătate a sec. XIII, este o biserică-sală, construită sub semnul influenței cisterciene în care se renunță la sanctuarul cu absidă semicirculară - tipic romanică - fiind preferat sanctuarul pătrat, boltit în cruce pe ogive. Sistemului de boltire i se asociază, ca elemente caracteristice, capitelele cu croșete ale arcului triumfal, de asemenea ferestrele circulare polilobe, adevărată marcă a goticului cistercian. Caracteristic bisericii îi este și absența
Șieu-Odorhei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300893_a_302222]
-
monument cu caracter religios; pe un soclu de piatră se ridică chipul Mântuitorului între doi îngeri, în dreapta și stânga pe coama zidurilor, chipurile apostolilor, figurile sculptate în piatră. Monumentul este în genul monumentelor similare din Apus și poartă caracteristicile artei romanice. Corpul bisericii este format din bârne de lemn pe fundație și soclu de piatră, în partea răsăriteană socului se ridică la 1,5m. Acoperișul în șarpantă, coama țuguiată, cu poalele strașinei prelungite în afară la 1,5m pentru apărarea pereților
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
a lungul timpului au scos la iveală un inventar bogat din epoca neolitică, cu preponderență ceramică pictată de tip Ariușd. Pe teritoriul comunei au fost găsite 109 morminte, datând din secolul XII, așadar dinainte de așezarea sașilor pe aceste locuri. Cetatea romanică era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată pe trei laturi de râul Homorod. Experiența de constructori a teutonilor acumulată în Țara Sfântă și în Asia Mică a adus pe meleagurile transilvănene tehnici și soluții de construcție întâlnite la marile castele
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]
-
acestui ansamblu este Judecata de Apoi. Alte scene sunt inspirate din viața Fecioarei Maria, dar apar și figuri de sfinți apostoli, precum și scena Răstignirii lui Iisus. Probabil că în anul 1240, când a fost preluată de cistercienii de la Cârța, bazilica romanică cu trei nave să fi fost în construcție. Se păstrează din această etapă majoritatea elementelor de construcție. Interiorul bisericii este destul de heteroclit, astfel că pe lângă elementele cisterciene (ferestrele cu patru lobi traforați de deasupra celor în arc frânt) se conservă
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
școală generală cu clasele I-VIII, pe Strada Principală nr. 320, și o grădiniță cu program normal, ambele cu predare în limba română. Existența primei biserici din Felmer este menționată documentar din anul 1494, dar părți ale construcției de factură romanică datează din secolul al XIII-lea, construcția bisericii începând în 1250. În sec. XV biserica este transformată în biserică fortificată ("Kirchenkastell" ), prin ridicarea unei incinte fortificate din ziduri de protecție, prevăzute cu două bastioane. Inițial, în bastioane se păstrau grânele
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
biserică fortificată datând din sec. XIV - XVI, declarată monument istoric sub denumirea "Ansamblul bisericii evanghelice fortificate", cu cod LMI BV-II-a-A-11734 (Cod RAN: 40731.03). Biserica fortificată din sat a început să fie construită în secolul al XIV-lea în stil romanic, pentru ca mai apoi să fie restaurată în stil gotic. Biserica prezintă un „zwinger”, spațiu îngust între exteriorul zidului principal și un al doilea zid mai secund, paralel cu primul, cu rol de obstacol și capcană în calea prădătorilor. La origine
Meșendorf, Brașov () [Corola-website/Science/300954_a_302283]
-
sare. Tradiția exploatării apei sărate de către localnici (din fântâni special amenajate) și a folosirii acesteia în gospodării s-a păstrat în aceasta zonă până în prezent. Biserica Evanghelică-Luterană fortificată a fost construită în secolul al XIII-lea ca bazilică în stil romanic. A suferit ulterior modificări importante. Ridicarea fortificațiilor a transformat lăcașul de cult într-un loc de refugiu pentru locuitori. În prezent mai păstrează rămășițe de picturi murale și un crucifix de peste 1,5 m datat din perioada tranziției de la gotic
Mercheașa, Brașov () [Corola-website/Science/300953_a_302282]
-
anul 1955. Biserică fortificata din Rotbav este una dintre cele mai vechi construcții de acest tip din Țară Bârsei. Recent această a împlinit 760 de ani de existență. În jurul anului 1300 a fost ridicată și biserica (actual evanghelica), în stil romanic, fortificata în secolul XV și împrejmuita mai apoi de zidurile unei cetăți fortificate tipic săseasca (a fost prima biserică fortificata din Țară Bârsei). Este una dintre cetățile de acest fel care conserva în stare bună zidurile sale. Fortificația oferea loc
