347,571 matches
-
etc."; în DEX: "persoană care are experiență vieții în societate, care cunoaște uzanțele: persoană dornică de petreceri, exuberanta, veselă". Cuvîntul protipendada este însă definit la fel în 1958 și 1975 - "marea boierime care se bucură, în orînduirea feudala, de privilegii speciale; vîrfurile clasei privilegiate din epoca burghezo-moșierească" - textul schimbîndu-se doar la a doua ediție a DEX-ului, în 1996: "marea boierime, care se bucură, în evul mediu, de privilegii speciale; (prin extensie) elită socială". Amestecul și tranzițiile istoriei românești au făcut
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
1975 - "marea boierime care se bucură, în orînduirea feudala, de privilegii speciale; vîrfurile clasei privilegiate din epoca burghezo-moșierească" - textul schimbîndu-se doar la a doua ediție a DEX-ului, în 1996: "marea boierime, care se bucură, în evul mediu, de privilegii speciale; (prin extensie) elită socială". Amestecul și tranzițiile istoriei românești au făcut și mai ambiguu conținutul terminologiei sociale: cu o ierarhie în permanență schimbare, cu mereu alți noi îmbogățiți, cu noi repere - uzul a oscilat permanent între seriozitate și ironie. Folosirea
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
Tristian Tzara și B. Fundoianu: am telefonat lui Doinaș să-mi trimită urgent poeziile lor românești, apărute la noi în țară în ultimii 15 ani: nu cumva le aveți și voi la bibliotecă din Heidelberg? că le-aș fotocopia". O specială semnificație o are circumstanță că distanță geografică și, pînă la un punct, cea morală față de mediul natal nu-i adoarme lui I. Negoitescu vigilenta critică. Departe de-a se lasă copleșit de un idilism al spațiului românesc prohibit, de a
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Festivalului de la Roque d^Anthéron, din Franța, un festival al pianiștilor celor mari dintre cei mari, cu aceeași participare solistica va fi prezentată ultima lucrare a compozitorului, anume cea de a 3-a Sonata pentru pian, lucrare scrisă în mod special în vederea acestui eveniment. Rădulescu rămâne unul dintre marii reformatori în domeniul limbajului muzical, în domeniul valorificării cu sens muzical artistic a spectrului sonor. Iar Concertul pentru pian se constituie într-o sinteză a căutărilor atât în domeniul limbajului, a formei
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
Grandios!". Iar cunoscută publicație franceză "Le Monde de la Musique", cu câteva luni în urmă, îi conferă apostila "Choc". Cand oare muzicienii români - stabiliți în afara granițelor ei sunt o prelungire a țării în lumea cea largă - când anume aceste individualități de specială proeminenta ale spiritualității noastre, vor fi suficient de bine cunoscuți și în interior? Până atunci lumea discului ne vine în ajutor. Atât în ceea ce-l privește pe Ion Marin cât și pe Horațiu Rădulescu. Dar nu numai. Deocamdată ne mulțumim
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
doi copii. Pe Trică îl pregătește cojocar, dîndu-l ucenic și are bucuria să-l vadă calfa priceputa, care se pregătește să devină maestru, cu atelierul său. Iar pe Persida nu o lasă să frecventeze o școală obișnuită, ci la una specială, la maicile catolice din Lipova, unde e îndrăgită mult de maica econoama, Acgidia. Persida e o fată frumoasă, fermecătoare, care atrage sentimentele tinerilor. Se îndrăgostesc de ea studentul în teologie Codreanu, cu certe gînduri matrimoniale, dar și tînărul Natl, măcelar
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
sunt consacrate reconstituirii circumstanțelor în care au avut loc asasinate politice, cărora le-au căzut victimă I.G. Ducă, Armând Călinescu, Virgil Madgearu, Nicolae Iorga și, de cealaltă parte a baricadei, numeroși legionari, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu. În mod special, asasinarea lui Nicolae Iorga constituie subiectul unui "român" bine scris, succint și dramatic. Z. Ornea respinge ideea, avansată de alții, că mișcarea legionara n-a practicat de la inceput violență și că a recurs la ea abia de la un moment dat
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
greu de șters asupra candidaților, în primul rînd, și terminînd cu incidente hazlii, care nu aveau cum să vicieze (acestea din urmă) rezultatele. Cîteva exemple: 1. Subiectele, cel puțin la unele probe, nu cred că au fost concepute de către comisia specială a M.E.N. Așa, bunăoară, îmi explic citatul din Pompiliu Constantinescu, citat care trebuia valorificat de candidați în abordarea temei "Real și fantastic în opera lui Ion Creangă", dar care nu avea decît o infimă legătură cu respectiva tema. Din această
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
