4,310 matches
-
al politicii, este exprimată inechivoc natura genizată a problemei politice și inechitatea poziției femeilor În domeniul vizat, fie prin formularea Într-un mod feminist a politicii - vizând alternativele supuse dezbaterii, competențele actorilor și cadrul politicii -, În sensul de perspectivă, viziune, structurare a problemei, fie prin proiectarea soluțiilor de anulare a inechităților de gen În domeniul vizat); 3. actorii procesului de Înfăptuire a politicii sunt implicați sau În legătură cu mișcările feministe 2, inclusiv sub forma coalițiilor de susținere; 4. politica creează, În spațiul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a. Mediul intern Mediul intern al organizației reprezintă un fundal pe care se dezvoltă toate celelalte componente ale gestionării riscurilor la nivel de organizație, oferind deopotrivă disciplină și structură. Mediul intern influențează modul de stabilire a strategiei și obiectivelor, de structurare a activității și de identificare și evaluare a riscurilor, modul de concepere și funcționare a activităților de control, a sistemelor informaționale și de comunicare și de monitorizare a activităților. Mediul intern se compune la rândul său din mai multe elemente
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
argonauților (1972) este numai aparent alcătuit aleator. Eseul principal, care dă și titlul cărții, se sprijină pe două metafore: corabie-carte și argonauți-cititori. D. este un autor bine informat, care stăpânește metodele moderne de abordare critică, îndeosebi teoria receptării, rezultatul fiind structurarea unui stil propriu. Criticul se exprimă mai ales prin „parabole critice”, atunci când vorbește de argonauți (cititorii), cu starea lor veșnică de căutători ai unei iluzii (lâna de aur), de „ultimul argonaut” sau de „omul pasăre”. O paralelă interesantă se desenează
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
sale se remarcă, prin importantă și amploare, Istoria literaturii universale (I-III, 1963-1971). Elaborată pe baza unui curs universitar, ea păstrează caracteristicile unei lucrări didactice în concepție, organizare și expresie. Conceptul de literatură universală, care stabilește principiile de selectare și structurare a materialului, este înțeles într-un sens apropiat de cel al lui Goethe. Autorul se oprește așadar numai asupra acelor curente și autori care au răsfrânt cu mai multă forță artistică spiritualitatea unor colectivități, pledând mai convingător și folosind cu
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
Talida (1976), cea mai bună carte a sa, construită pe schema romanului polițist. Începând de la Moartea lebedei (1969), romancierul se exersează într-o literatură „ușoară”, de aventuri și spionaj, de divertisment și consum, pentru copii și tineret. Evidente devin buna structurare a unor personaje, dramatismul atent dozat al acțiunii, plasticitatea tridimensională a unor scene de masă și conturarea adecvată a psihologiei colective. SCRIERI: Răzbunarea, București, 1956; Dom’ majur în alegeri, București, 1957; Bogăția unui sărac, București, 1961; Întoarcerea la viață, București
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
În parte. Dar, evident, un astfel de studiu al literaturilor naționale ignoră o ierarhie de facto: poeții români sunt cei care i-au urmat pe cei germani și francezi, nu invers; societatea românească e modernă În măsura În care a preluat modele de structurare occidentale, mai mult sau mai puțin asimilate. Limba română ea Însăși e plină de franțuzisme, iar studiul folclorului românesc este o idee și ea preluată din setul de reprezentări romantice despre lume pe care nu limba română le-a emis
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care se structurează mediul de migranți români în Milano, cât și riscurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
procesului de încorporare a migranților români din Milano 2 sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Textul este structurat în felul următor: în prima parte voi introduce cadrul teoretic al cercetării și aplicabilitatea acestuia pentru cazul studiat. În continuare voi prezenta succint elementele definitorii ale migrației, din Borșa către Italia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cadrul teoretic al cercetării și aplicabilitatea acestuia pentru cazul studiat. În continuare voi prezenta succint elementele definitorii ale migrației, din Borșa către Italia, incluzând o trecere în revistă a factorilor principali care au facilitat migrația și apoi voi discuta despre structurarea mediul de migranți români din Milano, despre accesul la piețele de muncă și despre modul în care noii migranți se raportează la acest mediu. În final, analiza se va concentra asupra practicilor transnaționale/translocale ale migranților români, ținând cont de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
