3,694 matches
-
entre le passé, le présent et l'avenir de la communauté. Bien loin de Rome, en 337 apr. J.-C., Constance II ne peut plus se permettre de faire appel aux " visages " des ancêtres païens lorsqu'il organise les funérailles de son père, Constantin I, le fondateur éponyme de la capitale orientale de l'empire. La maison impériale, convertie dès lors au christianisme, décide de remplacer le cortège de masques par douze faux catafalques rappelant ainsi les apôtres de Jésus. Au milieu, en
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
l'histoire ... sociale, de l'histoire des mentalités. ("Une histoire totale du Moyen Âge est-elle possible?" 32) 5 Vezi Benoist: À l'issue d'une vie au service de la cité, l'honneur d'obtenir un funus imaginarium - permet d'affirmer son identité dans l'espace urbain en exécutant la procession des imagines conservées pieusement dans l'atrium de la domus familiale, avec les tituli qui rappellent les étapes principales de carrières politiques bien remplies et d'exploits en faveur de l'Vrbs
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
25-371. 36 Vezi Le Goff. "Ritualul simbolic al vasalității." Pentru un alt ev mediu. vol. II. 175-254. 37 Vezi Lavaud: ... n'est plus alors d'articuler deux niveaux ontologiques hiérarchiquement distingués, mais de relier l'apparaître de l'objet à son apparence mimétique. Alors que le principe de l'imitation participative repose sur le mode de présence du modèle intelligible à son image, celui de l'imitation "phénoménale" s'appuie sur le regard d'un spectateur, qui seul mesure la validité
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
est plus alors d'articuler deux niveaux ontologiques hiérarchiquement distingués, mais de relier l'apparaître de l'objet à son apparence mimétique. Alors que le principe de l'imitation participative repose sur le mode de présence du modèle intelligible à son image, celui de l'imitation "phénoménale" s'appuie sur le regard d'un spectateur, qui seul mesure la validité du rapport entre l'apparaître et sa représentation. (50) 38 Vezi Ferraris: Transcrivendo la questione nei termini del rapporto sensibilità-immaginazione-intelletto: se
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
évangélistes et des Pères. Chez Nicéphore la méditation est d'une tout autre anvergure: elle concerne la nature de toute image et l'impossibilité de penser et de gouverner sans elle. C'est pourquoi le portrait qu'il dresse de son impérial adversaire est, a contrario, tellement significatif, puisqu'il a pour but de priver l'empereur iconoclaste de toute aptitude à la pensée et au gouvernement. L'enjeu de l'image n'est donc pas le seul respect de l
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia, gârbovirea, cîrnia, pleșuvia, curvia, năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile (potop, pojar, vifor, prăpăd, răzmeriță, răscoală, răzvrătire, pribegire) cu sonuri înspăimîntătoare (răcnire, hohotire, plescăire), sau trezind groaza infernală și escatologică (primejdie, taină, clătire, nălucire, prăpastie, beznă, iad). Cu puținele ungurisme apar notele unui grup imigrat făcând caz de neamul și gingășia lui, ale căruia toate sunt uriașe, uluitoare. Turcii aduc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în alergare neostenită după a sa Romica. O mulțime de reminiscențe clasice sunt folosite în noua epopee, cu efecte comice, dat fiind mediul degradat. Vocația lui Budai-Deleanu e în direcția verbală, și numele țiganilor formează un genial catalog grotesc de sonuri: Aordel, Corcodel, Cucavel, Guladel, Parpangel, Parnavel, Șuvel, Bambul, Bobul, Bumbul, Ghițul, Gogul, Ciuntul, Dondul, Huțul, Sfârcul, Bălăban, Găvan, Giolban, Gogoman, Goleman, Călăban, Zăgan, Cârlig, Covrig, Ciormoi, Dîrboi, Șoșoi, Colbei, Cornei, Hărgău, Janalău, Butea, Cercea, Șperlea, Țintea, Dodea, Gîrlea, Baroreu, Boroșmîndru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o Divină comedie, ba încă și mai mult, o Biblie, mergând de la Geneză până la apocalips. Dacă e posibilă o comparație cu Comedia, atunci poezia eliadescă este aceea din Paradis, extatică, ideală, fără descripție, din esențe imateriale, parfumuri, luciri, efluvii și sonuri. Poetul a intuit jubilația sacră, hora elementelor pure, și e întîiul autor de "laude": Cântați, flori, bucuria și lăudați pe Domnul Pe idioma voastră, vă exalați profumul Spre ceruri ca tămâie. Formați sublime-acorduri, Armonie d-arome. Natura este-n nuntă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un nume. Intriga poemului e bizară și în definitiv de ordin secundar. Remarcabilă e la un moment dat, când Mihnea bea dintr-o hârcă, o mișcare haotică, o sarabandă de duhuri, adică o "danse macabre", notată cu mare simț al sonurilor hîrjiite și repezi, al dinamicei colosale și noroase. Baba deschide seria blestemelor în poezia noastră: "Oriunde vei merge să calci, o, tirane, Să calci p-un cadavru și-n visu-ți să-l vezi! Să strângi tu în mînă-ți tot mâini
