3,823 matches
-
eventuale neclarități sau lipsuri ale textelor de lege și nu poate proceda la modificări ori completări ale actelor normative. Pe de altă parte, nu se poate susține că prin acordarea priorității față de deciziile de casare în fața legii se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat sau principiul independenței judecătorului, care trebuie să se supună numai legii. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6 din 15 aprilie 2013 , cât și ale art. 5 alin. (5) din aceeași lege. În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia invocă normele constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 11 alin. (1) și (2) privind raportul dintre dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]
-
autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul în ceea ce privește atribuția de legiferare" ( Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 ), se apreciază că legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) și art. 114 din Constituție, referitoare la separația puterilor în stat, rolul Parlamentului și, respectiv, angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege. Se încalcă totodată prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții Constituționale. 9. Se invocă, de asemenea, jurisprudența
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
proceduri printre care cele mai importante privesc corelarea, prin modificare, a cadrului legislativ și normativ în vigoare". 13. Pentru aceste considerente, se susține încălcarea art. 1 alin. (4) și (5), precum și a art. 61 alin. (1) din Constituție, privitoare la separația puterilor în stat, supremația Constituției și rolul Parlamentului. II. Critici de neconstituționalitate intrinsecă Încălcarea art. 120-122 din Constituție, referitoare la Administrația publică locală (Principii de bază, Autorități comunale și orășenești, Consiliul județean) 14. Se arată că, potrivit Legii fundamentale, purtători
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
necesitatea de a coagula o majoritate parlamentară, se arată că acestea se referă la o altă situație juridică, respectiv a unei faze avansate a procedurii legislative în Parlament, situație care nu există în speță. 43. Nu se încalcă nici principiul separației puterilor în stat, având în vedere natura mixtă a instituției angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, faptul că parlamentarii pot formula amendamente în această procedură (ceea ce în cauză s-a întâmplat, Guvernul însușindu-și un număr de 568
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
ședința comună din data de 19 noiembrie 2013. 65. În motivarea obiecției de neconstituționalitate autorii acesteia au formulat critici de neconstituționalitate extrinsecă și critici de neconstituționalitate intrinsecă. Neconstituționalitatea extrinsecă 66. Se susține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 114 din Constituție - Angajarea răspunderii Guvernului, astfel cum au fost interpretate acestea de Curtea Constituțională. Din această perspectivă, se susține și încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
Din această perspectivă, se susține și încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. 67. Textele constituționale invocate au următorul cuprins: - Art. 1 alin. (4): "(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale"; - Art. 61 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării"; - Art. 114: "(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
și Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013 , anterior citate). 227. Se mai reține că, potrivit jurisprudenței sale, instanța constituțională este o "instituție fundamentală a statului, cu rol de garant al supremației Constituției, al statului de drept și al principiului separației și echilibrului puterilor" ( Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 octombrie 2012). Toate acestea presupun, printre altele, competența Curții, în limitele Constituției, desigur, de a asigura conformitatea întregului
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
condiții, o pură formalitate." În același context, Curtea a reținut că această problematică ține de buna funcționare a statului de drept, a colaborării dintre puterile statului, care trebuie să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituțională, prelungire a principiului separației puterilor în stat. (2) Condițiile necesare angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege stabilite în jurisprudența Curții Constituționale ... 12. Prin jurisprudența citată Curtea Constituțională a fixat condițiile ce trebuie a fi realizate pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
etapele și măsurile care trebuie respectate de către fiecare minister care se descentralizează și cadrul instituțional al procesului de descentralizare, amploarea procesului de regionalizare-descentralizare). Guvernul invocă și un dezacord cu prevederile constituționale consacrate de art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației puterilor în stat, deoarece "întreg procesul de descentralizare administrativă și financiară ține exclusiv de competența Guvernului, potrivit Legii-cadru nr. 195/2006 , Guvernul fiind singurul abilitat să gestioneze întregul proces de descentralizare în conformitate cu principiile, regulile și cadrul instituțional, astfel cum rezultă
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
unei măsuri în extremis, ci este mai mult expresia unei pretinse exclusivități a Guvernului de a iniția și a gestiona problematica descentralizării, inclusiv la nivel de reglementare, în contradicție cu prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la principiul separației puterilor în stat. --------- *1) În acest sens este Decizia Curții Constituționale nr. 232 din 10 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 17 iunie 2013. 18. Mai mult, în cazul în care viziunea Guvernului
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
încalcă prevederile art. 61 alin. (1) referitoare la rolul Parlamentului și ale art. 102 alin. (1) referitoare la rolul Guvernului și, prin urmare, legea criticată este contrară dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) referitoare la separația puterilor în stat și respectarea Constituției și a legilor și la statul de drept. Judecători Prof. univ. dr. Mona-Maria Pivniceru Augustin Zegrean Daniel Marius Morar -------
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
prevederi menite să pună ordine în activitatea unor componente importante ale sistemului financiar al țării, care să nu mai poată fi folosite de către guvernanți și "băieții deștepți" pentru manipularea prețurilor pe piețele financiare și jefuirea cetățenilor. O reală și completă separație și independență a puterilor în stat În prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numește guvernul, deci puterea executivă. Tot Parlamentul numește membrii Curții Constituționale (putere judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (putere judecătorească), membrii Consiliului Audiovizualului (putere mediatică), membrii Consiliului de administrație
