40,428 matches
-
simfonist care își argumentează orientarea inclusiv în plan muzicologic - cu ani în urmă ne-a oferit acel substanțial opus, Gândirea muzicală; ...inclusiv atunci când a conceput ultimele sale cvartete de coarde, spre exemplu. Originalitatea gândirii sale artistice poate fi observată considerând sfera de acțiune a acesteia, anvergura ei spirituală. Prin organizare și concizie, prin consistența ideatică, Bentoiu definește zona clasic-neoclasică a istoriei muzicii noastre. Este o gândire evolutiv dezvoltătoare care se sprijină pe piloni importanți ai umanismului civilizației europene moderne, de la Shakespeare
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
În acest univers cu linii de forță proaspăt reordonate, puterea cuplului stă chiar în imperfecțiunea lui, în vulnerabilitatea lui, pentru că, așa vulnerabil și imperfect cum e, poate fi reformat la nesfârșit. Tot aici, o afecțiune generalizată și aproape nediferențiată invadează sfera publică, mai ales printr- o retorică pe cât de dulceagă și dezinhibantă, pe atât de dăunătoare. În fine, tot aici, castitatea actuală intervine ca o reacție la orgasmul (adică succesul în viața sentimentală și sexuală, performanța pe piața liberă a iubirii
Despre dragoste în secolul XX () [Corola-journal/Journalistic/5356_a_6681]
-
și PNL Cei 40 de senatori au reclamat la CC faptul că ar fi necostituțională diminuarea salariilor bugetarilor cu 25%. Social-democrații, conservatorii și național-liberalii au argumentat prin faptul că reducerea salariilor echivalează cu un nou impozit, care se află în afara sferei impozitelor reglementate expres de Codul fiscal. Ceea ce înseamnă că salariatul din aparatul bugetar plătește în total 41% din venit, însemnând 16% impozit plus 25% diminuarea, în timp ce tot ceilalți salariați plătesc doar impozitul de 16%. Ei au adăugat că prin aceasă
CC dă undă verde tăierii salariilor cu 25 la sută () [Corola-journal/Journalistic/53606_a_54931]
-
etc.; a (se) expune unui pericol posibil”; „a participa la o acțiune nesigură, a acționa la noroc”; (reflexiv, învechit) „a cuteza, a îndrăzni, a se încumeta”. Se observă că definiția actualizează scenarii cu orientare evaluativ pozitivă, bazate pe valori din sfera curajului. Desigur, definiția nu e suficientă pentru a acoperi toate trăsăturile semantice actuale ale verbului; lipsește exact uzul care ne interesează aici, accepția, curentă astăzi, în care nu mai contează atitudinea persoanei, ci doar pericolul situației („cuiva i se poate
A risca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5367_a_6692]
-
cu interese economice puternice în Europa de Sud-Est, dar total „dezinteresată de chestiunea basarabeană”, Germania lui Hitler a permis URSS să preia Basarabia. Tot în acest număr al revistei putem citi și alte texte interesante care se înscriu în aceeași sferă tematică: „Vladimir Ghika și teroarea istoriei” de Andrei Brezianu, memoriile de război „Pe malul Donului” de Lazăr Iosif, evocarea de către Ion Avram a personalității lui Virgil Madgearu ori considerațiile privind procesul „lotului Antonescu” semnate de Tiberiu Tănase. Obținem astfel tabloul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5375_a_6700]
-
literare, sub un titlu cu aer interbelic, „Proza de analiză”. Discuția se va întinde pe cîteva numere și cred că se poate ușor observa că de data aceasta dezbaterea e una reală, fără indicație de la partid, dar argumentele rămîn în sfera politicului și a literaturii partinice. Adevăratele motivații, așa cum s-a mai întîmplat de cîteva ori pînă acum, țin însă mai degrabă de rivalitățile între prozatori. Nu e prima dată cînd Marin Preda este campionul unor astfel de rivalități ofensive. Romanul
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5376_a_6701]
-