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
este atestată documentar din 1240, cu numele "Mons Sancti Petri". A fost înființată însă mai devreme, în timpul stăpânirii Ordinului cavalerilor teutoni, și anume de "„grupul celor o sută”" de prejmereni. Tot din secolul al XIII-lea datează biserica în stil romanic de pe dealul Sânpetrului, dărâmată în mare parte în 1794. Urmele unei picturi pe unul dintre pereții cetății fortificate i-a determinat pe experți să presupună că, în acel loc, călugării cistercieni construiseră o mănăstire în jurul anului 1240. În timpul năvălirii turcești
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
în ciuda năvălirilor, bătăliilor, epidemiilor, emigrărilor (1907 în SUA), victimelor de război, ori deportărilor (1945 în URSS). Următoarea mențiune datează din 1377. De la 42 de proprietari de pământuri în 1510 satul a continuat să aibă din ce în ce mai mulți locuitori. Biserica în stil romanic datează din secolul XIII, de atunci păstrându-se doar fundațiile și intrarea. Distrusă în urmă năvălirilor turcești din 1421 și 1432 bisercia a fost reconstruită în stil gotic și fortificată în 1521. În 1529 Petru Rareș intră în Țara Bârsei
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
s-a păstrat cel mai arhaic costum din secolele XVII-XIX. În Viscri mai dăinuie, bine conservată, una dintre cele mai pitorești și - în pofida dimensiunilor nu prea mari - monumentale cetăți țărănești săsești, ce cuprinde între zidurile sale una dintre puținele biserici-sală romanice ale secolului XIII. Particularitățile monumentului au preocupat pe mulți cercetători iar enigmele lui au putut fi dezlegate abia prin săpăturile întreprinse în 1970-1971 de către arheologul Mariana Dumitrache, care prezintă rezultatele lor într-un studiu amplu "Cercetări arheologice și ale istoriei
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
trei păstori, un dascăl și doi săraci. Aici, ca și în alte comune, vechimea bisericii confirmă că așezarea coloniștilor germani a luat ființă la sfârșitul secolului XII când a fost colonizată și partea apuseană a viitorului Scaun al Rupei. Biserica-sală romanică, cum mai există în zona Rupei doar în Homorod (biserica-sală din Criț aparținea deja stilului de trecere de la romanic la gotic), a avut o predecesoare care a fost parțial inclusă în aceast edificiu. Coloniștii germani săraci (care s-au așezat
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
germani a luat ființă la sfârșitul secolului XII când a fost colonizată și partea apuseană a viitorului Scaun al Rupei. Biserica-sală romanică, cum mai există în zona Rupei doar în Homorod (biserica-sală din Criț aparținea deja stilului de trecere de la romanic la gotic), a avut o predecesoare care a fost parțial inclusă în aceast edificiu. Coloniștii germani săraci (care s-au așezat în Viscri ca imigranți după domnia regelui Geza al II-lea, adică după 1162, ca ""alii Flandrenses"", în ultimul
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
comunităților autonome. Patru limbi importante sunt vorbite în Spania, care sunt limbi oficiale în anumite regiuni: Catalana, galiciana și castiliana, mai comun denumită "spaniolă", sunt descendente ale limbii latine și au propriile lor dialecte; există de asemenea și alte dialecte romanice, ca și asturiana sau "Bable" în Asturias și părți din León, aragoneza în o parte din Aragón, și araneza (o variantă gascono-occitană) în Val d'Aran la nord-vest de Catalonia. Spaniola vorbită în Americi este descendentă a dialectului spaniol vorbit
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
Turnul din partea de nord nu a fost finalizat, este deservit însă de un lift ce te poartă la o înălțime de 60 de metri de unde poți admira împrejurimile clădirii sacre. Poarta principală și partea de vest a domului aparțin stilului romanic. Poarta episcopală realizată în stil gotic revelează vizitatorului aspecte din viața pământească a Sfintei Maria în vreme poarta corului ne relatează momente importante din viața Sfântului Paul. Biserica și Colegiul Sfânta Barbara, aici au studiat elitele greco-catolice din Transilvania în
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
ceramică dacică "La Téne". Pe teritoriul satului s-au mai găsit un topor neolitic de piatră și fragmente de ceramică din perioada de trecere spre epoca bronzului și din epoca bronzului. În hotarul satului se află o capelă în stil romanic din sec. XII - XIII. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea terenurilor agricole cu cereale și cartofi) și creșterea animalelor dar și pe activități de exploatare și prelucrare primară a masei lemnoase.
