3,233 matches
-
sau de secară și multă sare, care se mestecau bine În gură, până se Îmbibau cu salivă. Tratamentul se folosea și la Început de cangrenă sau În cazul rănilor provocate de mușcăturile șerpilor veninoși. Când cineva se Înțepa cu un spin, așchie etc, făcea un aluat din pâine moale amestecat cu sare de bucătărie și Îl punea pe rană. După 5-6 ore, se lua aluatul, rana rămânea galbenă și se putea vedea unde era exact spinul sau așchia, care se extrăgea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cineva se Înțepa cu un spin, așchie etc, făcea un aluat din pâine moale amestecat cu sare de bucătărie și Îl punea pe rană. După 5-6 ore, se lua aluatul, rana rămânea galbenă și se putea vedea unde era exact spinul sau așchia, care se extrăgea. Se acoperea apoi rana cu ceară curată de albine sau cu un tifon Îmbibat În rachiu de tescovină sau spirt medicinal. Pe răni se mai aplicau: miez de pâine muiat În rachiu sau În spirt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nalbă, de nuc și coji de nuci verzi, din crengi de nucă și sare, paie de ovăz, frunze și coajă de paltin, de pelin, frunze de plop, planta Poala Sântămării, mătase de porumb, frunze de podbal, de salcie pletoasă, șovârv, spini albaștri, coajă și frunze de stejar, rădăcină de stuf, cu planta sudoarea calului, de urzici, de ramuri de viță de vie tăiate primăvara, de vâsc de stejar. Frecții zilnice, În fiecare seară, cu sucul proaspăt scurs din năsturel. Propolis, 30
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bazată pe "verzături"(legume și fructe), care ajută și la "curățarea sângelui", Înlăturarea exceselor de orice fel (alcool, tutun etc), dihnă combinată cu activități zilnice, pentru a nu se gândi la boală etc. Ceaiuri din rădăcini de diferite specii de spini și ciulini: spin, scai, pălămidă, armirai sălbatic, crăpușnic, colțul lupului, crostoval, captalan, mlece. Pe alocuri, țăranii credeau că "racul" poate fi vindecat prin ceaiuri făcute din ciulini asemănători spinilor cu care s-a făcut cununa pusă pe capul lui Isus
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
legume și fructe), care ajută și la "curățarea sângelui", Înlăturarea exceselor de orice fel (alcool, tutun etc), dihnă combinată cu activități zilnice, pentru a nu se gândi la boală etc. Ceaiuri din rădăcini de diferite specii de spini și ciulini: spin, scai, pălămidă, armirai sălbatic, crăpușnic, colțul lupului, crostoval, captalan, mlece. Pe alocuri, țăranii credeau că "racul" poate fi vindecat prin ceaiuri făcute din ciulini asemănători spinilor cu care s-a făcut cununa pusă pe capul lui Isus, În drumul spre
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gândi la boală etc. Ceaiuri din rădăcini de diferite specii de spini și ciulini: spin, scai, pălămidă, armirai sălbatic, crăpușnic, colțul lupului, crostoval, captalan, mlece. Pe alocuri, țăranii credeau că "racul" poate fi vindecat prin ceaiuri făcute din ciulini asemănători spinilor cu care s-a făcut cununa pusă pe capul lui Isus, În drumul spre GOLGOTA, locul răstignirii sale. Oblojeli pe răni cu fierturi din rugi de bostan, de castravete, de frunze de oleandru, amestecate cu untdelemn sau cu rădăcini din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lui Târpe răbdătorul..., București, 1991; Poeții romantici georgieni, pref. Marcel Petrișor, București, 1985; Petre Andreevski, Deniția. Laude și plângeri, București, 1985; Tașko Gheorghievski, Sămânța neagră, București, 1986 (în colaborare cu Carolina Ilica), Calul roșu, București, 1997; Petar Boșkovski, Așternutul de spini, Cluj-Napoca, 1987 (în colaborare cu Carolina Ilica); T. Petrovski, Cheia vieții, București, 1989 (în colaborare cu Carolina Ilica); Falanga. Lirică macedoneană, pref. trad., Chișinău, 1990 (în colaborare cu Carolina Ilica); ed. Chișinău, 1993; Rade Silian, Zidirea umbrei, București, 1992; Dina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
a făcut-o de pomină, așadar, dacă nici prietenii adevărați nu-i împărtășesc fapta... Ce-am atașat eu la catafalcul bătrânului filosof era doar o poezie, nicidecum o bombardă. Ei da, ca și cum poeziile tale, bătrân ștrengar, n-ar avea mereu spini, ace ascuțite sau otrăvuri. Nu știam că niște ființe mici ca voi s-ar amesteca în filosofie sau teologie. Vezi cum te contrazici, mai întâi ne crezi niște creaturi extraordinare și importante precum îngerii, ca apoi să ne denigrezi și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ceru iertare că masa nu era gata și, pînă atunci, o pofti pe doamna să vadă casa. [...] Grădina, mai mult lungă decît lată, se întindea între două ziduri de vălătuci, acoperite de caiși pe spalier, pînă la un gard de spini, care-o despărțea de cîmp. În fund de tot, sub brăduleți, un preot de ipsos își citea cartea de rugăciuni. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 35 Cea de-a doua descriere a grădinii, dominată de disforie, se explică, cu siguranță
