6,494 matches
-
recunoscînd-o în același timp, care încearcă să discearnă interdependențele". Evoluția reală a concepțiilor Grupului ce-lor Zece trecerea de la o viziune pozitivistă asu-pra științei la o perspectivă mai critică, repunerea sub semnul întrebării a unui anumit număr de afirmații ale savanților, neîncrederea față de teh-noștiință poate fi ilustrată prin intermediul analizei scrierilor lui Jacques Robin de la sfîrșitul anilor '80. Cum multe dintre textele sale au fost regăsite în arhivele Grupului celor Zece, Jacques Robin ne-a servit, de-a lungul acestui studiu, drept
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pe oamenii de știință pentru a-i ajuta pe politicieni să ia decizii mai raționale, în 1989, avertiza cu privire la anumite naivitați și punea problema experților în car-tea sa Changer d'ère (Trecerea la o altă epocă). Dacă recunoștea importanța părerii savanților cînd trebuie luată o decizie într-un domeniu ce ține de competența lor, el scria totuși: "Să nu credem nici că savanții acced la mai multă înțelepciune decît restul muritorilor". La sfîrșitul anilor '80, se întreabă cum "să evităm ca
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
punea problema experților în car-tea sa Changer d'ère (Trecerea la o altă epocă). Dacă recunoștea importanța părerii savanților cînd trebuie luată o decizie într-un domeniu ce ține de competența lor, el scria totuși: "Să nu credem nici că savanții acced la mai multă înțelepciune decît restul muritorilor". La sfîrșitul anilor '80, se întreabă cum "să evităm ca progresele inteligenței artificiale să nu înăbușe resursele încă puțin explorate ale inteligenței naturale, în loc să ni le descopere" și acuză tehnoștiința, "care capătă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
imaginară asupra naturii și care poate fi convertită în realitate prin intermediul celor care posedă puterea economică și politică. El concepe relațiile dintre oamenii de știință și politicieni ca pe o tranzacție în cursul căreia știința se transformă în realizare tehnică. Savanții pun expertiza la dispoziția puterii politice, atrăgînd astfel, inevitabil, atenția asu-pra problemei responsabilității savantului. Jean-Jacques Salomon 176 explică faptul că, atunci cînd știința era "artizanală", "încă departe de a-și ține promisiunile cu privire la aplicațiile sale, cercetătorii aspirau la susținerea statului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
puterea economică și politică. El concepe relațiile dintre oamenii de știință și politicieni ca pe o tranzacție în cursul căreia știința se transformă în realizare tehnică. Savanții pun expertiza la dispoziția puterii politice, atrăgînd astfel, inevitabil, atenția asu-pra problemei responsabilității savantului. Jean-Jacques Salomon 176 explică faptul că, atunci cînd știința era "artizanală", "încă departe de a-și ține promisiunile cu privire la aplicațiile sale, cercetătorii aspirau la susținerea statului fără să trebuiască să se contopească cu instituțiile sale. Industrializarea și cercetarea transformă termenii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
politice, și, cu cît își ține mai bine promisiunea cu privire la aplicațiile sale, cu alte cuvinte, cu cît se oferă și se realizează în calitate de tehnică, cu atît depinde mai mult de opțiunile Statului". El descria astfel o formă de alienare a savantului tributar puterii ale cărei decizii le influențează. Doar știința ca tehnică interesează statul și legitimează în ochii comunitații investițiile în activitățile de cercetare. La CESTA, erau vizate dezvoltările tehnologice pentru a asigura supremația Franței în sânul celorlalte națiuni și se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
al CESTA. 164 Interviu din 15 aprilie 1996 cu Jean-Paul Karsenty, adjunctul lui Yves Stourdzé. 165 Interviu cu Jacques Robin. 166 Déclaration de Vienne (Declarația de la Viena), a 3-a conferință Pugwash, septembrie 1958. 167 Max Born, La responsabilité du savant (Responsabilitatea savantului), Payot, Paris, 1967. 168 Robert Gilpin, American scientists and nuclear weapons policy (Savanții americani și politica armelor nucleare), Princeton University Press, New Jersey, 1962. 169 Jacques Robin, Changer d'ère, Seuil, 1989. 170 Georges Waysand, Sziland et Majorana
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
164 Interviu din 15 aprilie 1996 cu Jean-Paul Karsenty, adjunctul lui Yves Stourdzé. 165 Interviu cu Jacques Robin. 166 Déclaration de Vienne (Declarația de la Viena), a 3-a conferință Pugwash, septembrie 1958. 167 Max Born, La responsabilité du savant (Responsabilitatea savantului), Payot, Paris, 1967. 168 Robert Gilpin, American scientists and nuclear weapons policy (Savanții americani și politica armelor nucleare), Princeton University Press, New Jersey, 1962. 169 Jacques Robin, Changer d'ère, Seuil, 1989. 170 Georges Waysand, Sziland et Majorana (Sziland și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