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
fragmente de ceramică romană din secolul al II-lea. Pe malul drept al văii Cernatului a fost descoperit un semibordei cu pietrar aparținând unei așezări din sec. XI - XII, iar în locul numit "Grădina Sfântă" au fost găsite urmele unei biserici romanice din secolul al XIII-lea. Pe înălțimea "Cetatea Ika" se găsesc resturile unei cetăți cu zidurile din piatră legate cu pământ, de formă ovală și turnuri, datând din sec. XIII - XIV. Economia aceastei localitatăți este susținută de agricultură (cultivarea cartofului
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
secolul al IV-lea reprezentănd "cultura Sântana de Mureș-Cerneahov". Pe malul drept a râului Negru s-a mai descoperit o așezare și un mormânt de inhumație (distrus) din secolele X-XI. Din secolul al XIII-lea au rămas urmele unei biserici romanice (din care se mai păstrează absida) peste o necropolă din secolul al XII-lea. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea suprafețelor de teren cu porumb, ovăz, cartofi), creșterea animalelor și în mică parte pe activități comerciale
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
fragmente de cahle și colț de mistreț din evul mediu. De pe teritoriul satului mai provin fragmente ceramice lucrate cu mâna și la roată și o drahmă "Dyrrhachium" din secolul al II-lea î.e.n. În biserica romano-catolică se află o cristelniță romanică din secolul al XIII-lea. Biserica fortificată romano-catolică se construiește la sfârșitul secolului al XV-lea, în stil gotic, suferind transformări astfel în secolul al XVIII-lea renovările de atunci să fie făcute în stil baroc. În anul 1719 satul
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
mândria lor - și a favorizat atașamentul față de statul roman și patria comună. Prin romanizarea unor popoare italice, celtice, tracice, ilire - inclusiv a geto-dacilor - s-a obținut o omogenizare etno-culturală a Imperiului (cu excepția Orientului), proces cu urmări decisive în apariția popoarelor romanice moderne. Împărații, asistați de legiști, au patronat apariția și dezvoltarea ideologiei imperiale, propulsând la loc de cinste conceptul de Pax Romana (pace, ordine, civilizație, prosperitate, respectul persoanei și proprietății, toate opuse haosului, „barbariei“ și nesfârșitului război). Ei sunt garanții păcii
Pax Romana () [Corola-website/Science/298684_a_300013]
-
metri este considerată a fi cea mai mare biserică din România. Datorită mărimii ei, când a fost finalizată a primit titlul de "Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol". Biserica Neagră de astăzi se înalță pe locul unei biserici romanice mai vechi din secolul al XIII-lea, distrusă în marea invazie tătară din 1241. Construcția actuală a început în anul 1383, când Brașovul se afla într-o perioadă de dezvoltare culturală și economică puternică, fiind cel mai însemnat oraș comercial
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
Porolissum (templu păgân, transformat în lăcaș creștin), Apulum, Drobeta, inscripții cu martiri creștini daco-romani. Astfel, putem afirma că față de popoarele din jurul Daciei, poporul român s-a născut creștin în mod spontan, odată cu formarea romanității, slavii împrumutând, prin amestecul cu populația romanică sud-dunăreană, religia creștin-ortodoxă. -Lipsa izvoarelor istorice despre români la nord de Dunăre înainte de venirea maghiarilor se datorează faptului că cronicarii acelor vremuri erau mai preocupați în a consemna numele stăpânilor/conducătorilor regiunii respective decât a relata depre populația regiunii respective
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
sudică. La nordul Dunării, slavii au fost asimilați de daco-romani, contribuind la etnogeneza românească(care demonstrează prezența cuvintelor de origine slavă din limba română), în timp ce la sud de Dunăre, slavii sunt cei care asimilează cea mai mare parte a populației romanice. -Vocabularul comun româno-albanez se datorează existenței substratului traco-dacic comun și a influenței culturalo-lingvistice a aromânilor autohtoni asupra albanezilor. -Gesta Hungarorum și Cronica lui Nestor, care îi menționează pe români, sunt izvoare demne de crezare, infirmând ipoteza teoriei roesleriene. Cronicari și
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]