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
concurență pentru a crea confuzii în mintea cititorului, ci par să aibă rolul de a se completa pentru a evidenția monstruoasa asociere de trăsături din clasa umană, clasa animală ("ochi cu pleoape", "creastă", "trompă ca de tapir") și clasa vegetală ("spini", "verde crud"). Acestei eterotopii a definiției îi corespunde caracterul nedefinit sau general al definiției de început: "creatura". 2. Sistemul descriptiv Toate textele citate pun în relație o denumire și expansiunea acestei denumiri sub forma unei nomenclaturi. Din punct de vedere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
același gînd s-a legănat,/Agățat de stele cu o ață/Ușurat de dragoste și viață/ Și simțindu-se neatîrnat.// Astfel făcu haz spre ziuă/ Ascultînd prin arborii vecini/ Păsările ce bat apa-n piuă,/ Și cînd soarele-i trimise spini/ Spînzuratul vînăt ca o floare,/Și cu limba amenințătoare/ își strănută sufletul, deplin”.3) Grav în toate, Bacovia s-a angajat cu maximă seriozitate în „jocurile” de acest gen, iar faptul a lăsat urme asupra sa. „Princese” între curiozități, poemul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
generează gnoseologie la praxiologia care se confirmă prin axiologie). Ceea ce numim inversiune nu este un fenomen al lumii reale, ci al stărilor specifice cogniției, ca proces mental prin care se produce o mișcare întoarsă (de întoarcere), ca o schimbare de spin la nivelul cuantic și în spațiile riemanniene (Penrose, 2001) printr-o inversare de semn matematic, prin care se ajunge în altă dimensiune, un alt nivel de înțelegere și un alt orizont de explicație. Este o inversare a înfășurării, o desfășurare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și cade într-un somn adânc. Căprioara se apropie de prințul adormit; el se trezește, o mângâie și o ia cu el. În momentul când prințesa își deplângea soarta rea, prințul și credinciosul său o aud, iar șiretlicul plănuit de Spin Lung împreună cu mama sa iese la iveală. În toate aceste narațiuni, ursitoarele (dar și îngerii) capătă identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul - creator de destin Basmul Ursătoru prezintă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-nece în fântâna din curte când va împlini 16 ani. Părinții astupă fântâna, dar copilul este găsit mort într-o gaură de șoarece ce ducea la puț, sau se îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată [Copilul ursit sa se înece, B.P. Hasdeu]. Aceeași istorie se repetă în legenda consemnată de Adrian Fochi, în Datini și eresuri populare: "femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cum sî-i dau la fata aia. [Sî rămâi] cum a ursit-o Dumnezeu și ursâtorile." O altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani " Băiatul își făcuse loc sub spini și acolo murise." [Pamfile] Tot în Mitologie românească, T. Pamfile consemnează că ursitoarele "fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate locurile pe unde cel venit pe lume va umbla în viața lui, de la ursală până la moarte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cade în toate părțile; sunt slabi, înșirați și cu picioarele moi; nu pot umbla și nu pot vorbi, cine știe până la câți ani". [Niculiță-Voronca, I] O modalitate magică de a provoca restituirea copilului adevărat este torturarea odraslei diavolești cu nouă spini: "În Siret era una, Mardăreasa, care avea un copil schimbat, era de vro patru ani și tot în leagăn ședea. Ea lua seama că toată mâncarea ce lăsa în cale și talgere o mânca cineva. Niște vecini au învățat-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cale și talgere o mânca cineva. Niște vecini au învățat-o să pândească și a văzut cum copilul din leagăn se întindea și mânca totul. I-au spus să-l puie într-un sac și să-l bată cu nouă spini crescuți în acel an, nu tare ghimpoși, până ce a zice: «Lasă-mă, nu mă omorî, că ți-l voi aduce pe al tău.» Ea a făcut așa și i-a adus copilul, dară până în trei zile a murit." [Niculiță-Voronca, I
