5,527 matches
-
bun, mai eficient, mai dezirabil. 4. Dificultăți în calea conduceriitc "Dificultăți în calea conducerii" În calea conducerii organizațiilor sociale apar uneori o serie de piedici, obstacole care îngreuiază activitatea. Pentru a putea interveni pe direcția înlăturării sau diminuării lor, psihologul, sociologul, alți specialiști, organizatorii și conducătorii organizațiilor trebuie să cunoască natura, ponderea și rolul acestora. Astfel, cât privește natura dificultăților cu care se confruntă conducerea la un moment dat, nu este greu să ne dăm seama că acestea sunt, pe de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
număr mare de produse de bună calitate, număr crescut de promovări etc.). În final, în funcție de corelația acestor doi parametri se definește însăși finalitatea participării. Repetarea unui asemenea proces, îndeosebi pe latura sa pozitivă, duce cu timpul la formarea a ceea ce sociologii numesc conștiință participativă, deci la necesitatea resimțită subiectiv, ca o nevoie, de a contribui la realizarea obiectivelor organizației. e. Monitorizarea efectelor participării în vederea determinării eficienței/beneficiilor ei. Un asemenea demers evidențiază uneori prezența unor rezultate bune, fructuoase, ceea ce semnifică faptul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
inevitabil oricărei forme de organizare socială nontotalitară și chiar pentru orice formă de viață. Conflictul apare # nu numai în viața socială, ci peste tot unde există viață... Schimbarea și conflictul sunt egal universale în societate (Dahrendorf, 1959, p. 208, 210). # Sociologul francez Alain Touraine considera că # societatea se creează, se construiește, se produce grație conflictelor, acestea manifestându-se acolo unde viața sau libertatea există (Touraine, 1973, p. 7). # În momentul de față, în lucrările sociologilor și pshihologilor întâlnim formulări de tipul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
societate (Dahrendorf, 1959, p. 208, 210). # Sociologul francez Alain Touraine considera că # societatea se creează, se construiește, se produce grație conflictelor, acestea manifestându-se acolo unde viața sau libertatea există (Touraine, 1973, p. 7). # În momentul de față, în lucrările sociologilor și pshihologilor întâlnim formulări de tipul: # conflictul traversează timpurile sociale și subiective,ritmând dezvoltările și oferind culoare vieții (Toauti, 1990, p. 9); conflictul este un aspect al tuturor fenomenelor naturale, ... o parte indispensabilă a vieții, a schimbării, a creării de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ne privește, propunem în continuare trei perspective de definire și descriere a conflictului: sociologică, psihosocială, psihoindividuală. Accepțiunea sociologică Sociologia întreprinde analiza conflictului la nivel macrosocial, fiind interesată de condițiile, mecanismele și mai ales de funcțiile lui sociale. O serie de sociologi - cum ar fi de exemplu, Coser (1956), Bernard (1957), Dahrendorf (1959) ș.a. pentru sociologia generală și Kornhauser, Dubin și Ross (1954), Ross și Hartman (1960) ș.a. pentru sociologia industrială - au marele merit de a fi reabilitat și redimensionat noțiunea de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
după cum se exprimă autorul, permite o minimă predictibilitate a conflictelor; • conflictul stabilește și menține un echilibru al puteriii, el fiind uneori singura posibilitate pentru adversari de a-și testa propriile forțe. Dintr-o perspectivă mai amplă, conflictul este interpretat de sociologi ca un mecanism de reechilibrare a forțelor în vederea menținerii și consolidării sistemelor sociale. Așadar două sunt ideile susținute de sociologia conflictului: 1. caracterul fundamental al conflictului, dat de faptul că el este generat de repartiția inegală a puterii specifică oricărei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Ca acțiune generic umană, comunicarea inițiază, declanșează sau chiar stopează activitățile, se evidențiază rezistența la efort componentă a conținutului volițional al psihicului uman. Global, se acceptă că toată existența noastră psihică este implicată în comunicarea specific umană. Lingviști, psihologi și sociologi au fost tentați de sistematizarea demersului comunicării, dar și de implicațiile acestui act, proces sau sistem de coduri. Diversele clasificări ale mijloacelor de comunicare se referă la: a) mijloace lingvistice; b) mijloace paralingvistice; c) mijloace non-verbal-vocale; d) mijloace non-vocale; e
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Reguli de interrelaționare Interrelațiile sociale sunt prezente în micro sau macrosisteme sociale, în grupurile de muncă, în comportamente pe care oamenii le desfășoară împreună pentru atingerea unor scopuri, dar în toate subiectul uman îndeplinește un rol. Sunt autori, psihologi și sociologi care vorbesc despre o analogie între jocuri și situații sociale, aceștia fiind de părere că aceste caracteristici sunt similare, chiar dacă există și suficient de multe diferențieri. Similaritatea în interrelaționare socială (care ar cuprinde jocurile și situațiile sociale) se referă la
