4,482 matches
-
câteva minute după ce a pus capul pe pernă, l-a și furat somnul. A dormit neîntors întreaga noapte. Chiar și a doua zi dimineață, în timp ce soarele își făcuse deja apariția și urca de zor spre crugul cerului, când soția se săturase de treabă, Bidaru încă dormea. L-o fi ajuns oboseala sau, poate, nu se simte bine? se întrebă ea. N-o lăsa inima să-l scoale, deoarece dormea profund și, probabil, visa ceva frumos. Contrar obișnuinței ce se formase în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cuvântului, în care clocotea viață reală, nu scoase din poveștile culese de Petre Ispirescu cum ar putea să creadă unii cârcotași! Dintr-un pocal de cristal, le-ar fi sorbit pe toate picătură cu picătură și nu s-ar fi săturat. Zece scofâlcite anemice, cu țigara în colțul gurii, păhărelul de coniac în mână, partenerul de sex în față și început de gheb în spate, nu fac cât una singură cu schiuri sau patine. Oare aceste ființe rebegite vor mai putea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și după ce ar fi mâncat o halcă de pește sărat sau igunak, ar fi băut o măsură bună de lapte covăsit luat de la niște crescători de reni din apropiere și ar fi râs împreună cu femeia lui până s-ar fi săturat. În timp ce i se perinda prin fața ochilor întreaga familie lăsată de izbeliște, pe care cine știe când o va revedea, dar care îl aștepta să se întoarcă cu sania încărcată cu daruri, apăru în depărtare un mic obiect colorat în niște
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tratative, cu fata și cu mama în același timp în vederea unei viitoare căsătorii, ea a fugit cu un șofer în București de unde nu s-a mai întors decât după mai bine de o jumătate de an, când respectivul s-a săturat de ea și a abandonat-o. Rămasă fără tain și fără acoperiș deasupra capului, cu coada între picioare ca o mâță plouată, s-a întors acasă. Mă-sa a primit-o bucuroasă crezând că fetița ei s-a lecuit. A
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cosmice. 8. Un element de diferențiere a genului liric în raport cu celelalte genuri literare este prezența instanțelor comunicării lirice. În poezia stănesciană apare eul liric (desemnat prin mărci ale persoanei I: am dăruit, mea), în ipostaza creatorului verbelor nebune. Altă tră sătură distinctivă rezidă în comunicarea nemijlocită a unor idei, reprezentări și sentimente. Astfel, în poezia citată - care este o artă poetică - se comunică idei și repre zentări despre creație, despre forța cuvântului artistic și sentimente, precum melancolia. 9. Structurată, ca întreaga
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Byrnes. Pe 5 ianuarie 1946, acesta îi scrise secretarului de stat, mustrîndu-l aspru pentru faptul că nu-l ținuse la curent cu tratativele de la Moscova. Președintele nu văzuse nici vreun protocol și nici vreun comunicat de la această conferință. "M-am săturat să-i tot cocoloșesc pe sovietici", scria el. Mai mult decît atît, nu voia să recunoască guvernul român pînă cînd acesta nu satisfăcea cerințele Americii 311. Deși cuvintele lui Truman izvorau, întrucîtva, și dintr-un sentiment de mînie, era sincer
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Această consolidare era compensată prin arestări și acuzîndu-i pe cei arestați de aderare la organizațiile fasciste, întemnițările se justificau prin Art. 5, din Tratatul de Pace375. Pînă în mai, numai conducerea de la Washington protestase împotriva încălcării drepturilor omului. Britanicii se săturaseră de proteste inutile și nici nu credeau să existe suficiente dovezi care să-i incrimineze pe sovietici, ca să poată ridica problema în fața Comisiei Aliate de Control 376. Ministerul de Externe al Marii Britanii a trecut, însă, la acțiune, în urma acestor arestări
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu putea alege un moment mai nepotrivit pentru a aborda Departamentul Comerțului. Pe 19 martie, Hodges înaintase președintelui o notă diplomatică prin care cerea ca Ministerul de Finanțe să-și asume responsabilitatea aplicării Legii controlului exporturilor. Departamentul de Stat se săturase să tot fie criticat de alte agenții guvernamentale și de către Congres 986. Pe 3 aprilie, secretarul Ministerului de Finanțe, Douglas Dillon, a respins ideea și Kennedy a acceptat ca reglementările de export să nu iasă din jurisdicția Departamentului Comerțului 987