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-ntr-un cleștar./ Ci-n preajmă-i clipocesc candele mici,/ Plâng îngeri longilini, râd fluturi groși./ Surparea dulce-a sânilor voioși/ Mustește-n prafuri. Roua-i ca un bici/ Căzut pe flori întredeschise iar/ Când melcilor le scoate din tălpi spinii./ Oh, dânsa-i și mireasă, și altar/ De carne, uns cu-aromele luminii./ Căci ne dospește viața-n suflet, iată!/ Ca pe-un altar ce dă peste covată!!" (Oh, dânsa-i și mireasă, și altar, din Submarinul erotic). S-ar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
liric se încumetă să își exhibe minusurile, convertindu-le pe loc în rechizitoriu cu finalitate declarată: "lasă-mă cu același gust al lepădării de sine/ în gură/ și pe cât am așteptat încă mai aștept să cazi/ din carul mare între spinii întrebărilor mele/ sau din ursa mică sub formă de pulbere/ pe creștet aici în dormitorul comun al/ acestei lumi/ unde probăm ritualul sălbatic de îmblânzire a spaimei/ și catharsisul și izbăvirea păcatului ce va să vină" (Evanghelia după Corbu). Cartea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un punct de hotar, între bine și rău, între teluric și celest, "între cinstita moarte/ și visata nemurire", pentru a-și putea exploata cu atât mai pregnant conștiința (limitei) umanului încarcerat "la apusul pragului/ dintre ființe/ acolo unde coroana de spini te face nemuritor", acolo unde "IUBIREA ȘI MOARTEA s-au cuibărit/ în trupul meu vremelnic/ acolo/ la răsăritul pragului/ dintre sufletele noastre" (Acolo, din Omul cu un singur înger). Dar are, în același timp, capacitatea de a-și conștientiza destinul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vulnerabile ale Mariei Mănucă, intitulată Flori de ciulin: "Peste pragul minunilor/ în câmpie,/ valuri de iarbă cu umbre de nori călători/ mă ridică/ mă coboară pe țărmul de verde./ Ei mă așteptau/ cu frunze de catifea argintată/ Dintre scuturi de spini/ enigmatică,/ floarea ciulinului, alb-liliachie,/ trufașă,/ doar sieși în parfumul amar/ mă subjugă/ ca un tropot de cai liberi,/ sălbatici,/ din amintirea câmpiei". Comentând versuri similare, Cristian Livescu nota, inspirat, că "Poezia aceasta se hrănește din interjecția culorii, din transcenderea instantanee
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ca întotdeauna, autorul nu își refuză comunicarea poetică pedantă, încărcată de lexeme de o mare densitate simbolică: cuvintele poartă pe creștet "marama încinsă a/ purificării", ființa "pustie" a femeii adorate este încinsă, "la marginile orei", cu insomnii și "corole de spini magici" și, în general, toate "iubitele sunt turnuri de mănăstiri", poetul este dăruit de bătrânul, credinciosul corb cu "semințele mătăsoase ale/ transcendenței", un alt personaj ambiguu îi împletește "armura singurătății", gravată cu "crini dureroși", în sunet de "trâmbițe melancolice" etc.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
realului mizer ("lucrurile sunt pătate"), autorul nu face de fapt altceva decât să pândească ocazia de a reflecta la un înăuntru al interiorității fracționate, asimilate ca pecete identitară specifică: "iubesc fisurile sufletului meu/ împotriva cărora atât mă revolt" (coroana de spini). La suprafața poemelor tresaltă crispări și anxietăți bulversante, ce dau seamă de adevărata adâncime a unei individualități poetice vulnerate nu atât de inadecvarea ființei la o lume imundă și agresivă, cât de avatarurile propriei sfâșieri. Între mine și mine", iată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
torente și îngrășat de excrementele trecătorilor, pe care tot el îi maschează, generos, "pe cât poate"; superioritatea acestui reprezentant regal al vegetalului este, firește, indiscutabilă: "dar pe când arbori în păduri/ se prăbușesc ruinați de topoare,/ el neclintit rămâne se apără cu spinii/ și cu fantoma lui tulburătoare" (Trandafirul sălbatic). Cel mai adesea însă, lui Ioanid Romanescu îi place să uite ispita alegorizării și se înfățișează direct, fără mască și fără echivoc, dar într-o manieră de o originalitate frapantă, în care primează
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o dată pe pământ -/ m-am și gândit: îți fac talanga, / de dincolo sa mă trezești sunând// îți va fi greu, prea te-ai obișnuit/ cu muritorii care te ascultă / eu te și văd cu talanga la gât/ cum behăi printre spini cu lâna zmultă// nu vreau nimic din lumea de apoi,// m-am săturat de cuvintele tale cum ai ajuns păstorul turmei/ tu cel mai mare dintre haimanale?" O atare atitudine față de divinitate, aparent explicată tot prin prisma complexului singurătății, trebuie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]