16,244 matches
-
însă, spre ai proteja și a se apăra spunea că datoria oricărui cetățean era aceea de a informa corect despre orice abuz venit din partea altui cetățean sau grup de cetățeni fie ei din aparatul de stat sau nu, bogați sau săraci, tineri sau bătrâni. Înaintase mult în vârstă și privindu-se uneori în oglindă vedea un bărbat căruia laurii imperiali îi amplificau părerea că seamănă cu un satyr sau un comediant de teatru ieftin de care toți râdeau, dar fără un
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
Unde-și făcuse cuib cucuveaua. Eos ascuns după un meteorit Făcea dragoste cu Helice Pe când eu necăsătorit Găsind un moment propice Am încălecat pe Pegas Și-am ajuns în Las Vegas. Mi-am jucat poemele ca un novice Și-apoi sărac și plin de lene Am pierdut o noapte în brațe la Selene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: În brațe la Selene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
ÎN BRAŢE LA SELENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361834_a_363163]
-
și aceasta era prinsă în pânza de păianjen a cuceritorului. În orașul unde locuise de prin sudul țării era renumit pentru cuceririle sale. Partea cu șutitul din buzunare era un fel de hobby pentru don Basilio. Nu lua de la cei săraci, ci dimpotrivă, la cei din gașca lor le arunca ori de câte ori avea bani, mărunțișul. Avea ochitori, care îi recomandau victimele ce aveau portofelele pline. Aceștia le urmăreau traseul și don Basilio opera la timpul potrivit. Erau taxați fie în momentele când
BASIL CUCERITORUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361850_a_363179]
-
În noaptea către Bobotează, fetele înfășurau firul de busuioc cu beteală argintie și-l agățau într-un pom fructifer-măr.Dacă busuiocul din pom era împodobit, a doua zi, cu chiciură, însemna că ursitul va fi bogat, dacă nu, va fi sărac. Se zice, că în această zi, o dată cu sfințirea apei (aghiazma mare),sunt sfințite toate apele pământului. După slujba de sfințire a apei, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasul cu care vine de acasa.Bunicul meu lua “aiasma”(așa
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
lăcaș, iar poetul Ioan Alexandru a ținut un vibrant cuvânt de învățătură în fața a 15.000 de creștini", îmi spune părintele. În curtea noii biserici veghează veșnicia biserica veche, monument istoric adus aici în vremea în care botizenii erau foarte săraci. În 1889 li se dărâmase o biserică de peste 400 de ani, neavând unde să se mai roage. Atunci, cei din Vișeul de Jos și-au construit o monumentală catedrală și drept mulțumire lui Dumnezeu au dat de pomană botizenilor biserica
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
se spune mă-ncumet și scriu, Știu cât de mult să m-apropiu de el, De Soarele sub care cuget, sunt viu! N-am știut niciodată invidia ce-i Și am urât dintotdeauna arginții, N-am cerșit Viața, nici averile ei, Sărac m-au născut între lacrimi părinții... Referință Bibliografică: N-am cerșit Viața... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
N-AM CERŞIT VIAŢA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361927_a_363256]
-
compozitor. Am permisiunea artistei Olga Ciolacu de a difuza aceast cântec și de fapt oricare dintre cântecele pe care le interpretează, în emisiunile mele „Drumuri printre amintiri”, de la radio. Tot cu formația „DACII”, Olga Ciolacu avea în repertoriu și cântecul „SĂRACĂ INIMA ME”, pe care l-a modelat într-o orchestrație adecvată basarabenilor. Repertoriul artistei Olga Ciolacu este impresonant și cine nu cunoaște cântecele ei: „Melancolie”, preluat și de alți interpreți cunoscuți, „Te-am iubit că niciodată”, „Ochii mei”, „Tangoul visător
INIMĂ ROMÂNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361918_a_363247]
-
fost mai greu. Nu mereu am fost romantici sau buni, Dar la greu ne-am luptat ca doi nebuni. Nu întotdeauna aveam chef de iubire Cu tot cu lipsa asta, n-a fost dezamăgire. Ne-am îngrijit de noi ca doi copii săraci Chiar dacăa fost săfim cât mai stângaci; Și-n cei 10 ani de zile am învățat mereu Cum săne fim alături la bine și la greu! Nu ne mai sărutăm în parc și pe stradă Și nu simțim fluturi ca
ROMANTICI de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361960_a_363289]
-
Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță cam de șapte - opt kilometri pe care pescarul nostru o parcurgea de câte ori mergea la pescuit, pe drum de țară, cu cotiga la care înhăma măgărușul, singurul său mijloc de transport. Era un om sărac, care nu prea avea pământ să-l cultive, ca să-i ocupe timpul. Comuna - după documentele existente - ar data de prin 1857, când a sosit prima migrație de țărani din Crimeea. Ei s-au oprit pe o așezare deja existentă, cu
