130,724 matches
-
Fănele? Votcă? Îi prea cald pentru așa ceva! O bere rece ... altceva! - De unde ziceai că vii? Am fost cătană la Târgu Mureș. Mi-am vândut cămașa pe o sticlă de palincă. Ai văzut-o pe muierea cu harbujii de la intrarea în sat? Le trage la măsea mai ceva ca Fănel! „Aseară am fost în sat/La nevastă cu bărbat/ Și-am venit cu capu’ spart/Bine-a făcut că ți-a dat/C-ai știut c-avea bărbat/Vai săracele neveste/ Cum
OCTAVIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380127_a_381456]
-
că vii? Am fost cătană la Târgu Mureș. Mi-am vândut cămașa pe o sticlă de palincă. Ai văzut-o pe muierea cu harbujii de la intrarea în sat? Le trage la măsea mai ceva ca Fănel! „Aseară am fost în sat/La nevastă cu bărbat/ Și-am venit cu capu’ spart/Bine-a făcut că ți-a dat/C-ai știut c-avea bărbat/Vai săracele neveste/ Cum ne bagă pe ferestre/ Și ne scot pe unde pot/Pe sub streșina de
OCTAVIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380127_a_381456]
-
trăiesc în prezent. Membră în LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, filiala Vrancea, din august 2015. Publicat primul volum în proză- debut editorial colecția GRAI ROMÂNESC 2015, intitulat”POVEȘTI DESPRE UN TERITORIU MARGINALIZAT”; povestirile tratează frânturi de viață a personajelor, culese din lumea satului natal așa cum l-a cunoscut și perceput autoarea de-a lungul anilor vieții sale. publicat al doilea volum proză-romanul ,,INGRID” -august 2015 la aceeași editură- Editgraph; poezii în Antologie 2015-,,Ieri ca prin vis” la editura Editgraph 2015; în curs
MARIA GIURGIU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380153_a_381482]
-
2016. Ploaia a stat. Strâng într-o mână umbrela udă și în cealaltă un ghiveci cu trandafirași roșii. Pașii îmi devin șovăielnici...simt chiar un ușor tremurat în picioare, în tot corpul. Sper să nu leșin! În cimitirul de la marginea satului, unde am rugat șoferul să oprească pentru câteva clipe, ierburile zâmbesc obraznic peste trupurile părăsite, de vreme, de cei vii și nepăsători. Caut cu privirea, în zona spre care mă îndrept, coroane recente. Sunt două morminte apropiate...Îl găsesc! Trag
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
mult Ploaia a stat. Strâng într-o mână umbrela udă și în cealaltă un ghiveci cu trandafirași roșii. Pașii îmi devin șovăielnici...simt chiar un ușor tremurat în picioare, în tot corpul. Sper să nu leșin!În cimitirul de la marginea satului, unde am rugat șoferul să oprească pentru câteva clipe, ierburile zâmbesc obraznic peste trupurile părăsite, de vreme, de cei vii și nepăsători. Caut cu privirea, în zona spre care mă îndrept, coroane recente. Sunt două morminte apropiate...Îl găsesc!Trag
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
LOGA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cap. 1 (FRAGMENT) Nuntă îndoliată Afară crivățul șuiera năprasnic, chiar dacă calendaristic trebuia să fie primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică. Codrul gemea de greutatea zăpezii iar copacii scârțâiau din toate încheieturile. Parcă atâta zăpadă nu a fost în
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
zi plină cu ninsori viscolite și cu un crivăț de ziceai că ești în miezul iernii, nu în luna lui mărțișor. Viscolul șuiera spulberând omătul depus pe crengile stejarilor ce străjuiau ca o perdea de protecție îngrămădirea de case a satului Dolhești din județul Neamț. Purtau omătul spre vale, aruncându-l în apa râului Ozana, ce cobora de sub Muntele Doliei, avându-și izvorul in satul Boboiești, trecând prin Popeni, Pîțîligeni, Stânca, Leghin și apoi prin comuna Vânători - Neamț, urmându-și cursul
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
omătul depus pe crengile stejarilor ce străjuiau ca o perdea de protecție îngrămădirea de case a satului Dolhești din județul Neamț. Purtau omătul spre vale, aruncându-l în apa râului Ozana, ce cobora de sub Muntele Doliei, avându-și izvorul in satul Boboiești, trecând prin Popeni, Pîțîligeni, Stânca, Leghin și apoi prin comuna Vânători - Neamț, urmându-și cursul său milenar spre întâlnirea cu râul Moldova. Ozana era nepăsătoare la tot ce se întâmpla în acea zi dușmănoasă, ducându-și undele pe sub pojghița
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