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și că n-ar trebui să meargă mai departe"1008. Gheorghiu-Dej a apărat ideea industrializării României, oferind ca argument faptul că marxismul presupune dezvoltarea industriei grele ca o condiție de bază a socialismului. Mai mult decît atît președintele român se săturase "să trimită porumb Poloniei, ca această să poată crește porci, pentru a-i vinde Occidentului în schimbul produselor industriale". Rom‚nia trebuia să trimită direct Vestului materia primă pentru a obține produse alimentare finite 1009. Convorbirea a degenerat, însă, în ceea ce
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
susținători și, în esență, era un apel la Administrație de a-i forța pe sovietici să renunțe la taxele exorbitante de emigrare 1560. Jackson îi spuse lui Flanigan că are de gînd să-și anexeze amendamentul la legea comercială. Se săturase de sovietici. Cu cîtva timp în urmă îi trimisese ambasadorului Dobrînin o scrisoare în care cerea și răspuns. Nu primise încă nici unul. Flanigan îi ceru imediat lui Sonnenfeldt să-l determine pe Dobrînin să răspundă, "avînd în vedere importanța lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
De aceea a pășit și pe mare ca un Stăpân și umbla pe ea ca pe pământ, dând privitorilor dovada stăpânirii Lui peste toate. Iar hrănind cu puține pâini atâta mulțime și făcând din cele puține belșug mare, încât a săturat cu cinci pâini cinci mii de oameni și au rămas mai multe decât au fost, n-a făcut cunoscut altceva decât că El este Domnul purtării de grijă al tuturor”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
eu în veci ... (n. s. 1551, p. 820) 76 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: E o mare bucurie a privi și a fi privit de cel ce te iubește. Iar cel iubit și iubitor e frumos pentru mine, și niciodată nu mă satur să fiu cu el. Aceasta se întâmplă însă în gradul suprem între cei ce stau în fața lui Hristos. El nu e pentru ei numai o viață care va sfârși, ci Izvorul nesfârșit al vieții. (n. s. 1680, p. 885) 86
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
378) „Căci viața cerească este iubirea, deoarece binele este vrednic de iubirea celor ce-l cunosc și Dumnezeu se cunoaște pe Sine. Iar cunoașterea dă naștere iubirii, fiindcă obiectul cunoașterii este prin excelență bun. Iar de adevăratul bine nu te saturi niciodată”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Dialogul despre suflet și înviere, Preliminarii, în PSB, vol.30, p. 382) „Căci trece chipul lumii acesteia, după Scripturi (I Cor. 7, 31). Dar nădejdea celor viitoare e cu totul statornică și de neclintit”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
om la origine. Poate el să facă rău unei alte minuni? Cel care o face nu este un înțelept. Nu este nenorocire mai mare decît să ai un dușman. E ca o boală, de care te vindeci abia cînd te saturi de ea. Trebuie să te porți cu sfială și să cauți unde ai greșit de meriți în viața ta un asemenea personaj, o asemenea atitudine. Îndreptînd greșeala ta și răul dispare. În dimensiunea noastră, răul există și încearcă să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
domine. Este suficient ca cei buni să nu facă nimic pentru ca răul să învingă. Dar este o putere mai mare: aceea a binelui, a umilinței. Nu e bine să opui rezistență cursului natural al vieții, altfel nu te vei mai sătura de lumea aceasta. Cine se cunoaște pe sine își iubește dușmanul, nu se laudă și fuge de slava deșartă. El își preferă muzica duioasă a comorilor lăuntrice sau liniștea celor trei comori, departe de gălăgie și de răutate. 5.3
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
care le poartă (la propriu). Dragostea adevărată e atît de profundă încît seamănă cu indiferența, dar ca păstor trebuie să-i iubești pe toți. Pînă și un copil e mai înțelept. Înainte de a fi ortodox, sunt creștin și m-am săturat să văd cum niște popi sfîrtecă în continuare trupul Mîntuitorului. În calitate de creștin, vreau înapoi trupul Mîntuitorului, întreg. Cer prea mult? Nu cred, deoarece Biserica e un dar de la Dumnezeu, nu un amvon politic. Ce ați făcut cu darul lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
orice răutate din sufletul cercat de greutăți. Se așeză pe prispă de unde aruncă grăunțe pentru orătăniile care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de fân pe care stăpânul le-o aruncase de ieri. Cu o jordie, reuși să-i urnească, încet, spre unul din colțurile gospodăriei. Îi înhămă, iar din șoproneață scoase un plug de lemn pe care îl urcă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
