5,507 matches
-
posibilitățile adaptative ale celulei. Ea cuprinde adesea un cuib de celule. După o primă faza de tumefiere celulară, de unde și denumirea de oncoză, folosită uneori în literatura occidentală, celula se dezagrega până la liza totală - citoliza - cu eliminarea frecvență a unor stimuli proinflamatorii pentru celulele din teritoriile învecinate. Majoritatea modificărilor din evoluția necrozei sunt efectul ruperii scheletului membranar celular, cu invadarea citoplasmei de către numeroase enzime autolitice, care modifică mediul intern al celulei, făcându-l incompatibil cu desfășurarea proceselor vitale. Morfologic se constată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
anterior că celulele sanguine circulă prin vase, central, în lungul axei curentului sanguin. Orice semnal de solicitare celulară se traduce prin degranularea elementelor tromboplachetare cu punerea în circulație a unor factori biologic activi. Eliberarea de ADP, tromboxan A2 și alți stimuli adiționali, duce la formarea unor agregate plachetare, respectiv trombocitare, ce sub acțiunea unor molecule de adeziune (fibrinogenul, selectina PA vor lega granulocitele neutrofile și alte celule atrase la sediul focarului inflamator, constituind miezul acestuia, pe care îl vor amplifica și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de sațietate precoce; greață, mici colici intestinale, eructații, flatulență; greutate, jenă În epigastru, hipocondru drept; +/subicter persistent; +/subfebrilități; apar la ½-1 oră sau 3-4 ore postprandial, după alimente netolerate: grăsimi, ouă, smântână, ciocolată; un colecist ce nu se contractă la stimul vagal și umoral (colecistochinină-pancreaoziminăă favorizează spasticitatea prelungită a complexului ampular sfincterian, deci bilă insuficientă În duoden, cu dezechilibrarea digestiei mai ales pentru grăsimi; apar În perioade scurte de 3-4 zile, rar de câteva săptămâni; inițial: dispepsia calitativă: grăsimi, vegetale, crudități
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
care se confundă cel mai des pancreatita acută sunt adesea letale dacă nu sunt tratate chirurgical. De aceea laparotomia diagnostică este indicată dacă ele nu pot fi excluse pe baza datelor clinice. TRATAMENT MEDICAL Scopul acestuia este de a reduce stimulii secreției pancreatice și de a corectarea dezechilibrele hidro-electrolitice. 1. Aspirația gastrică + post absolut alimentația orală este Întreruptă și se introduce un tub nazogastric pentru aspirarea secrețiilor gastrice - alimentația orală va fi reluată numai după ce starea generală a pacientului se Îmbunătățește
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
analiza ansamblului de condiții extreme care solicită într-un fel sau altul vreo influență asupra individului. Unii elevi, deși dotați din punct de vedere al potențialității latente, pot întâmpina dificultăți de adaptare școlară din cauza persistenței lor într-un mediu cu stimuli senzoriali, exerciții senzorio-motorii și specific intelectuale mai limitate, oferite de statutul socio-economic și cultural ambiental. Dificultățile școlare nu apar numai sub influența nefavorabilă a factorilor biopsihologici, ci cauzele interne pot fi provocate sau pot acționa împreună cu cele exogene (de ordin
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
clasei: Pentru a facilita adaptarea sa școlară s-a propus ca în mediul natural al clasei să se utilizeze unele măsuri menite să faciliteze relația cu învățătorul pentru a răspunde la lecție când este provocat. La începutul anului școlar, orice stimul calificativ, bun sau rău, orice recompensă acordată, au fost insuficiente, ca de altfel, manifestarea celei mai depline afecțiuni sau, dimpotrivă, constrângeri. Inițial a fost solicitat să îndeplinească unele sarcini curente nonverbale, cu caracter didactic sau de întrajutorare intercolegială. Pe măsura
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
fiecăruia; b) dezvoltarea capacității de investigare Îi va ajuta În activitatea de Învățare la toate disciplinele și chiar În Întreaga viață; c) se deschid noi posibilități de afirmare și promovare a unor creații personale la această disciplină; d) ca un stimul În plus, cele mai interesante elaborări sunt prezentate În revista școlii. De asemenea le-am vorbit despre conținutul posibil al unui dosar tematic, „piesele” ce pot fi cuprinse, În funcție de subiectele alese, de sursele de informare, potențialul de cercetare și Înclinațiile
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
câini din țară și să organizeze demonstrații cu câini dresați, printre care și cu câini de rasă ciobănesc german, cunoscuți În continuare și denumiți de majoritatea amatorilor drept câini-lup. Revista care a fost editată de această asociație a constituit un stimul pentru amatorii de câini din toată țara, Întrucât le oferea posibilitatea de a-și Însuși unele tehnici și reguli cu suport științific de creștere și Îngrijire a câinilor, măsuri privind profilaxia, descrierea și tratamentul celor mai frecvente boli, În principal