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe copii cu imineul scos din picior și cântând un "pa-vu-ga-di" sonor "care-i ieșea pe nas cale de o poștă", Bîrzof, cel care își scuză neomeniile oficiale cu "Ia ne vinovat... slujba!", Manea Nebunul cântând "Fivrelzon! fivrelzon!" (vive le son!). O pagină vrednică de un mare comediograf este convorbirea lui St. Marc de Girardin cu locotenentul român de la Izlaz. PANTAZI GHICA, I. M. BUJOREANU Fratele lui Ion Ghica, Pantazi Ghica (1831-1882) a fost făcut celebru de Eminescu, căci el este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mi, Doamne, ce n-am avut, Să mă mir ce m-a găsit." O dată priceput mecanismul povestitorului, suntem luați de veselia lui și enunțarea goalei formule: vorba ceea trezește râsul. Mai este și o erudiție strict lexicală de cuvinte cu sonuri năstrușnice, mai degrabă cacofonice, precum una de cimilituri și zicători, produse, ca la Anton Pann, pentru aspectul lor bufon: "Lată - peste lată, peste lată - îmbujorată, peste îmbujorată - crăcănată, peste crăcănată - măciulie, peste măciulie - limpezeală, peste limpezeală - gălbeneală și peste gălbeneală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are viziuni. Stând culcat în iarbă vede patriarhi și îngeri, sau muntele i se arată ca o scară biblică spre cer. Totul e "deșirat și colosal", orice stâncă este "enormă", solitudinea e absolută, mortală, pădurea se arată fantomatică, emițătoare de sonuri teribile, plină de batraciene hidoase. Scriitorul are o mare sensibilitate pentru elementul teluric, și munții iau sub pana lui siluete de monștri vii. Dimpotrivă, pajiștile cu flori colcăie de viață edenică în felul insulei din Cezara, și de pe ele fluturi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
literare, cu întreaga lor sistematică, constituie o ficțiune - și o iluzie - cât și pentru că opera este o unitate indecompozabilă, accesibilă doar intuiției. Pe urmele lui Croce și ale impresioniștilor, mai mulți teoreticieni, printre care recent Gaétan Picon (L'écrivain et son ombre, Paris, 1953) restrâng rolul criticii la sugestia inefabilului, văzând în operă ün mister care trebuie repetat, ba chiar potențat, în conștiința cititorului. O a doua direcție critică ar fi cea care, abandonând și ea formulele tradiționale de analiză, se
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
vreme mai târziu, geniul martir murea tragfic, cu craniul zdrobit de piatra aruncată de un nebun, tovarășul său de suferință.” Textul original: „Quelque temps après, le génie martyr périssait tragiquement, le crâane broyé à coups de pavé par un fou, son compagnon d’infortune.” Doamna Petruța Spânu traduce à coups de pavé prin piatra aruncată, gândindu-se, probabil, la pietricica aruncată în mai către capul bolnavului, cea care i-a făcut erizipelul vindecat între timp. În realitate, pluralul à coups de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
artelor, I-II, București, 1922-1927; Le Trésor byzantin et roumain du monastère de Poutna, I-II, Paris, 1925; Îndrumări culturale, București, 1927; La Monastère de Sucévitsa - Das Kloster Sucevița, tr. A. Nibio, Iași, 1929; ed. (Le Monastère de Sucevița et son trésor), Paris, [1930]; Monuments byzantins de Curtéa de Argès, I-II, Paris, 1930-1931; Idylle din viața antică, Iași, 1935; Nicéphore II Phocas, [Paris, 1936]; Povestirile lui Moș Vremelungă, București, 1937. Repere bibliografice: Spartacus, „Scene din viața dobrogeană”, ADV, 1905, 5
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
surréalisme et autres ismes, I, Paris, 1976; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983; Scarlat, Ist. poeziei, III, passim; Micu, Modernismul, II, passim; Avangarda românească, MS, 1990, 3-4 (număr special); Pop, Avangarda, passim; L’Avant-garde roumaine et son contexte européen, „Euresis” (CREL), 1994, 1-2 (număr special); Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Georges Sebbag, Suprarealismul, tr. Marius Ghica, București, 1999; Simona Popescu, Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum, București, 2000; Dicționar de
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
în revistă „Actuel” pamfletul Să Majesté Ceaușescu I-er, roi communiste, unde biografia celor doi conducători este „citită” fals ditirambic, expunându-se totodată și situația reală din România. Iată un fragment: „Le roi est bon, le roi aime leș fêtes - pour son anniversaire la joie est cosmique: Le marbre, leș rameaux, leș oiseaux frémissent le jour de ton anniversaire, en prononçant ton nom, leș astres, leș forêts, la rivière. La reine est belle, la reine aime leș sciences: Elle est un astre