societăți cu tradiție liberală, precum cele din Olanda, Anglia, Statele Unite, există o libertate de discurs și o piață liberă a ideilor. România de azi e departe de așa ceva. O free market of ideas, despre care vorbesc cărturarii, printre care și savantul Ernest Gellner (1925-1995), nu poate exista decât în societăți civile puternice, îndeajuns de autonomizate în raport cu puterea politică. Pentru societățile enumerate mai sus există această free market of ideas drept o formă socială de exprimare 170, dar și de business corporatist
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
coexistă în mod armonios și perioade de criză caracterizate prin dezechilibru între cele două. În aceste perioade de crize apar mișcări violente care au drept scop eliminarea piedicilor din calea progresului. Pentru epoca în care se afla, Saint-Simon recomanda ca savanții să conducă treburile publice, ei urmînd a deține și controlul asupra unui sistem educațional menit a îndoctrina masele, drept condiție a trecerii de la societatea prezentă la cea viitoare 3. Spre deosebire de Saint-Simon care dorea să pună de acord progresul tehnologic cu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
unui univers fixat pe Lucifer, așa cum se poate deduce din reprezentarea lui Cactani, sugerând o cosmologie elegantă și coerentă, după chipul și asemănarea întregii cărți, în care se simte spiritul scientist anticipator al unui Leonardo și totodată pathosul creștin al savantului, filosofului și teologului Teilhard de Chardin. S. Damian Complexele scriitorului român Confesiuni și analize "Dicționarul de literatură română contemporană", semnat de Marian Popa (ediția 1971) ne spune că S. Damian s-a născut pe 18 iulie 1930 la Alba Iulia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Balaci, prin inimitabila sa viață și operă, ca și Dante odinioară, "preanunța zorile iradiante ale Renașterii" țării sale pe care a reprezentat-o ca nimeni altul în Italia (1981 - 1990), în calitate de director al așezământului românesc cultural de la Roma, ctitorit de savantul Vasile Pârvan sub numele de Accademia di Romania. Zori care n-au zăbovit să-și arate razele de speranță și libertate, odată cu Revoluția din Decembrie 1989. Calea pe care a pășit Profesorul Alexandru Balaci a legat întotdeauna trecutul de viitorul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Tadié (6), narațiunea la persoana a III-a mizează pe neutralitatea relatării, neimplicate emoțional. Tendința spre un fel de "grad zero" al participării la universul de emoții și tensiuni al epicului se explică prin voința romancierului de a proceda precum savantul, de a așeza oarecum romanul în rînd cu științele pozitive, care exclud "restul" afectiv. Ce e drept, istoria genului ne arată o tendință constantă spre obiectivarea vocii narative. Totul fusese întreprins pentru a putea proclama "autonomia" epică, în sensul arătat
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ultimul mare romantic, a scris poemul Scrisoarea I, unde abordează problema geniului, într-o lume meschină. Alături de Luceafărul, Scrisoarea I este un poem filosofic, face parte din seria celor cinci scrisori și reliefează soarta omului de geniu întrupat într-un savant, în raport cu timpul, societatea și posteritatea, surprinzând geneza și stingerea universului. E o meditație filosofică despre spațiu și timp, despre existența omului în lume și o satiră cu privire la condiția nefericită a geniului. Sursele filosofice ale cosmogoniei eminesciene: a. Imnul creației din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de portret satiric sunt prezentate câteva "figuri": imaginea unui tânăr ce "caută-n oglindă de-și buclează al său păr", sau cea a negustorului care "-mparte lumea de pe scândura tarăbii", iar, prin contrast cu acestea, se conturează imaginea "bătrânului dascăl", savantul, omul de geniu, care încearcă să descopere tainele universului. E un portret fizic și moral memorabil: "Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic/ Universul fără margini e în degetul lui mic", "c-o haină roasă-n coate" (condiția nefericită a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
creație. Pe de altă parte, conștiința poetului (ochiul lunar) contemplă viața oamenilor, care ocupă diferite poziții sociale, dar sunt egali în fața morții: " Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții/ Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții". Portretul savantului simbolizează superioritatea omului de geniu preocupat să descifreze tainele universului. Tabloul al treilea reprezintă o viziune cosmogonică, inspirată de Vedele indice. Acum, bătrânul dascăl descifrează cele trei momente ale cosmogoniei: Facerea, Evoluția, Viitorul. Aspectele reliefate sunt grandioase, sublime, încât: "Te
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