formată la maluri, spre întâlnirea cu sora mai mare, la fel de învolburată și sprințară, numită Moldova, nume căpătat de la ținuturile pe care le traversa cu apele sale cristaline și repezi. Casa lui Gligor Creangă era situată spre marginea de intrare a satului Dolhești, imediat ce treceai de centrul comunei Pipirig, într-o coastă a Dealului Cotnărel, nu prea înaltă, dar plină cu fagi și stejari seculari. De cum se licărise de ziuă, chemase așa zisa moașă a satului, o bătrânică adusă de spate ca
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
situată spre marginea de intrare a satului Dolhești, imediat ce treceai de centrul comunei Pipirig, într-o coastă a Dealului Cotnărel, nu prea înaltă, dar plină cu fagi și stejari seculari. De cum se licărise de ziuă, chemase așa zisa moașă a satului, o bătrânică adusă de spate ca o seceră, uscățivă, de-ți ziceai că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de străvezie, însă pricepută la asistarea nașterilor. Adusese pe lume în viața sa
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
o seceră, uscățivă, de-ți ziceai că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de străvezie, însă pricepută la asistarea nașterilor. Adusese pe lume în viața sa o droaie de copii atât în sat, cât și prin cătunele învecinate. Fierarul a încălzit niște apă pe jarul de la forjă, într-o doniță din tablă făcută de el și punându-i bătrânei la îndemână cele necesare nașterii pruncului, plecă să-și facă de lucru în atelier
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
tânăr, doar ce împlinise douăzeci și opt de ani, frumos la chip, cu ochii albaștri ca zorile înseninate de vară, cu o mustăcioară neagră ca pana corbului și niște zulufi ondulați de ziceai că este vreun arhanghel coborât pe pământ, nicidecum fierarul satului. În ținuta sa semeață, deținea trăsăturile dârze ale ardeleanului, care nu se lasă învins în fața greutăților, chiar dacă era născut între munții Neamțului, la poalele muntelui Ursoaica. Era priceput la multe îndeletniciri, săritor și oricând gata să-l ajute pe cel
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
multe îndeletniciri, săritor și oricând gata să-l ajute pe cel aflat în nevoi, poate că și de aceea l-a acceptat până la urmă Veta ca soț (așa cum o alinta el) , cu toate că se ținea de ea un alt tânăr din satul Pîțîligeni, de care-i plăcea tare mult. Acesta poate și că era primul flăcău pe care-l cunoscuse mai bine, de pe când în pieptul său inima începuse să-i freamăte, precum frunza pe ramul unui copăcel tânăr, sub adierea vântului
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
acela de soț, fiind un zdrahon de mocan bine legat și arătos ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de fierar și avea de lucru mai tot timpul, fiind singurul meseriaș din zonă. VA URMA Referință Bibliografică: DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE - CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
eliberat, fiind găsite dovezi că n-a participat la rebeliune. Promovat director de studii în Ministerul de Externe, a lucrat acolo până la venirea Anei Pauker la conducerea instituției, în anul 1947. Rămas șomer, a fost nevoit să se mute în satul Poiana Mărului din județul Brașov, unde soția sa își găsise un post de profesor. În anul 1948 a fost și el angajat profesor la școala din sat. După numai un an, rearestat, a fost ținut în anchetă un an la
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
instituției, în anul 1947. Rămas șomer, a fost nevoit să se mute în satul Poiana Mărului din județul Brașov, unde soția sa își găsise un post de profesor. În anul 1948 a fost și el angajat profesor la școala din sat. După numai un an, rearestat, a fost ținut în anchetă un an la Brașov pentru presupuse comploturi „țărăniste” pe care le-ar fi pus la cale. Iar în anul 1952 a fost din nou încătușat sub acuzația de „ideolog al
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
a fost supravegheat în continuare de Securitate, iar în anul 1984 a fost arestat și bătut crunt pentru că a refuzat să devină turnător. A murit la 14 noiembrie 1990 și a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica. Religia - centru al vieții satului românesc: Ernest Bernea și spiritualitatea românească “Spiritualitatea locală străveche s-a adaptat formelor și sensului vieții religioase reprezentate de biserică, fără să renunțe la conținutul și valorile sale, iar biserica oficială s-a adaptat la condițiile și sensul tradiției locale