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
extraordinară dată de d-șoara albina di rhona prima subretă și dănțuitoare a teatrului St. Jame din Londra Cu concursul d-lui comino Se va reprezenta camila Farçe en 1 acte melée de danses persoanele Otto, photographe dl. G. Magheru Lorens, son domestique 81 dl. Kyrițescu Lupesco, directeur de theatre dl. Freval Camila, cameriste d-na Albina di Rhona În timpul piesei d-na Albina di Rhona va executa fermecarea șerpilor Danț egiptian Cu costum național de Harem, executat pentru prima oară înaintea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
colț cu strada Banului etc.) este aproape completă, știind că marile bulevarde de astăzi pe atunci încă nu existau. În ghidul său din 1873 Ulysse de Marsillac enumera, de altfel, principalele străzi centrale ale Bucureștilor de atunci, în primul rând „son Boulevard de Gand, sa rue de Tolède, sa Ringstrasse“ - Calea Mogoșoaiei (Calea Mogochoii - p. 31), apoi străzile Carol I, Șelari, Lipscani, ulițele din jurul bisericii Sf. Gheorghe Nou, Bulevardul Universității, strada Colței și cam atât. Bucureștii aveau la începutul deceniului al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
115; de mu zică Ghebauer (apoi Feder) 115, 397; Prager (de blănuri) 113; Universal „Socec-Galeriile Lafayette“ 114; Steaua albastră (încălțăminte) 154, 155; Tal (de muzică) 255; „A la ville de Lyon“ (mătăsuri) 149; „Aux villes de France“ (mătăsuri) 149; Wat son și Youell 124 mahalaua (suburbia): Antim 142, 258; Cărămidari 403; Colentina 31; Delea Veche 21; Izvor 139; Lucaci 258; Popa Soare 21; Tabaci 139, 264; Tabacii de Jos 139 Maior-Mura (restaurantul): 127 Măgurele (comună; jud. Ilfov): 298, 307 mănăstirea: Mihai-Vodă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mais surtout, disait Galiani (citez din G. Lanson), l’Emile (de Jean-Jacques Rousseau) est faux parce qu’ il ne prepare à la vie: qu’ est-ce que la vie? effort et ennui. Peiner au lieu de jouir, et peiner, non à son heure, mais à l’ heure qu’ il plaît à autrui, ou au hasard, voilà la vie. L’ éducation doit donc nous habituer à faire ce qui nous ennuie, «au moment où il nous ennuie le plus».” *„Ești comod”, mă acuz
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ambițiilor sale. „Poet provincial”, era în același timp un poet însetat de piscuri și de zări largi. Trubadur și rapsod! *„Am și eu uneori ca multă lume gînduri de nemărturisit” (Caragiale, vezi: Restituiri, p. 308). Da, fiecare din noi are „son jardin secret”, colțuri sufletești cu porți sigilate, care în anumite cazuri închid splendori, în altele „mizerii”, lucruri urîte și regrete... „Tainele inimii”... Ani mi-a descris cum arată „Bunica”: „un schelet îmbrăcat în piele”... I-au scos (căci n o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atârnate de-o andrea,/ cu țigănime și/ veșnice borțoase, sunt/ singura tristețe cu cișmea” (Mahala). Volumul este eclectic din punct de vedere valoric, dar și ca tonalitate. Abia în cea de-a doua carte, El-Roi (1997), lirismul se epurează de sonuri false, iar filonul vizionar-oniric se adâncește. F. uzează de un aparent neorealism, de sugestia sau de implozia unui metaforism agresiv, într-un discurs care mimează poezia cotidianului. Temele fundamentale rămân moartea și memoria. Poetul, „arheolog înrăit”, caută în morminte viața
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
activă în extractele de propolis de albine și este recunoscută a avea proprietăți medicale. CAPE are proprietăți antiinflamatoare, imunomodulatoare, antiproliferative și antioxidante și a fost demonstrat că inhibă atât activarea lipooxigenazei și suprimă peroxidarea lipidelor (Sud’ina et al., 1993109; Son și Lewis, 2002110; Nagaoka et al., 2002111; Russo et al., 2002112; Song et al., 2002113; Montpied et al., 2003114; Fadillioglu et al., 2004115). Deasemenea există câteva studii 107 Mani, F., Damasceno, H.C.R., Novelli, E.L.B., Martins, E.A.M., Sforcin, J.M., 2006
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
tetrachloride, Food and Chemical Toxicology, 46, 2008, 2703-2712. 109 Sud’ina GF, Mirzoeva OK, Pushkareva MA, Korshunova GA, Sumbatyan NV, Varfolomeev SD. Caffeic acid phenethyl ester as a lipoxygenase inhibitor with antioxidant properties. FEBS Lett 1993;329:21- 4. 110 Son S, Lewis BA. Free radical scavenging and antioxidative activity of caffeic acid amide and ester analogues: structure-activity relationship. J Agric Food Chem 2002;50:468- 72. 111 Nagaoka T, Banskota AH, Tezuka Y, Saiki I, Kadota S. Selective antiproliferative activity
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]