foarte tânărul Dinu Pillat, în calitatea lui de „mare speranță”. Singurătatea cea mare, culegere de scurte eseuri care deschide volumul, dezvăluie un copil - apoi adolescent - precoce în chestiuni literare. La începuturile scrierilor publicate, el nu se detașează cu mult de sfera școlară, din perspectiva performanțelor stilistice. Desigur, chiar de la primele scrieri, se poate vedea cu ochiul liber predispoziția artistică. Jurnalul unui adolescent dezvăluie un stil deja conturat. Lecturile sunt vizibile, iar influențele, asemenea. Tinerețe ciudată, roman primit foarte bine de critica
Introducere la biografie by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/5198_a_6523]
-
neologismul și-a limitat uzul la sensurile secundare, figurate. E impresionant locul pe care Dicționarul limbii române al lui Laurian și Massim (1971) l-au acordat verbului a computa (adaptare a latinescului computare, incluzând forma și sensurile de împrumut în sfera termenului moștenit a cumpăta) și familiei sale lexicale. (În cele ce urmează, transpun ortografia latinistă într-una mai apropiată de uzul actual, pentru a nu crea bariere inutile înțelesului și efecte de ridicol acolo unde era vorba doar de o
„Nu contează pauzele...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5203_a_6528]
-
speriat, apoi a privit bucata de hârtie, dar pe ea nu scria decât un singur cuvânt. Eu.” (p. 154) (Un singur paragraf și două observații de limbă. Hârtia nu prea avea cum fi zdrelită de vreme ce sensul cuvântului e restricționat la sfera corporalului. În plus, fulgerele nu pot nici ele să fie chiar asurzitoare atâta vreme cât efectul lor e, întotdeauna, optic. Afară de cazul în care Cupșa a încercat o prolepsă, vorbind despre fulger și gândindu- se la tunetul imediat ulterior.) N-am pomenit
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
că articolul „a avut consecințe nefaste în domeniul literaturii, artei și culturii în general”, apoi adăugam: „Dacă regret acest articol, este nu numai pentru concepția estetică falsă pe care o promova și pentru rolul pe care l-a jucat în sfera menționată, ci mai ales pentru viciul său primordial, aș zice congenital, și anume: era pus în slujba unei linii politice generale false, care avea să ducă la dezastru. Și astfel, momentul apariției articolului, evenimentele cu care mai mult sau mai
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
pagini a cărții, adică ciclul omonim, Refuz fularul alb. Ar fi necesare, apropo de această transformare, câteva accente. O dată pentru că asimilarea dogmei n-a dus (ca la atâția alții) și la un prizonierat stilistic. Chiar dacă preia termeni și referințe din sfera imaginarului creștin, Marius Ianuș nu-și pune nici o clipă în paranteză personalitatea. Scrie pe limba lui. Liber. Aceeași mențiune și în privința atitudinii. Smerenia, aici, e câștigată prin suferință. (O suferință, înțelegem, cumplită.) Nu-i nicidecum consecința unei slăbiciuni. Nu e
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
dreptului de deducere a TVA la achiziția de vehicule, de 50%, pentru autoturismele utilizate exclusiv în scopul desfășurării activității economice a persoanei impozabile. Pe de altă parte însă, în cazul celor care nu utilizează autoturismul exclusiv în scopul activității economice, sfera limitării deducerii TVA se extinde și asupra leasingului, închirierii, reparațiilor, întreținerii și altor cheltuieli legate de acesta. Totodată, pentru facilitarea transferului creanțelor neperformante din sectorul bancar, Ministerul Finanțelor propune acordarea unei deduceri la calculul profitului impozabil, prin intermediul provizioanelor fiscale, pentru
Codul Fiscal se modifică din nou. Pragul pentru plata TVA va crește () [Corola-journal/Journalistic/52175_a_53500]
-
