5,139 matches
-
și creierul. Ei sunt instrumentele senzației și ale mișcării. Galenus a diferențiat între ei: a) nervii senzoriali de recepție, cei "moi" și b) cei de legătură cu mușchii, cei "tari", care răspund de mișcările efectuate cu control voluntar. 4. Organele senzoriale și pneuma Pneuma, la Galenus, a fost raportată la activitatea nervilor. Traseele nervilor au fost asemănate cu albiile râurilor, prin care se scurge apa asemenea aerului încins, pneuma. El a lăsat posibilitatea eruperii prin crăpături a acestei pneume, posibilitatea unirii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
albiile râurilor, prin care se scurge apa asemenea aerului încins, pneuma. El a lăsat posibilitatea eruperii prin crăpături a acestei pneume, posibilitatea unirii acesteia cu aerul. Această soluție a fost imaginată pentru a putea explica proiecția și proprietățile lucrurilor reflectate senzorial. După Galenus, pneuma de vedere se află în relații de interacțiune cu aerul din afară, pe care-l însușește ca al său propriu, prin care dă naștere unui nou organ complementar care se compune tot din pneumă. Contactul ochiului cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ochiului cu lucrurile se produce în acest fel ; creierul este cel care simte, prin conductele nervilor, prin atingere. Organul pneumei externe pe care Galenus îl leagă de ochi este o construcție deosebită, în măsură să explice aspecte interesante ale reflectării senzoriale, care altfel rămân nerezolvate. Astfel, el considera că fiecare organ senzorial are propria sa pneumă. Pneuma vederii este de culoare strălucitoare, a auzului este ca aerul, etc. Unitatea dintre lucruri și reproducerea lor senzorială este dată de materia comună a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care simte, prin conductele nervilor, prin atingere. Organul pneumei externe pe care Galenus îl leagă de ochi este o construcție deosebită, în măsură să explice aspecte interesante ale reflectării senzoriale, care altfel rămân nerezolvate. Astfel, el considera că fiecare organ senzorial are propria sa pneumă. Pneuma vederii este de culoare strălucitoare, a auzului este ca aerul, etc. Unitatea dintre lucruri și reproducerea lor senzorială este dată de materia comună a lucrurilor și a celei din care se compune organul receptor. Galenus
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să explice aspecte interesante ale reflectării senzoriale, care altfel rămân nerezolvate. Astfel, el considera că fiecare organ senzorial are propria sa pneumă. Pneuma vederii este de culoare strălucitoare, a auzului este ca aerul, etc. Unitatea dintre lucruri și reproducerea lor senzorială este dată de materia comună a lucrurilor și a celei din care se compune organul receptor. Galenus nu s-a îndoit nici un moment de proprietățile senzoriale ale lucrurilor. A mai formulat în acest sens o teorie interesantă în ceea ce privește diferențele subiective
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
culoare strălucitoare, a auzului este ca aerul, etc. Unitatea dintre lucruri și reproducerea lor senzorială este dată de materia comună a lucrurilor și a celei din care se compune organul receptor. Galenus nu s-a îndoit nici un moment de proprietățile senzoriale ale lucrurilor. A mai formulat în acest sens o teorie interesantă în ceea ce privește diferențele subiective reflectate, diferențele dintre ceea ce este reflectat senzorial diferit de la un om la altul. Aceste diferențe au fost puse pe seama interdependenței funcționale dintre organele de recepție: fierbințeala
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lucrurilor și a celei din care se compune organul receptor. Galenus nu s-a îndoit nici un moment de proprietățile senzoriale ale lucrurilor. A mai formulat în acest sens o teorie interesantă în ceea ce privește diferențele subiective reflectate, diferențele dintre ceea ce este reflectat senzorial diferit de la un om la altul. Aceste diferențe au fost puse pe seama interdependenței funcționale dintre organele de recepție: fierbințeala este considerată rece în raport cu mai fierbintele. Creierul a fost considerat a fi o cameră centrală a pneumei. Această accepțiune asupra psihicului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
începutul secolului al XIX-lea, până la întemeierea frenologiei. Până atunci a dominat învățătura lui Erastostratos, în acord cu care activitatea psihică se raportează nu la încăperi, ci la suprafața masei cerebrale. Galenus a mai făcut considerații asupra proprietății lucrurilor reflectate senzorial, asupra mișcării ca dependentă de schimbările de tensiune în circulația sanguină. Pneuma era materia și substanța sufletului. Teoria generală a pneumei s-a împărțit în două: cea a pneumei vieții și cea a pneumei sufletului, o diviziune făcută în raport cu despărțirea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
formele de viață vegetală. Această concepție despre suflet s-a diferențiat mai târziu. Dintre funcțiile sufletului s-au distins unele ca fiind proprii conștiinței. Psihofiziologia lui Galenus s-a apropiat în două puncte distincte de conceptul de conștiință: teoria organelor senzoriale și controlul voluntar al mișcărilor. Capacitatea de reflectare senzorială a sistemului nervos periferic depinde de măsura în care sunt dotate canalele nervoase cu pneumă. Dar senzația apare doar când pneuma periferică vine în acord cu pneuma centrală din creier. În