timpului și spațiului este susținută prin interogații asupra sensului repaosului universal. Facerea este exprimată și prin repetiție, cuvinte care provin din aceeași rădăcină: "La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă,/ Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns..." Savantul își "poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri", deoarece începuturile genezei se situează în atemporalitate și formulează întrebări: "Fu prăpastie? genune. Fu noian întins de apă?" la care răspunde: un întuneric, eterna pace, "un punct... din chaos face mumă, iară
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lumea contemporană și cu posteritatea. Poetul revine la ideea filosofică a identității oamenilor cu ei înșiși: "Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate/ Deasupra tuturora se ridică cine poate". Poetul se întreabă dacă omul de geniu, savantul, neînțeles de contemporani, poate intra în nemurire cu opera sa. Dar gloria și nemurirea sunt doar iluzii: "Și când propria ta viață singur n-o știi pe de rost/ O să-și bată alții capul s-o pătrundă cum a fost
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se interesează de relația dintre Doamna T. și G.D. Ladima; din ce motiv s-a sinucis acesta? și "Epilog II", în care autorul îi înmânează Doamnei T. manuscrisul lui Fred Vasilescu. În subsolul romanului au fost transcrise o conferință a savantului sir James Jeans, ținută la universitatea din Cambridge, cu titlul Soarele care moare și un articol dintr-o revistă franceză, E oare evoluția revolută? Și prin acest roman, Camil Petrescu a contribuit la europenizarea literaturii române, "prin crearea personajului intelectual
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în noul volum privește totodată istoria și etica, mai ales etica medicală. O asemenea preocupare nu trebuie să mire într-o societate care a simțit nevoia să creeze chiar un comitet consultativ de etică, al cărui înalt președinte a fost savantul medic Jean Bernard. Se admite în genere că atunci când e vorba de șefii de stat, medicii nu trebuie să păstreze secretul asupra bolilor de care aceștia suferă, dat fiind că ele scapă de sub cenzura "contra-puterii" și pot avea consecințe nebănuite
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a nu mai vorbi de eseurile ego-istorice apărute mai de curând sub îngrijirea lui Pierre Nora6. Bibliografia lui Jean Delumeau indică un program ambițios de punere în lumină a raportului dintre teologie și aspirațiile colective: temă dificilă, în direcția căreia savantul a concertat și alte energii, ca în culegerile de studii Histoire vécue du peuple chrétien (1979), La Première Communion, Les Mahleurs des temps (1987), pentru a nu mai aminti de colecția Les temps et les hommes îngrijită de el la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
originilor, unde regăsim, alături de Ion Țurcanu, semnătura câtorva specialiști în domeniu. Ideea directoare subliniată și aici proclamă supremația adevărului. Pentru orice slujitor al zeiței Clio, "istoria rămâne a fi Istorie, așa cum a fost, și absolut nimeni, nici cei mai ambițioși savanți, n-au dreptul să o schimonosească după hatârul lor". Este laitmotivul, fie și subînțeles, al întregii cărți. Îl regăsim explicit în fruntea ultimei secțiuni, unde se evocă probleme mai vechi sau mai noi: "Muza istoriei tot mai așteaptă să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
29, (20 iulie 1990), p. 1 ÎN ORIZONTUL GENERALITĂȚILOR ISTORICE La o jumătate de secol de la moartea intempestivă a lui N. Iorga, un semn de recunoaștere a legatului său științific și moral ne vine tocmai din acea Italie pe care savantul a studiat-o îndelung, a descris-o în mai multe rânduri, i-a decelat cu stăruință și comprehensiune valorile, căutând chiar să fondeze în spațiul ei generos un așezământ, "Casa Romena di Venezia", care să îngăduie și altor compatrioți apropierea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
subscrisă de Bianca Valota Cavallotti. De acolo ne parvine, acum, sub aceeași semnătură, o prețioasă versiune italiană a volumului Generalități cu privire la studiile istorice, așa cum s-a conturat aceasta la a treia ediție 1. Îngrijitoarea noii versiuni, nepoată de fiică a savantului, avea și temeiuri personale să se ocupe de această operă. Ani de-a rândul, Bianca Valota Cavallotti s-a aplecat cu atenție și răbdare asupra ei, publicând studii, evocând-o la diverse ocazii, căutând să-i facă loc în atelierul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ale cărei contururi intelectuale au fost definite între alții de H. Stuart Hughes în Consciousness and society (1958). Prin scrisul său o depășește însă, ca ambiție de globalitate, de sinteză ultimă, așa cum ar fi putut deveni Istoriologia umană dacă viața savantului nu era frântă înainte de timp. În ajunul împlinirii unei jumătăți de secol de la tragica lui moarte, publicarea acestui mănunchi de texte într-o limbă de largă circulație nu e doar un gest pios, ci o necesitate decurgând din economia domeniului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]