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Pânză de păianjeni De-ai fi rămas tu țara mea, inima din stânci, acum zvâcnirea ta ar fi fost daci din pietrele din munți, și acest pământ ar fi strălucit ca diamantul de bogat; din bogați am ajuns cei mai săraci, nu că nu am fi avut averi, ci din prea multă lăcomie și venirea altor primăveri cu muguri siluiți să plesnească de prostie. Și lehămetuiți privim cum orizontul, despică ziua în zori de întuneric, citind ce a scris filosoful, realitatea
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
perspectivă socială, locuitorii țărani ai satului, erau împărțiți în două categorii: o parte mică, erau țărani liberi, iar cei mai mulți erau iobagi. Astfel, la 1575, în satul Chelința existau 4 familii de iobagi, sub stăpânirea lui Gyulafy Laszlo, care, fiind foarte săraci, au fost scutiți de impozite, în timp ce restul iobagilor, plăteau impozite și danii nobililor unguri. Numărul acestora crește, la 1715, fiind cu 12 familii în plus, iar din anul 1720, încă 17 familii, cu toții siliți să plătească toate obligațiile existente la
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
ani, viața e scurtă... (Zoltan Terner). • Preferabil să ai analizele la zi, decât la noapte. • Nu intră cu bocancii în viața altuia... Descalță-te! • Poți să gândești la nemurirea sufletului în casa Domnului, dar și la discotecă sau pe stadion. • Săracul mănâncă găina când... sau el e bolnav, sau găina! (zicere idiș) • Am vrut să mă schimb pe unul mai bun (Marin Sorescu). • Mulți oameni trăiesc într-un secol greșit. De câte ori o femeie vorbește prea mult, bărbatul simte o nevoie imperioasă
PROBLEME & ANALIZE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362129_a_363458]
-
facă Consacrarea la MD și MM, îmbrățișate și împreunate apoi prin ambele părți ca nebunele cu P1 și SRPP, încep să caute împreună cu Circe alte coduri prin toate mormintele orientate pe direcția Asteroidului B48, XXXYY, Ne-P’Tunus...Și neștiind, săraca femeie, ca sângele Soarele nostru galactic a intrat deja în Centura fotonică încă din 1986, iar acum, schimbându-și sensul de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin, degeaba mai căutam noi “semințe de viață și de moarte” în Valea Oaselor
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
Maghiari de ar fi fost ori nemți, totuna, Porunca lor era atât de clară, Tot neamul să-l iubești întotdeauna, Pe cel de-aici, pe cel de dinafară Și toată viața, din puținul tău, Să o împarți egal, fără cruțare, Sărac de ești, să nu îți pară rău, Ce fericit e cel ce dă și are! Cuvintelor ce ies din gura ta Să nu le poruncești nicicând să tacă... Nici nu mai știu de dincolo de stea Moș Nicolae vine-acum ori pleacă
CITITOR DE GÂNDURI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365791_a_367120]
-
fața spre apus. Stă. Se-apleacă să ridice un gram de pâine, scăpat din ciocul unei pitulice. Se-ndreaptă greu și-o lacrimă îi curge, când pe lângă el, un copilandru fuge. L-a clătinat puțin, dar cui îi pasă? E sărac, sărac, n-are bani, n-are leac și nici casă! Nu-i nimic! Are-un suflet; care plânge în văzul lumii, --ce tot trece și pe care mila n-o ajunge--. Se uită --doar așa-- în fugă, nimeni nu oprește
ÎN COLŢUL STRĂZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365887_a_367216]
-
spre apus. Stă. Se-apleacă să ridice un gram de pâine, scăpat din ciocul unei pitulice. Se-ndreaptă greu și-o lacrimă îi curge, când pe lângă el, un copilandru fuge. L-a clătinat puțin, dar cui îi pasă? E sărac, sărac, n-are bani, n-are leac și nici casă! Nu-i nimic! Are-un suflet; care plânge în văzul lumii, --ce tot trece și pe care mila n-o ajunge--. Se uită --doar așa-- în fugă, nimeni nu oprește. În
ÎN COLŢUL STRĂZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365887_a_367216]
-
Nu-i nimic! Are-un suflet; care plânge în văzul lumii, --ce tot trece și pe care mila n-o ajunge--. Se uită --doar așa-- în fugă, nimeni nu oprește. În colțul străzii e un suflet care plânge, căci e sărac și neputința îl atinge. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: ÎN COLȚUL STRĂZII / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1656, Anul V, 14 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎN COLŢUL STRĂZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365887_a_367216]