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte, în această "coabitare" a puterilor în stat se află principalul izvor al cancerului corupției generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească. Proiectul propus stabilește o reală și completă separație a puterilor statului, o reală și completă independență a acestora. Toți cetățenii care vor exercita puterea încredințată de popor acestor componente ale statului sunt aleși de popor. Nicio putere nu mai numește "reprezentanți" ai poporului în celelalte puteri. Poporul își
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
curajul; munca, spiritul de inițiativă și de întreprindere, omenia, ospitalitatea, toleranța, dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor și pentru țară, neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare. ... (4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separației, independenței și echilibrului autorităților statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, științifică - în cadrul democrației constituționale. Autoritățile statului sunt cele stabilite prin Constituție. Între ele nu există raporturi de subordonare ierarhică, ci numai relații de colaborare și de control
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
Titlul va avea următorul cuprins: "CAPITOLUL 1 Principii de bază Articolul 134.9 (1) În localitățile și județele țării se constituie autorități locale care se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, al controlului cetățenilor asupra autorităților locale, al separației și echilibrului acestor autorități, al respectării Constituției și legilor țării. ... (2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României. ... (3) Autoritățile statului consultă, înainte de adoptarea oricărei decizii, autoritățile locale
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
după aprobarea ei de către popor, prin referendum." ... 189. Articolul 152 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar, indivizibil și democratic al statului român, integritatea teritoriului, controlul poporului asupra statului, separația și independența autorităților statului, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii." 190. Articolul 154 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Consiliul Legislativ, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
să se regăsească la nivelul Legii fundamentale, astfel cum se va reliefa în cele ce urmează. 8. Cu privire la textul propus la art. I pct. 2 pentru art. 1 alin. (4), precizăm că principiul consacrat de dreptul constituțional este acela al separației și echilibrului puterilor în stat, și nu al separației și echilibrului "autorităților statului", așa cum se prevede în proiect. În acest context, precizăm că autoritățile statului sunt acele persoane juridice de drept public prin care puterea se exercită în stat. Așa cum
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
se va reliefa în cele ce urmează. 8. Cu privire la textul propus la art. I pct. 2 pentru art. 1 alin. (4), precizăm că principiul consacrat de dreptul constituțional este acela al separației și echilibrului puterilor în stat, și nu al separației și echilibrului "autorităților statului", așa cum se prevede în proiect. În acest context, precizăm că autoritățile statului sunt acele persoane juridice de drept public prin care puterea se exercită în stat. Așa cum s-a subliniat în doctrină*8), cele trei funcții
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
finanțate de la bugetul public național trebuie să se coreleze cu Strategia de dezvoltare a României, elaborată de respectiva Autoritate. O astfel de reglementare, care conferă unei autorități o putere supraordonată tuturor celorlalte autorități ale statului, este în dezacord cu principiul separației și echilibrului puterilor în stat. 42. Normele referitoare la autoritățile locale, astfel cum sunt propuse la art. I pct. 158, cuprind în detaliu atât modalitatea de alegere, cât și organizarea și funcționarea respectivelor autorități. Precizăm că astfel de reglementări trebuie
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
a riscului de credit, indiferent de modalitatea la care recurge instituția de credit pentru asigurarea independenței funcției de administrare a riscului de credit - cum ar fi subordonarea directă a unității de control al riscului de credit conducerii superioare, menținerea unei separații între funcțiile de control și funcția comercială/personalul responsabil cu relația cu clienții, până la nivelul membrului responsabil din cadrul conducerii superioare. Articolul 507 (1) În vederea prevenirii potențialelor efecte negative ale unei separări stricte între funcția comercială și unitatea de control al
REGULAMENT nr. 5 din 20 decembrie 2013 (*actualizat*) privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257653_a_258982]
-
acestora la respectivele unități se face în data de 3 ianuarie 2012." ... În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și alin. (4) referitor la valorile supreme ale statului român și la principiul separației și echilibrului puterilor, art. 41 alin. (1) teza întâi privind libertatea alegerii profesiei, a meseriei, a ocupației și a locului de muncă, art. 47 alin. (2) privind dreptul cetățenilor la asigurări sociale, art. 73 alin. (3) lit. j) și lit.
DECIZIE nr. 544 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (3) şi (5) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258896_a_260225]
-
Legii nr. 393/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 28 februarie 2013. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat și alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 alin. (1) privind îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor internaționale asumate de statul român, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art.
DECIZIE nr. 531 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, ��i a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258899_a_260228]
-
României susține că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, transmisă spre promulgare, este neconstituțională deoarece contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituția României, republicată, potrivit cărora "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale", art. 126 alin. (1) din Constituție, prin care se stipulează că "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", precum și
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
că dispozițiile de lege sus-menționate sunt neconstituționale, deoarece Parlamentul nu poate printr-o lege să modifice sau să desființeze raporturi juridice consfințite prin hotărâri judecătorești, care se bucură de autoritate de lucru judecat, fără ca prin aceasta să aducă atingere principiului separației puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție. Președintele României mai arată că prin autoritate de lucru judecat se înțelege acea situație juridică rezultată din soluționarea definitivă a unei probleme deduse în fața justiției. Asupra aspectelor ce intră
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]