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a diferențiat mai târziu. Dintre funcțiile sufletului s-au distins unele ca fiind proprii conștiinței. Psihofiziologia lui Galenus s-a apropiat în două puncte distincte de conceptul de conștiință: teoria organelor senzoriale și controlul voluntar al mișcărilor. Capacitatea de reflectare senzorială a sistemului nervos periferic depinde de măsura în care sunt dotate canalele nervoase cu pneumă. Dar senzația apare doar când pneuma periferică vine în acord cu pneuma centrală din creier. În această situație, sufletul recunoaște schimbarea de calitate ce a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
starea colerică, el distinge între ce se datorează corpului, în funcție de relația dintre activitatea bilei și a sângelui, și ceea ce reprezintă o consecință a intervenției sufletului. De aici rezultă dispoziția de a ataca sau de a intra în defensivă. Deasupra stărilor senzoriale există manifestări aparte, "colere", care sunt mânate de moralitate. El a distins, de asemenea, între simpla impresie senzorială, cea în care sufletul este încercat de emoțiile propriu-zise, cea care însoțește actul de cunoaștere. În aceeași ordine el face distincție între
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ceea ce reprezintă o consecință a intervenției sufletului. De aici rezultă dispoziția de a ataca sau de a intra în defensivă. Deasupra stărilor senzoriale există manifestări aparte, "colere", care sunt mânate de moralitate. El a distins, de asemenea, între simpla impresie senzorială, cea în care sufletul este încercat de emoțiile propriu-zise, cea care însoțește actul de cunoaștere. În aceeași ordine el face distincție între plăcere și durere. Sufletul poate fi capabil de o activitate superioară, distinctă de o alta inferioară. Acesta este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Obiectivul tomismului a fost convertirea cuceririlor gânditorilor antici despre suflet, despre senzație (considerată ca o replică sau copie a lucrurilor), despre reflectarea obiectelor care acționează din exterior, într-o teorie a reflectării prin îndumnezeire a acestor obiecte. În mecanismul reflectării senzoriale, de clădire a replicilor (copiilor), a fost păstrat rolul acordat pneumei, care contribuie la reflectarea doar a acelor obiecte pe care le poate conștientiza. Aceasta corespunde unei teze larg răspândite printre reprezentanții perioadei scolastice din secolul al XII-lea, cum
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
obiecte pe care le poate conștientiza. Aceasta corespunde unei teze larg răspândite printre reprezentanții perioadei scolastice din secolul al XII-lea, cum au fost Guillaume d'Areches (1080-1154), un filosof aflat sub influența gândirii lui Democrit. În accepțiunea acestuia, reflectarea senzorială ajunge să se subiectivizeze nu în raport cu obiectul reflectat, ci în raport cu pneuma din interiorul organismului, teorie propusă ca soluție pentru contemplarea lucrurilor. În locul influenței decisive a obiectului exterior în reflectarea senzorială, tomismul acordă importanță unei pneuma interne, pasive. Era anticamera lansării
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aflat sub influența gândirii lui Democrit. În accepțiunea acestuia, reflectarea senzorială ajunge să se subiectivizeze nu în raport cu obiectul reflectat, ci în raport cu pneuma din interiorul organismului, teorie propusă ca soluție pentru contemplarea lucrurilor. În locul influenței decisive a obiectului exterior în reflectarea senzorială, tomismul acordă importanță unei pneuma interne, pasive. Era anticamera lansării ipotezei rolului activ al conștiinței în actul de reflectare. În această etapă din gândirea medievală, sufletul a fost echivalat cu forma în care se manifesta. În acea perioadă, pneumei, propusă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se produce în raport cu prezența nemijlocită a obiectului și este de nedespărțit de forma acestuia la Thomas d'Aquino, factorul de conștiință face posibil ca senzația să se producă fără prezența nemijlocită a obiectului de reflectat. În acest fel, obiectul reflectat senzorial (sau mental) devenea ceva real și adevărat datorită intervenției unui factor divin. Această ingenioasă demonstrație a reflectării senzoriale care definește caracteristica demonstrației teologice tomiste este proprie perioadei medievale a scolasticii care chiar, altoită pe soluția "replicilor de imagine" ale lui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
factorul de conștiință face posibil ca senzația să se producă fără prezența nemijlocită a obiectului de reflectat. În acest fel, obiectul reflectat senzorial (sau mental) devenea ceva real și adevărat datorită intervenției unui factor divin. Această ingenioasă demonstrație a reflectării senzoriale care definește caracteristica demonstrației teologice tomiste este proprie perioadei medievale a scolasticii care chiar, altoită pe soluția "replicilor de imagine" ale lui Democrit, se dovedește neputincioasă pentru explicarea obiectivă a reflectării conștiente. Scrierile lui Th. d'Aquino aduc o contribuție