-
verdict, întrebări esențiale despre societatea în care trăim, despre mentalități, despre viață în general se instalează în minte și cer, dacă nu răspunsuri și rezolvări, măcar un dram de reflecție. Am întâlnit păreri cum că, proza scurtă ar fi „ruda săraca” a prozei în general, lumea tinzând să o evite, neconsiderând-o capabilă să satisfacă din punct de vedere calitativ. Personal, mă aflu în tabăra opusă și cred cu tărie că ea poate sta pe aceeași treaptă cu romanul sau poezia
VIAȚA CA UN CAZINOU, AUTOR GEORGI CRISTU SAU CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND BEI CU NENEA IANCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365884_a_367213]
-
începe pelerinajul și Ion Dumitrașcu, încercând să nu își expună „sufletul și mintea îndoielii și rațiunii”, convins că „Munții stau în calea noastră să fie urcați. Dacă pământul ar fi plat, lipsit de perspectiva înălțimilor, sensul vieții ar fi unul sărac și neinteresant.” De aici am călcat și eu, chiar dacă doar imaginar, pe urma pașilor lui, trecând „inevitabil, prin locurile cele mai frumoase dintr-un sat sau oraș...” întâlnind pelerini „provenind din toate păturile sociale. Bogați și săraci, credincioși și atei
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
ar fi unul sărac și neinteresant.” De aici am călcat și eu, chiar dacă doar imaginar, pe urma pașilor lui, trecând „inevitabil, prin locurile cele mai frumoase dintr-un sat sau oraș...” întâlnind pelerini „provenind din toate păturile sociale. Bogați și săraci, credincioși și atei, tineri și vârstnici, toți... în cătarea unui sens al vieții, fie că acesta e găsit într-o legătură cu divinitatea, fie că vine dintr-un reper moral, călăuzitor.” Așa i-am cunoscut pe Louis și Gunvor, „australienii
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
Enache, „pata de culoare a evenimentului”. Toți cei prezenți i-au admirat iar presa și camerele de filmat i-au avut în atenție, cu admirație pentru că, într-adevăr au lăsat o impresie afectivă la Palatul Elisabeta. Au interpretat cântecul „Suntem săraci, plini de nevoi” și au încântat pe toți cei invitații. Mass-media publică substanțial și în continuitate subscrieri de idei în care se face loc primordial subiectului politic. Un ziarist care înlătură din articolele sale fețele votive ale tabloului politic se
GARDEN PARTY, CEREMONIAL ŞI SOLEMNITATE NAŢIONALĂ LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365945_a_367274]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PESTE ARIPA DE VIS Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului peste aripa de vis lacrima din plânsu-mi-s a căzut ca o povară, pe săraca inimioară, lacrima s-a făcut dor s-a topit într-un izvor și din el se-adapă mii cântece de ciocârlii, păsările codrului cântă doina dorului pe poiana mărului și o duc în vârf de cer unde dorurile pier, unde
PESTE ARIPA DE VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365961_a_367290]
-
dus după alte cântece zilele să-mi farmece Dar când migdalul înflorește tot mi se pare că-i cireș. Atunci dorul se trezește Și-mi lasă pe hârtie-un vers. PIATRA PREȚIOASĂ (micuței etiopience) Venită de departe, dintr-un ținut sărac. tărâm secat de apă și chinuit de foame, pe drumuri de tină, prin arșițe și ploi, mica piatră prețioasă A ajuns la noi. Frântă de talazuri, purtată de vânt zbuciumată-n unde, netezită-n val, în cele din urmă a
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
înaltă... , dar ce văd mă-ngheață. Un altul aproape, o ține de mână. Pământul te-ngroape, femeie nebună ! Durerea îmi stinge furia asasină, Curaj n-am a plânge. E fata-n grădină. Fetița mă vede și mâna mi-o-ntinde; Sărac ea mă crede, și-o văd cum surâde... - Îți dau de la mine; și-n mână îmi pune, - Primește, străine, un ban de la mine ! Și Îngerul meu în casă se-ntoarse. Încerc, dar mi-e greu, și-o las să mă
POEZIE DE MIRCEA TRIFU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366012_a_367341]
-
în piept, să găsesc o amintire mai caldă, Dar chiar și așa, tot ce-mi răsare e tot un tic-tac. Unde se duse nebuna? Și ea se ascunse-n zăpadă? De ce-mi lasă chipul ăsta-n oglindă: străin și sărac? E frig. Mi-ngheață mintea. Doar sângele, în vene, mai curge. Trăiesc printre ziduri mai tinere, dar mai moarte ca mine. Pășesc din daie-n odaie, fără sa am cui mă plânge. Privesc în van pe fereastră: nici viața, nici moartea
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]