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
drepturile omului. Unele reguli absolut necesare interrelației umane au chiar prin structura, scopul și efectele lor o influență directă asupra comunicării, indiferent dacă aduc sau nu sancțiuni morale, legale, penale. Credem, de comun acord cu o serie de psihologi și sociologi, că regulile și abilitățile căpătate prin respectarea aplicării acestora reprezintă cheile de interacțiune umană, ele sunt responsabile de succesul ori eșecul nostru intercomunicațional. Cunoașterea regulilor de comportare socială în familie, la locul de muncă, în prietenie, în mariaj etc. are
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în comun, comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa dețină în comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate, ei trebuie să aibă în comun scopuri , convingeri aspirații, cunoștințe o înțelegere comună "același spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispoziții emoționale și intelectuale asemănătoare, moduri similare de a răspunde la așteptări și cerințe. Lucrarea “Cunoașterea și activitatea grupurilor școlare”, elaborată de Mielu Zlate și Camelia Zlate, oferă o serie de metode și tehnici de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
aparține genului nobil al adevăratei culturi, superioară, academică, recunoscută și consacrată. Oricine poate accepta cu ușurință faptul că distincția este relativă, arbitrară și subiectivă. • Mesajul și mijlocul de comunicare În timp ce cercetarea asupra mijloacelor de comunicare se diversifică tot mai mult, sociologul canadian McLuhan reamintește o evidență parțial unitară, și anume că același mesaj poate avea efecte foarte diferite asupra societății, precum și asupra membrilor săi, în funcție de mijloacele de comunicare ce asigură transmisia. Cu celebrul aforism “mijlocul de comunicare este mesajul”, McLuhan răstoarnă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
inculcare progresivă și mai mult sau mai puțin clandestină de idei, judecăți, valori: importanța constă în adoptarea progresivă și subterană a unui mod de înțelegere și pricepere, transmis o dată ce frecventarea mijloacelor de comunicare. • Comunicare și propagandă Mai curând moralist decât sociolog, Jacques Ellul pornește un război împotriva anumitor idei curente, răspândite după cel de-al doilea război 75 77 mondial. Cartea sa “Propagandes” (1962) poate fi interpretată ca o critică a orientării empirice a lucrărilor americane consacrate mijloacelor de comunicare. El
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în sfârșit, prin potențialitatea lor de a atinge anumite obiective, mai curând decât altele. Dar un singur criteriu permite întocmirea unui inventar al mijloacelor de comunicare, care să fie deopotrivă complet și pertinent. Acest criteriu ar putea fi numit de sociologi fie formă, fie modalitate de comunicare, în timp ce inginerii ar vorbi mai curând de structură de comunicare, iar juriștii de punere la dispoziția publicului. Aplicarea acestui criteriu permite diferențierea a trei familii de mijloace de comunicare. Prima familie este aceea a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Bruxelles (ULB) BRICOLAJ, COSMOPOLITISM, METISAJ JOLIBERT Bernard Profesor de științe ale educației la IUFM din Insula Réunion LAICITATE JUCQUOIS Guy Profesor emerit de științe ale limbajului la Universitatea catolică din Louvain (UCL) DIVERSITATE, GENOCID, HIBRIDITATE, SCLAVIE, SIONISM, XENOFOBIE LAZAR Judith Sociolog MARGINALITATE/MARGINALIZARE LE ROY Etienne Profesor de antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Guy Profesor emerit de științe ale limbajului la Universitatea catolică din Louvain (UCL) DIVERSITATE, GENOCID, HIBRIDITATE, SCLAVIE, SIONISM, XENOFOBIE LAZAR Judith Sociolog MARGINALITATE/MARGINALIZARE LE ROY Etienne Profesor de antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este Întotdeauna sursă de noi afinități elective ă la o ruptură În raport cu concepțiile estetice care au dominat vreme de secole Europa. Accesul la sensul care este vocația operei de artă poate așadar să rezulte dintr-o contaminare, noțiune propusă de sociologul Jean Duvignaud, care nu are nici o legătură, are el grijă să precizeze, „cu retorica și cu medicina șșiț care opune imitării Însușirea de către artiștii În viață a unor figuri străine sau trecute...” (Duvignaud, 1995, p. 15). Ideea este că, detașându
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
specific acestui tip de organizare. ν Să zăbovim o clipă asupra caracterului sistematic al unui astfel de regim. Este o eroare gravă să pierdem din vedere acest aspect, pentru că ar Însemna să ignorăm natura specifică a cazului Indiei. Astfel, anumiți sociologi și antropologi americani aparținând curentului pe care principalul lor oponent, Oliver Cox, l-a numit the Caste School of Race Relations (Cox, 1948), cum sunt Alfred Kroeber și William Lloyd Warner, au propus o abordare a problemelor legate de barierele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