să știu pe atunci de Ioana și Liviu, elevi încă, nu stiu la ce liceu, nu stiu daca măcar clujean. Ulterior, desigur, la Cluj ori la București, drumurile ni s-au încrucișat. Nu foarte des. Nu ne căutăm în mod special, nici la București, cînd venea unul dintre ei, nici la Cluj, cînd mă duceam eu. Unică noastră întîlnire adevărată s-a produs la Los Angeles, în mai 1982, la multe mii de kilometri depărtare și de Clujul lor, si de
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
opera eseistica Marius Ghica a tradus și îngrjit volumul Eseuri aproape politice. Sînt texte preluate din primul tom al ediției Oeuvres, apărut la Gallimard în 1975, la care editorul român a adăugat, în chip de prolog și epilog, două eseuri speciale, pentru că ele sînt adresate explicit cititorului român. Pentru epilog Marius Ghica a ales Renașterea libertății, bănuite a fi drept ultimele pagini scrise de Valéry și aparent scrise de el la rugămintea lui Ilarie Voronca, la vremea respectivă, adică în 1945
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
insă ține totuși să îl avertizeze asupra dificultății de a relua o viață spirituală după ravagiile războiului. Ultimele rînduri ale acestui text conțin o recomandare care pare aproape absurdă astăzi, dar e cu atît mai emoționantă: "Îmi îngădui în mod special (și e foarte firesc) să vă recomand poezia - aceasta noblețe a limbajului și să vă adresez salutul speranței noastre spirituale comune." Am făcut aceste precizări legate de alcătuirea volumul pentru că ele conțin, după părerea mea, cheia înțelegerii cărții, și totodată
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
apropiați și constanți colaboratori, precum și trupa Teatrului de Comedie, care l-a invitat să lucreze, fiind protejat și înnobilat de aripă lui Strehler. Accentul marcant vizual și plastic al spectacolului i se datorează Mariei Miu, un scenograf cu un simț special pentru spațiu. Într-un interviu din revista Scenă, Maria Miu spunea: "Scenă are o emoție concentrată pe care o poți focaliză printr-un obiect bine ales, printr-un detaliu care are vibrație. Frumoasă în meseria noastră e această incitare, care
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
picaj era previzibil, producțiile ultimilor două stagiuni fiind, majoritatea, mediocre. Dar există un pluton compact în jurul căruia se învîrteau ideile. Din șaptezeci de premiere, putem vorbi despre un spectacol sau altul că despre excepții și doar zece merită o aplecare specială. Și la acestea ne oprim fie asupra regiei, fie a scenografiei, fie asupra performanței unui actor sau a relevantei unei compoziții muzicale originale pentru scenă. Mai greu întîlnirea tuturor elementelor creează întregul, senzația de rotund. De exemplu, Școala femeilor de
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
cu siguranță cel mai izbutit. Nouă formă artistică a dansului contemporan, plecînd de la Pînă Bausch și ajungînd la Karin Saporta și mai ales la Joseph Wadj a descătușat energii și tipologii mentale, creînd o formă de spectacol de o dinamică specială. În ultima vreme s-a născut un alt tip de spectacol: teatru-dans, poate cea mai adecvată acestui final de secol, o formă de expresie multidimensionala, extrem de solicitanta pentru artiștii care o îmbrățișează. Tipul de interpretare actoriceasca pune în prim plan
O altă generatie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17768_a_19093]
-
formă de expresie multidimensionala, extrem de solicitanta pentru artiștii care o îmbrățișează. Tipul de interpretare actoriceasca pune în prim plan, corpul și vocea lui. Să privim mișcarea cu același interes cu care privim cuvîntul, spune Florin Fieroiu, un tînăr și foarte special balerin și coregraf. Răzvan Mazilu, Florin Fieroiu, Cosmin Manolescu sînt coregrafii-balerini care au adus cu adevărat un aer nou, proaspăt și estetizant în ceea ce numim teatru-dans în România. În principiu, teatrul conține în forma sa și dansul, dar acesta din
O altă generatie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17768_a_19093]
-
de fremătătoarea Ruxandra (care nici ea nu se simte bine în Canada, chiar dacă din alte motive), profesorul se adaptează aici imediat. Realist, cinic, adept al unei vieți confortabile, el critică sever creștinismul în varianta românească, socându-le pe gazde. În mod special îi stigmatizează pe conducătorii bisericii ortodoxe: "știți, voi, copii ce specimene au fost ierarhii ăștia, striviți sub vestmintele lor grele, orientale. Amețiți de mirosul de tămâie, călcau greoi și fără simțire pământul gingaș al patriei, spunând că-l apară, când
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