neastâmpărați. Nu le îngăduia niciun giumbușluc. Cheful de hârjoană puse, mintenaș, pe fiecare a gândi la orele de după școală pentru a se întrece în felurite jocuri ale copilăriei. Imașul de la marginea satului părea, dintr-o dată, prea mic pentru marea zbenguială, săturând pofta de oină și țurcă. Ar fi făcut orice, aproape, ca să se poată zbânțui pe izlaz deodată cu iezii și cârlanii. Sau măcar să iasă la scăldat, la iaz, ori să sară ulucii la furat de prin livezile vecinilor. S-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
poate întoarce asupra ta din cauza sentimentului care se poate crea.) Câteodată, dacă îl lași pe cel rău să poarte discuția, problemele ți se pot rezolva foarte repede, mai ales dacă e nesuferit. Într-un final, chiar oamenii lui se vor sătura să îl tot audă și îi vor spune să înceteze. Poți contracara Omul Bun/ Omul Rău spunându-i Omului Bun: „Uite, înțeleg ce vrei să faci. De acum, orice spune el o sa consider că reprezintă și părerea ta.” De acum
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
pomenire și să-i jertfească lui Buddha prețiosul instrument muzical al acestuia. Tsunemasa se întoarce printre cei vii în costum de mare șef militar, atras însă, înainte de toate, de pasiunea lui pentru muzică, de nostalgia vremurilor când nu se mai sătura să cânte din adorata lui biwa: o umbră de om parcă e parcă nu-i1 i se arată lui waki, o umbră abia zărită, îndată dispărută. O voce din care nu se mai aude în curând decât un ecou îndepărtat. Într-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Să fie doar un miraj, o iluzie, acest „trup pieritor” revenit într-o lume lipsită de consistență, căci iată-l întors îndărăt în lumea deșartă numele și-l rosti e drept dar chipu-i nevăzut rămâne. Tsunemasa nu s-a săturat încă de viață, de palatul în care trăise. Firește, nu e decât o umbră: ca duh venit-am încoace nălucă dintr-un vis venit-am încoace dar în fața evanescenței unei forme gata să se destrame în orice clipă, waki nu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
va fi însă atât de copleșitoare, încât Assir va lua spectacolul drept realitate: „Da, criticând ultima piesă, ai readus în discuție iluzia. O acceptai sau i te împotriveai, ca și cum fantasmagoriile alea ar fi fost reale; și totuși nu te-ai săturat încă de spectacol”. Nu știm despre ce era vorba în spectacolul regizat de maestru. Textul lui Strindberg nu ne indică decât prezența unui sentiment de „déjà-vu” și de „mai mult decât adevărat”, sentimentul a ceva apăsător și înfricoșător totodată, dar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
teatru”, moment în care Hamlet mizează totul pe o carte. Dacă Genet își dorește un teatru „printre morminte”, e pentru că moartea înseamnă mister, înseamnă taină de nepătruns, în opoziție cu spiritul analitic, cu luciditatea atotștiutoare de care dramaturgul s-a săturat până peste cap, după cum el însuși mărturisește. Avem nevoie și de tenebre, avem nevoie și de lucruri ce rămân neînțelese, iar teatrul ar putea să ni le ofere. Simțul gravității, simțul misterului - iată ce-i cere Genet lui Roger Blin
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
prezintă practic niciodată o „mască a depresiei”, fața sa nu are un aspect depresiv, trăsăturile sale nu se prăbușesc ca în „omega melancolică” (cf. cazul lui Vincent); - chiar dacă acesta spune că se plictisește, că are capul gol, că s-a săturat, el afirmă rar că este trist și cu atât mai puțin deprimat, cel puțin în mod spontan; - în mod cu totul excepțional, cere spontan înțelegere empatică și consolare de la adult. Adolescentul are mai degrabă tendința de a refuza ajutorul, de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asta se întâmplă ca și cum el și-ar bate joc de toate și nu ca manifestare a unei opoziții sau ca o dovadă de indisciplină. Ei remarcă, de asemenea, o schimbare importantă a dispoziției: Vincent ar declara foarte des: „m-am săturat, nu mai vreau să trăiesc, nu mai vreau să merg la școală”. Părinții îl surprind adesea trist și chiar au descoperit „scrisorile” în care Vincent își exprima dorința de a se sinucide. Deși juca regulat fotbal într-o echipă, el
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]