Liana Tugearu Sfera artei dansului, în universul căreia pătrund frecvent, are variate direcții, instituț ionalizate sau independente, clasice, neoclasice, moderne sau contemporane, iar creațiile fiecăreia dintre ele pot fi abordate din mai multe unghiuri de vedere: ca operă finită, ca proces creativ, ca
Conținut și context în coregrafia românească actuală by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5217_a_6542]
-
în vreme ce funicularul reprezintă exterioritatea, raporturile poetului cu lumea înconjurătoare. Această viziune amintește de filosofia lui Mihai Șora, cu precizarea importantă că poetul Constantin Abăluță este un Mihai Șora ŕ rebours. Modelul ontologic al lui Mihai Șora este imaginat ca o sferă, U(niversala) P(utință) de rază nulă. Verticala acestei sfere, raza, este locul geometric al interiorității ("ascensorul" lui Abăluță), iar orizontala, suprafața, cel al exteriorității ("funicularul" aceluiași). Evident, loc al exteriorității fiind, orizontala, suprafața este și locul unei oricând posibile
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
viziune amintește de filosofia lui Mihai Șora, cu precizarea importantă că poetul Constantin Abăluță este un Mihai Șora ŕ rebours. Modelul ontologic al lui Mihai Șora este imaginat ca o sferă, U(niversala) P(utință) de rază nulă. Verticala acestei sfere, raza, este locul geometric al interiorității ("ascensorul" lui Abăluță), iar orizontala, suprafața, cel al exteriorității ("funicularul" aceluiași). Evident, loc al exteriorității fiind, orizontala, suprafața este și locul unei oricând posibile disipări, după cum verticala, raza nondimensională e locul privilegial al initimității
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
prevenția cancerului, suportul acordat familiilor și pacienților, rolul radiologiei în oncologia pediatrică, indicații și limite în transplantul medular. Pentru a reliefa importanța parteneriatelor instituțiilor medicale cu organizațiile de pacienți, la manifestare au acceptat invitația reprezentanți ai principalelor institute medicale cu sfera de activitate în oncopediatrie: dr. Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni, conf.univ.dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, managerul Institutului Oncologic ”I. Chiricuță” Cluj-Napoca, dr. Alina Tănase, directorul medical al Institutului Clinic Fundeni. La eveniment au participat prof. univ. dr. Maria-Despina Baghiu, președintele Societății
Conferința Națională Actualități în Oncologia Pediatrică. Ce s-a discutat () [Corola-journal/Journalistic/66800_a_68125]
-
cum...Tu...! Îl mai chem odată și încă odată în șoaptă, dar capul cu păr se face că n-aude. Câteodată în beznă am impresia că văd ceva deasupra mea, un soi de balon mare, plin de spini. E o sferă stâncoasă acoperită complet cu țepușe foarte lungi, ca un arici, făcut însă din piatră. Acea arătare e pentru mine viața, viața mea, răul. Doamna mea Mamă, am învățat că atunci cînd mi se-ntâmplă, și mi se-ntâmplă în fiecare
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
o perioadă în care chiar sociologia era rău văzută, din cauza potențialului său subversiv). În schimb, a fost favorizată așa-numita „cultivare a limbii”, activitatea normativă și prescriptivă: pentru că omogenizarea nu era înțeleasă ca o extindere a limbii populare în toate sferele vieții publice, ci ca o generalizare a „limbii literare”. În 1955, Iorgu Iordan scria (într-un articol reprodus ulterior în Limba literară, 1977): „«Cultivarea limbii» la noi este ca și necunoscută, cel puțin sub raportul aplicării și popularizării ei”. Fenomenul
Din istoria „cultivării limbii” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6695_a_8020]
-