locuitorii din nordul Angolei refuză anumite băuturi; pentru unele triburi africane, consumarea de rădăcini te apropie de sacru; iar noi apreciem creveții, dar lăcustele nu prea ne fac cu ochiul. Sisteme de valori și logici de diferențiere La rândul lor, sociologii s-au consacrat, așa cum observa deja Guy Rocher În primul volum din Introduction à la sociologie générale (Rocher, 1970, p. 111), studierii „modurilor de a gândi, de a simți și de a acționa mai mult sau mai puțin formalizate care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la care el acționează, dinamic, din pragmatism. Omul concret, homo situs În terminologia noastră, nu este la fel de disciplinat ca disciplinele pe care le-am creat. Pentru a-și găsi locul, el conjugă mai multe lumi și mai multe dimensiuni concomitent. Sociologii și economiștii convențiilor ar spune că actorul, În deciziile sale cotidiene, ține seama simultan de principiile superioare ale mai multor cetăți. Acest proces introduce În știința comportamentului uman noțiunea de raționalitate compozită, caracteristică universurilor complexe a căror reinterpretare din perspectiva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de baștină. Un concept În dezbatere Mondializarea antrenează, În drumul său, mișcări migratorii uneori foarte ample, care conduc la crearea și organizarea de comunități naționale pe teritoriu străin, cel mai adesea desemnate sub numele de diaspora de către geografi, istorici, politologi, sociologi sau teologi. Așa s-au petrecut lucrurile cu diaspora chinezească, cea mai numeroasă din lume. Ea se manifestă prin Înmulțirea cunoscutelor chinatowns din marile metropole occidentale. În același sens, putem cita și exemplul diasporei libaneze. Într-adevăr, se știe că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
permis reconsiderarea noțiunii de cultură În termeni mai puțin esențialiști și, prin urmare, „substituirea viziunilor tradiționale asupra omogenității culturale cu o perspectivă constructivistă și dinamică” (ibidem, p. 30). Ea constituie, de asemenea, o repunere În discuție a diviziunii muncii Între sociologi (al căror domeniu de studiu ar trebui să se limiteze la societățile industriale) și etnologi (limitați, la rândullor, la studierea societăților tradiționale). Câștigul nu este deloc neglijabil, fiindcă știm de-acum că trebuie să corectăm două idei preconcepute: pe de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
jalonează domeniul continuu ce pornește de la experiențele particulare, care stau la baza identităților personale, și ajunge până la afilierile colective, care catalizează construcția socială a acestor identități. Abordările filosofice, psihologice sau antropologice ă din care s-au inspirat numeroși istorici, lingviști, sociologi, juriști, precum și alți specialiști În științele umane ă ne ajută să Înțelegem mai bine această interacțiune Între mecanismele psihologice și factorii sociali, care este o parte constitutivă a procesului identitar. În toate aceste abordări, există totuși o constantă: caracterul „paradoxal
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În același timp o totală confuzie cu privire la sensul precis și la modul de folosire al noțiunii. Or, este evident că trebuie să ieșim cât mai curând din această situație paradoxală, care impietează asupra relațiilor interpersonale, tulburând spiritele și sensul cuvintelor. Sociologul Eric Debarbieux a arătat că absența conștientizării colective a „micilor atacuri la adresa securității” joacă un rol important În alunecarea progresivă către delincvență (Debarbieux, 1999, tom 2, p. 63). Într-o primă fază, vom porni de la un anumit număr de constatări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
XVII-lea și al XVIII-lea privesc societatea ca pe o reuniune voluntară a tuturor cetățenilor locuind În fostul regat al Franței. Noua societate este unită nu prin interdependența ierarhică, ci printr-un consimțământ prezent În rațiunea individuală a fiecăruia. Sociologii care au dus mai departe aporturile teoreticienilor contractului social În secolul al XIX-lea au aderat la idealurile egalitare ale Epocii Luminilor și ale revoluțiilor franceză și americană. Totuși, recurgerea la un unic principiu, cel al rațiunii individuale, nu mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
descoperi noi mecanisme comunitare capabile să refacă societatea se află acum În centrul proiectului sociologic. „Societatea formată din indivizi” persistă, se menține, datorită unor principii comunitare care depășesc cu mult simpla juxtapunere a intereselor personale. Dar care sunt aceste principii? Sociologii secolului al XIX-lea vor Încerca fiecare În felul său să răspundă la Întrebarea legată de formele moderne de integrare și de excludere. Karl Marx, În special În lucrările din tinerețe (Critica dreptului politic hegelian, Chestiunea evreiască), este scandalizat de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]