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
proprie perioadei medievale a scolasticii care chiar, altoită pe soluția "replicilor de imagine" ale lui Democrit, se dovedește neputincioasă pentru explicarea obiectivă a reflectării conștiente. Scrierile lui Th. d'Aquino aduc o contribuție importantă la explicarea modului în care reflectarea senzorială se poate intenționaliza. Pentru aceasta, pneuma a fost considerată ca suport pentru replicile de reflectat. El a repudiat acea teorie a pneumei conform căreia senzația reflectată are ca suport legătura dintre factorii corporali, cei lăuntrici din suflet și obiectele reflectate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sufletești reflectate trebuie să fie golite de substanțialitate. Pe această linie, gândirea lui Th. d'Aquino a acostat vremelnic la idealismul lui Platon. Spre deosebire însă de acesta, aici nu conceptele sunt încărcate cu substanțialitate, ci replicile (copiile) celor reflectate senzorial. Astfel, diferit de neotomismul fenomenologic din psihologia actuală, Th. d'Aquino postulează că aceste replici senzoriale se nasc nu ca rezultat al activității individuale, ci ca produs ales, lăuntric, al conștiinței dumnezeiești, al intervenției unei intenționalități lăuntrice divine, prin care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a acostat vremelnic la idealismul lui Platon. Spre deosebire însă de acesta, aici nu conceptele sunt încărcate cu substanțialitate, ci replicile (copiile) celor reflectate senzorial. Astfel, diferit de neotomismul fenomenologic din psihologia actuală, Th. d'Aquino postulează că aceste replici senzoriale se nasc nu ca rezultat al activității individuale, ci ca produs ales, lăuntric, al conștiinței dumnezeiești, al intervenției unei intenționalități lăuntrice divine, prin care ele se actualizează, ies la vedere. În filosofia tomistă, replicile senzoriale sunt elemente dependente de o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Aquino postulează că aceste replici senzoriale se nasc nu ca rezultat al activității individuale, ci ca produs ales, lăuntric, al conștiinței dumnezeiești, al intervenției unei intenționalități lăuntrice divine, prin care ele se actualizează, ies la vedere. În filosofia tomistă, replicile senzoriale sunt elemente dependente de o activitate intențională divină. La acea vreme, Th. d'Aquino a făcut distincție între replicile intenționale senzoriale (species sensibilitis) și replicile inteligente (species intelligibilis). Din perspectiva sa, sufletului omenesc i-au fost conferite însușiri deosebite, nedemne
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dumnezeiești, al intervenției unei intenționalități lăuntrice divine, prin care ele se actualizează, ies la vedere. În filosofia tomistă, replicile senzoriale sunt elemente dependente de o activitate intențională divină. La acea vreme, Th. d'Aquino a făcut distincție între replicile intenționale senzoriale (species sensibilitis) și replicile inteligente (species intelligibilis). Din perspectiva sa, sufletului omenesc i-au fost conferite însușiri deosebite, nedemne de a fi atribuite altor ființe pământești, reflectarea omului a fost înălțată în Rai, ca un har dumnezeiesc, un dar de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sensul cel mai larg al cuvântului (adică prin practica zilnică, comună). În lumea și natura geometrizată a lui Galilei, au fost mereu prezente acțiunile practice, uneori inaparente. Adevărul științific rezultă din inter-influențe. Formele geometrice din natură apar independent de lumea senzorială tocmai de aici provine avantajul cunoștințelor matematice, unde raporturile de necesitate dintre elemente nu reproduc întotdeauna și neapărat cauzalitatea anterioară, senzorială, cunoscută. Mai mult, impulsionate de nevoile productive și gospodărești curente, acolo puteau fi descoperite noi raporturi de cauzalitate. A
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mereu prezente acțiunile practice, uneori inaparente. Adevărul științific rezultă din inter-influențe. Formele geometrice din natură apar independent de lumea senzorială tocmai de aici provine avantajul cunoștințelor matematice, unde raporturile de necesitate dintre elemente nu reproduc întotdeauna și neapărat cauzalitatea anterioară, senzorială, cunoscută. Mai mult, impulsionate de nevoile productive și gospodărești curente, acolo puteau fi descoperite noi raporturi de cauzalitate. A fost un mod de gândire care a corespuns noilor vremuri, condițiilor sociale de atunci, mod în care a fost creată posibilitatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
5. Cele trei trepte ale cunoașterii În metodologia sa, Spinoza a fost un raționalist mai riguros chiar decât Descartes. Un asemenea raționalism extrem își pune pecetea asupra învățăturii lui referitoare la aptitudinile de cunoaștere. Generalizarea izvorâtă și fondată pe experiența senzorială, o consideră fragilă și nesigură; aceasta reprezintă treapta cea mai de jos a cunoașterii. Pe cea de a doua treaptă se află raționalismul discursiv, cum ar fi cunoașterea geometrică sau psihologia generală. Pe treapta superioară și mai sigură a cunoașterii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]