alături de cele, bunăoară, ale romantismului și modernismului, ultimele cu un desen evident mai precis? I s-au dat accepții atît de diferite, exemplificări atît de variabile, încît ne temem că e mai curînd un Păsări-Lăți-Lungilă, o figură de basm în sfera terminologică a prezentului. „Un cuvînt bon à tout faire“, cum arată Umberto Eco, precizînd: „Am impresia că astăzi cel care-l folosește îl aplică la tot ce-i place. Pe de altă parte, pare să existe o tentativă de a
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
romantică de trecut și în seama romantismului înalt, dar și a romantismului german secund, al cărui reprezentant de seamă a fost Heinrich Heine: "El își întinse mâna asupra pământului. El se contrase din ce în ce mai mult și iute, pănă ce deveni, împreună cu sfera ce-l încungiură, mic ca un mărgăritar albastru stropit cu stropi de aur și c-un mez negru. Mărimea fiind numai relativă, se înțelege că atomii din mezul acelui mărgăritar a cărui margini îi era cerul, a cărui stropi soare
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
dezbateri care vor dura până în ianuarie. Așa cum ne-a bucurat faptul că noul Teatru de Balet din Sibiu a abordat una dintre tematicile culturale ale acestui an, prin Trilogia Ionesco, montată de Monica Fotescu Uță, tot astfel salutăm intrarea în sfera dansului a acelei dezbateri larg europeane, asupra creației și vieții lui Barbu Fundoianu, prin spectacolul Exil în pământul uitării. De altfel, însăși realizarea lui este rezultatul unei încrengături culturale europene, fiind conceput cu sprijinul Centrului Național al Dansului București, al
Exil în pământul uitării by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6604_a_7929]
-
viață dacă prin acest gest ar fi trebuit să-și sacrifice libertatea interioară, ci a scos din uitare și posibilitățile de exprimare ale corpului omenesc, instrument sensibil, capabil să pună în valoare idei contemporane, deschizând astfel o cărare aparte în sfera mai largă a dansului de astăzi de la noi.
Exil în pământul uitării by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6604_a_7929]
-
limba română. Ecouri kavafice pot fi regăsite în opera unor scriitori români. Victor Ivanovici le-a identificat în urmă cu câțiva ani în opera "oniriștilor" români Virgil Mazilescu și Petru Romoșan. Un profesor grec de la Paris, Konstantinos Makris, a lărgit sfera cercetării și a constatat prezența climatului kavafic în creația unor nume de seamă precum Geo Dumitrescu, Alexandru Philippide, Ion Vinea, Ion Caraion ș.a. O antologie care să cuprindă poeme românești scrise "ŕ la maničre de Cavafy" ar constitui un interesant
„KAVAFEIA“ – ediția a 11-a by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6608_a_7933]
-
mai elaborat, mai ambițios, dar și mai polemic al perioadei începuturilor, fiind totodată întâia analiză asupra operei viitorului mare clasic român. N. Iorga propune câteva demersuri importante, toate de noutate în epocă, și anume: să-l scoată pe Creangă din sfera minoră a anecdotiștilor, pe seama cărora se amuzau copios junimiștii la seratele lor; să promoveze opera lui Creangă drept una "de o însemnătate capitală pentru cercetători", esențială pentru cunoașterea identității românești; să i se recunoască acestuia profunda originalitate, atât ca trăire
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
energic și vioi" în paradigma temperamentelor senzaționale. Spre deosebire de "imaginativi" sau "sentimentali", care pornesc de la idei abstracte în rodirea imaginației, memoria lui Creangă îl înserează unei categorii "de ordine senzațională" în creativitate, datorită - crede Iorga - unei sanguinități cu totul deosebite în sfera cerebrală, aceasta fiind cea care determină abundența senzorială: "el vede admirabil; faptele care trec pe dinaintea ochilor lui glumeți își pun adânc pecetea în masa creierilor lui, scăldați de un sânge îmbielșugat în globule (!), și urma lăsată nu se mai șterge
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]