de o calitate puțin obișnuită. Se pricepe de minune să atragă cititorii - fie ei "spirite literatoare" sau profani care nu se pricep decît (cel mult) la calculatoare -, în capcanele ironice ale unor scenarii pasionante, scăpărînd de verva imaginativa, iar efectele speciale - realmente, inepuizabile - valorifica la maximum spectacolul multicolor al vieții de zi cu zi din tînără noastră societate de consum. Știe, de asemenea, să infuzeze căldură umană subtilelor accesorii intelectuale învăluindu-le abil în haină "paraliterara", jonglînd cu ele pe mai
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
Ioan Holban Între cărțile de poezie ale lui Adrian Ălui Gheorghe, șapte la număr, Complicitate (Editură Libra, 1998) ocupă o poziție specială, este poate chiar placă turnanta a liricii sale pentru că, iată, el părăsește - fără păreri de rău, cum se vede - registrul "textualist", specific generației din care face parte, recuperînd - și aici, Laurențiu Ulici are încă o dată dreptate - "vitalitatea de odinioară": de la
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
este vorba mai ales despre setea și, deopotrivă, frica aproape atavica de forma (pentru că aceasta oriunde s-ar afla, exprimă mereu dimensiunea tragică), iar partea a doua, O dramă la vînătoare, e a elegiei, a sentimentului, a feeling-ului cu totul special pe care îl dau vecinătatea și, mai cu seamă, asumarea dimensiunii tragice. Aceasta se descoperă în cel puțin patru ipostaze: în sentimentul religios, unde formă e "proiectul lui Dumnezeu" (casă, ființa, viața, moartea), în relația teatrală a insului cu lumea
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
al Republicii Moldova, prezentîndu-l că un românofob și apropiat românofobilor. Lucrurile sînt, deci, tot încurcate și, repet, nu e de sperat într-o apropiată izbăvire istorică. Multe pagini analitice acorda dl Bruchis militantismului scriitorilor basarabeni pentru dobîndirea actualelor cuceriri. Un loc special le acordă lui Ion Drută, Grigore Vieru și Nicolae Dabija. Pe vremuri, arată autorul nostru, Ion Drută a îndeplinit, prin opera să, roluri pozitive. Dar, treptat, stabilindu-se la Moscova, sub raport politic Ion Drută a devenit duplicitar, depărtîndu-se, azi
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
-o pe mama. Reacția lui m-a ajutat să înțeleg iritarea unor oameni față de filmele tatei. De fapt, filmele tatei sînt atît de adevărate, încît ești tentat să crezi că nu e vorba de ficțiune, ci de un documentar mai special. Cam asta a fost, de altfel, și părerea finanțatorilor filmului Romă, oraș deschis, care au refuzat să-l plătească pe tata: "Contractul stipulează un film, aici nu e film, e realitate! De ce n-ați făcut un film?" Tata a trebuit
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
AC 52, 1998, 15). Ultima treaptă a inovației este folosirea vocativului pentru prenumele străine, ale unor persoane publice din alte țari: "Slobodane, fă-te-ncoa" (AC 12, 1999, 8). Vocativul marcat prin desinența al numelor de familie are conotații sociolingvistice speciale: o familiaritate mai puțin cordiala, bazată pe raporturi predominant oficiale (între colegi, camarazi), adesea chiar ierarhice, în adresarea unui superior către un inferior. Selecția desinențelor se face și în acest caz în funcție de terminația numelui, legătura dintre -escu și -(u)le
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
nu stiu daca rezistăm" (AC 2, 1999, 8). Numele în -a sau -ea rămîn invariabile, ca marca de vocativ putînd funcționa interjecția de adresare: "Băi Boda" (AC 2, 1999, 11), "Băi Coșea" (AC 20, 1999, 3). În cîteva cazuri mai speciale, contrastul cu uzul e maxim: de pildă, în atașarea desinenței la un supranume rar, de forma atipica: "Nea Quintuse, e nasol..." (AC 23, 1999, 4). Ar putea fi amintite aici și combinațiile hibride, între o interjecție de adresare de origine
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
am fost la această expoziție am fost uimită de numărul copleșitor de mare de vizitatori tineri. În majoritate studenți, ei au fost, dacă putem spune așa "the target audience" a Quadrienalei. Motiv pentru care au fost organizate pentru ei ateliere speciale de creație - anul acesta lumină s-a aflat în centrul atenției - si tururi speciale ale orașului de aur, cît și tururi ale expoziției ghidate de cîțiva dintre artiștii prezenți cu lucrări. Limpede - concepția de bază a expoziției a fost de
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
vizitatori tineri. În majoritate studenți, ei au fost, dacă putem spune așa "the target audience" a Quadrienalei. Motiv pentru care au fost organizate pentru ei ateliere speciale de creație - anul acesta lumină s-a aflat în centrul atenției - si tururi speciale ale orașului de aur, cît și tururi ale expoziției ghidate de cîțiva dintre artiștii prezenți cu lucrări. Limpede - concepția de bază a expoziției a fost de deschidere, de spargere a unor tradiții anchilozate și de folosire cu dezinvoltura a tuturor
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]