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a-i da mișcări de rotație spre direcția din care vine zgomotul și pentru a o putea ține permanent În poziție verticală, ceea ce, de fapt, este și o caracteristică a rasei. Ciulirea urechilor este o reacție a acestui aparat la stimulii externi și care este considerată ca fiind foarte bună. Și sub acest aspect câinele dovedește performanțe superioare omului, dar și În ce privește distanța de la care poate auzi, cât și localizarea locului de unde pleacă zgomotul, calități ce sunt exploatate cu succes În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
viață, celelalte se diminuează pe măsură ce Înaintează În vârstă, cu precădere auzul, care poate fi afectat și de unele otite pe care le contractează mai frecvent. Spre deosebire de alți câini, câinele-lup are o capacitate nervoasă superioară, reacționează uimitor de repede la orice stimuli din afară. Așa se explică de ce această rasă Își Însușește cu atâta ușurință și rapiditate noțiunile din timpul dresajului. Mai mult, exercițiile deprinse În timpul dresajului le reține un timp foarte Îndelungat și le aplică la nivelul Însușit. Stăpânul beneficiază de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
numai, inteligența la acest animal este doar o impresie a stăpânului - care Într-adevăr investește În el suflet și afectivitate, pentru frumusețea sa și mai ales pentru toate gesturile și celelalte calități recunoscute, dată de reacțiile prompte ale acestuia la stimulii externi, determinate la rândul lor de acuitatea unor simțuri pe care le pune În valoare În toate Împrejurările. Câinele-lup, cât și varietatea locală românească, formată În ținutul Transilvaniei, este cel mai fidel câine al omului, cu un comportament constant, alert
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
care trebuie să le posede câinele-lup: vigilența, ce presupune o atenție trează și un simț de observație ridicat, agresivitatea ce presupune trecerea rapidă la atacarea agresorului și echilibrul nervos, care Înseamnă aptitudinea de a-și domina reacțiile, pornirile lăuntrice la stimulii din afară. În general, crescătorul amator Își dorește un câine-lup ce este permanent În alertă, plin de viață (vivace), Încrezător față de stăpân, suspicios față de persoanele străine de familia și gospodăria pe care le păzește, netemător, inteligent, cu organele de simț
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
nervos al fiecărui exemplar, ceea ce este necesar pentru stabilirea specialității În care urmează să fie dresat și a metodei de dresaj ce se va folosi. Principalele testări psihologice utilizate pentru selecția câinilor sunt: gradul de sensibilitate, energia de răspuns la stimuli, combativitatea, voința de a Învăța și răul de automobil. Despre verificarea sensibilității la zgomote s a mai arătat În paginile din urmă ale cărții. Aici dorim doar să subliniem modul de reacție a câinelui-lup la auzul unui zgomot. În fapt
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În regiunea greabănului și lombelor. La aceste mișcări, unii câini manifestă plăcere, alții rămân indiferenți, iar unii manifestă o neplăcere evidentă, uneori atât de agresivă Încât Încearcă să-l muște pe examinator. După modul În care răspund la cei doi stimuli, pot fi Împărțiți În trei categorii: hipersensibili, care se exclud de la dresaj, hiposensibili care, de asemenea, se exclud, cu excepția celor sensibili numai la unul din cei doi stimuli, fiind buni pentru paza curții și câini normal sensibili, care la ambii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
-l muște pe examinator. După modul În care răspund la cei doi stimuli, pot fi Împărțiți În trei categorii: hipersensibili, care se exclud de la dresaj, hiposensibili care, de asemenea, se exclud, cu excepția celor sensibili numai la unul din cei doi stimuli, fiind buni pentru paza curții și câini normal sensibili, care la ambii stimuli reacționează echilibrat, moderat și se aleg pentru reproducție. Energia de răspuns la stimuli. Este testul prin care se controlează vioiciunea câinelui și viteza cu care răspunde la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pot fi Împărțiți În trei categorii: hipersensibili, care se exclud de la dresaj, hiposensibili care, de asemenea, se exclud, cu excepția celor sensibili numai la unul din cei doi stimuli, fiind buni pentru paza curții și câini normal sensibili, care la ambii stimuli reacționează echilibrat, moderat și se aleg pentru reproducție. Energia de răspuns la stimuli. Este testul prin care se controlează vioiciunea câinelui și viteza cu care răspunde la comanda primită. Situațiile și aici pot fi diferite: unii stau lângă stăpân Într-
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