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
centrul preocupărilor științifice ale lui Ernest Bernea, sub toate unghiurile posibile pe care noțiunea de “civilizație” le presupune. Pentru Ernest Bernea, “civilizația română sătească închide în ea un ritm de valori și o ordine proprie, plină de bogate învățăminte. În sat s-a creat și păstrat până azi viața neamului românesc pe toate planurile unei obștești trăiri. Aici s-au obiectivat și orânduit toate produsele creației populare, anonime și autentice. Civilizația română sătească este expresia milenară a experienței populare rodnice și
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
socială, despre importanța datinii și a obiceiului în cultura tradițională, despre cântecul și poezia populară, arhitectură și multe altele. Un capitol este dedicat “Religiei și magiei” în lumea rurală românească. Ernest Bernea subliniază că “activitatea religioasă este în centrul vieții satului românesc. Toate celelalte fenomene, atât cele care privesc ordinea materială a lucrurilor, cât și cele care privesc ordinea lor spirituală, sunt străbătute de religie ca de un fir nevăzut. Toate celelalte activități, fie ele artistice, tehnice, juridice, economice, politice sau
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
cele care privesc ordinea lor spirituală, sunt străbătute de religie ca de un fir nevăzut. Toate celelalte activități, fie ele artistice, tehnice, juridice, economice, politice sau juridice, sunt judecate și îndrumate în sensul desfășurării vieții religioase”. Prin urmare, în lumea satului românesc, religia nu se rupsese de celelalte activități umane, nu devenise autonomă, ci rămăsese în continuare “forța organizatoare tradițională de valori”. Viața spirituală a satului românesc este un filon de autentică extracție creștină, chiar dacă știința modernă caută să facă distincție
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
sau juridice, sunt judecate și îndrumate în sensul desfășurării vieții religioase”. Prin urmare, în lumea satului românesc, religia nu se rupsese de celelalte activități umane, nu devenise autonomă, ci rămăsese în continuare “forța organizatoare tradițională de valori”. Viața spirituală a satului românesc este un filon de autentică extracție creștină, chiar dacă știința modernă caută să facă distincție între “religie” și “magie”. Discutând din orizontul științei, dar cu un suflet pătruns de intuiții esențiale, Ernest Bernea arată că asemenea distincții automate nu reflectă
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
pătruns de intuiții esențiale, Ernest Bernea arată că asemenea distincții automate nu reflectă în mod obligatoriu realitatea: “Raportul teoretic între religie și magie, spune Ernest Bernea, este o problemă centrală, astăzi devenită clasică în domeniul sociologiei religioase și etnologiei... În sat, lucrurile sunt vii; faptele au o stare și un rost propriu, într-un întreg organic. Cu deosebire în câmpul religiei și magiei, această afirmație este întemeiată... Există în viața spirituală a satului o seamă de fapte de o străveche origine
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
clasică în domeniul sociologiei religioase și etnologiei... În sat, lucrurile sunt vii; faptele au o stare și un rost propriu, într-un întreg organic. Cu deosebire în câmpul religiei și magiei, această afirmație este întemeiată... Există în viața spirituală a satului o seamă de fapte de o străveche origine locală, care, deși sunt în afara bisericii, nu sunt mai puțin religioase: e vorba de acele fapte pe care mintea cercetătorului le situează între religie și magie... religia și magia apar și funcționează
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
fapte de o străveche origine locală, care, deși sunt în afara bisericii, nu sunt mai puțin religioase: e vorba de acele fapte pe care mintea cercetătorului le situează între religie și magie... religia și magia apar și funcționează împreună în viața satului, pentru că au aceeași natură: o natură mistică. Ele conțin o seamă de credințe și practici și sunt expresia legăturii omului, în cazul nostru a țăranului român, cu realitatea metafizică, a cărei sensibilitate este încărcată de o lume supranaturală, puternică și
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]