care, de asemenea, se exclud, cu excepția celor sensibili numai la unul din cei doi stimuli, fiind buni pentru paza curții și câini normal sensibili, care la ambii stimuli reacționează echilibrat, moderat și se aleg pentru reproducție. Energia de răspuns la stimuli. Este testul prin care se controlează vioiciunea câinelui și viteza cu care răspunde la comanda primită. Situațiile și aici pot fi diferite: unii stau lângă stăpân Într-o stare de absență totală, distrați, alții reacționează Încet sau execută ceea ce li
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ovăz, mărindu-i-se rația pe măsură ce crește. 3. Hrănirea câinelui-lup adult și În dresaj Mâncarea și calitatea ei mențin funcțiile vitale și vivacitatea câinelui. Un câine subnutrit va afișa nu numai un aspect exterior deplorabil, dar și reacția sa la stimulii externi va fi ștearsă, apatică și fără chef de viață. Desigur, are mare importanță și modul cum aceasta se administrează. De obicei, se dă În două tainuri: dimineața se dă jumătate din rația de carne, cea fiartă de cu seară
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
animal domesticit și că pe această bază poți face, oricând, ce vrei din cățelul sau câinele tău. Să nu uităm nici un moment că străbunul său - lupul - nu a putut fi niciodată dresat de om, fiindcă nu a cedat la nici un stimul de supunere și nu a trădat În nici o Împrejurare natura sa sălbatică. Prin Împerecherea cu femela câine și-a transmis În totalitate caracterul și firea sa Îndărătnică, libertină și sălbatică. Din această cauză, este posibil să dăm peste un factor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
hotărât, ceea ce ăl va face să renunțe la intenția lui. Aceasta Însă nu este suficient pentru a i se forma un reflex, dacă nu este repetată procedura, Încă de mic, de la cel târziu 2 luni de la naștere, Întrucât răspunsul la stimulii auditivi și vizuali Încep să se intensifice doar Între prima și a doua lună de la naștere. Același efect Îl va avea comanda de interdicție prin cuvântul „NU” și când va Încerca să părăsească locul ce i-a fost destinat În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Însăși dotată cu anumite calități, printre care să predomine calmul și priceperea pentru a crea situații cât mai reale care să ducă la formarea deprinderilor dorite de stăpânul câinelui. 3. Efectuarea unor exerciții de dresaj trebuie Însoțită de crearea unor stimuli sau excitanți cu care acestea Încep, cum ar fi apăsarea cu mâna pe anumite regiuni corporale (crupă, șale, greabăn, membreă, smucituri de lesă sau sfoară, acțiuni cu zgarda de forță și, În mod excepțional, ușoare atingeri cu nuiaua sau cravașa
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se intersectează reciproc. La câinele-lup, comportamentul reprezintă exteriorizarea unor procese psihice care au loc la nivelul celulelor nervoase din organism. Mijlocul prin care câinele percepe și transmite organismului știri sau elemente din mediul exterior este reprezentat de o serie de stimuli Înregistrați prin propriile simțuri de bază, printre care cel olfactiv este deosebit de dezvoltat la această rasă. De asemenea, câinele-lup are o mare capacitate auditivă, Întrecând cu mult pe cea a omului, ceea ce Îi permite, așa cum s-a mai spus, să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mai spus, să localizeze de la mare distanță orice sursă sonoră, față de care reacționează diferit, deși, aparent se pare că uneori nu reacționează și rămâne impasibil, fără să schițeze cel mai neînsemnat gest. În realitate s-a dovedit că percepe toți stimulii sonori, doar că unii nu prezintă nici cel mai mic interes pentru el, În acel moment, nu-l mișcă și nu-l alertează, doar că aceștia sunt Înregistrați În memorie. Comportamentul câinelui-lup este strâns legat și de acuitatea organelor de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și nu-l alertează, doar că aceștia sunt Înregistrați În memorie. Comportamentul câinelui-lup este strâns legat și de acuitatea organelor de simț, care diferă Între ele, iar diferențele se compensează. De exemplu receptorii senzoriali optici percep În procent mai redus stimulii exteriori, ceea ce face, așa cum s-a mai arătat În cuprinsul cărții, ca din această cauză câinele aflat la o anumită distanță de stăpânul său să nu-l recunoască decât numai după timbrul vocii, cu care este familiarizat. Pe baza organelor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ereditară, mai poate dobândi și unele comportamente ce derivă din procesul cunoașterii și dresajului care, ulterior, le pot modifica pe 161 cele Înnăscute, cum ar fi situațiile În care dintr-un câine cu temperament limfatic, molatic, care răspunde anevoios la stimulii externi, pe baza unui dresaj adecvat, Îi pot fi valorificate calitățile superioare dobândite de la ascendenții Îndepărtați, devenind de la sine sau prin descendenții săi un câine vivace și deosebit de util pe parcursul vieții. Sunt și situații când comportamentele formate prin Învățare, pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]