boschetar, Doamne ferește ce vezi [mai ales] noaptea, te sperii, zici că nu e adevărat. Sunt și persoane care pot să îți ia gâtul pentru zece euro, în anumite medii... este mult pericol.” (D.U.) Pentru a înțelege viața migranților și structurarea mediului de migranți, analiza se concentrează asupra experienței inițiale de migrație și asupra practicilor utilizate de migranți pentru a-și îmbunătăți statusul economic și social. Mulți dintre migranții ilegali ajung în Italia fără bani suficienți, în multe cazuri având așteptări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din Italia și Borșa. În cele ce urmează voi schița principalele tendințe de dinamici transnaționale și unele rațiuni care stau la baza acestora, iar în final voi discuta modalitatea în care aceste practici transnaționale sunt, într-o anumită măsură, rezultanta structurării mediului de migranți și a vieții migranților din Milano. Practici transnaționale și micșorarea riscurilor În timpul perioadei de ilegalitate din Italia, până în momentul în care migranții au un status legal, cea mai sigură metodă de a păstra banii este trimiterea economiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din 2004. Mizele alegerilor din România: scurt istoric și evoluția hărților electorale din 1992, 1996 și 2000 Rezultatele electorale din România oferă un unghi de analiză extrem de revelator în ceea ce privește procesul reformelor și gradul de dezvoltare în termeni de democratizare. Slaba structurare a peisajului electoral local, dominat de prezența micilor partide, fără o tendință clar afișată, lasă să se întrevadă o oarecare dificultate în ceea ce privește percepția politicii de către cetățenii români, ipoteză întărită, de altfel, de regresia drastică a participării la vot. Din acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
importanța pe care au luat-o rezultatele în Capitală, acolo unde primarul Traian Băsescu a fost candidatul opoziției la alegerile prezidențiale. Care era situația până în 2004? La nivel local, hărțile electorale din 1992, 1996 și 2000 pun în evidență o structurare slabă a peisajului politic românesc. Bipolarizarea dintre democrați și neocomuniști nu este atât de evidentă pentru că ea a fost foarte complexă începând din 1993, după scindarea Frontului Salvării Naționale (FSN) al președintelui I. Iliescu în două partide, dintre care cel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alegători și aleși și să crească neîncrederea populației în politică. În ceea ce privește alegerile prezidențiale din România, importanța lor vine din faptul că, de fiecare dată, ele coincid cu alegerile legislative și senatoriale. În România, lipsa de transparență a pasajului 1989 condiționează structurarea clivajului între postnomenclatura nerecunoscută 2 și versantul anticomunist al postdisidenței. Provizoriul și negocierea permanentă sunt trăsături fundamentale ale politicii românești de după 1990. După 1989, stabilizarea României a urmat o traiectorie destul de haotică. Totuși, începând din 1992 și până în 1996, se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aduce în discuție „memoria socială” ca proces psihic. Autorul pleacă în analiza sa de la definițiile memoriei sociale, explicând trecerea de la „memoria individuală” la cea „colectivă” sau „socială”. Astfel se disting o serie de teorii: a cadrelor sociale ale memoriei, teoria structurării memoriei de către cultură și interese, cea a disonanței cognitive sau a atribuirii, modelul covarianței. În fine, autorul discută despre self luând ca exemplu „self-ul românesc în tranziție”. În acest capitol descoperim că imaginea propriei persoane depinde foarte mult de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
drumul spre teoria atașamentului. La acest nivel, cercetările rezultate direct din continuarea psihanalizei, se întâlnesc cu cele derivate din aplicarea etologiei la om. Focalizându-se asupra primilor ani de viață ai copilului, psihanaliza s-a întâlnit cu cercetările ce studiau structurarea psihismului la puii de animale. Observațiile asupra felului în care se încheagă psihismul în biologie au sugerat mari analogii cu primele faze de organizare a psihismului uman. Teoria atașamentului, elaborată de Bowlby (Carlson, 1995; Bowlby, 1988Ă și bazată pe fapte
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
4.500 de termeni ce defineau trăsături, ajungând în final la 35 de variabile. S-a folosit metoda matematică a analizei factoriale pe care a utilizat-o și Guilford și, duă el, mulți alții. Dar esențială e implicarea limbajului în structurarea și dezvoltarea psihologiei trăsăturilor. Pe lângă faptul că toate „datele” privitoare la comportamentul persoanei se obțin prin limbaj - de exemplu, din cele trei arii menționate de Catell -, însăși formularea caracterizării se realizează prin limbaj. Mai mult, limbajul a fost utilizat ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atractivi să evite femeile, deci și rolul parental, rezultând astfel legături erotice de scurtă durată. Sunt descrise două variante atitudinale. Atunci când femeia caută un tată pentru copiii ei, contactul sexual este amânat, iar logodna prelungită, pentru confirmarea calității sentimentelor și structurarea strategiilor conjugale. Pe de altă parte, dacă femeia caută un bărbat pentru farmecul și dotarea sa, contactul sexual este precoce și legăturile sunt efemere (Gangestad și Simson, 1990Ă. Rezultă astfel două strategii relaționale: una non-restrictivă - când crește numărul femeilor cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe baza unui plan prestabilit sau a unor norme deontice. Imaturității psihologice îi corespunde deci una caracterială. Raportul se păstrează în cazul personalității normale, armonios structurate. Această relație precede, ca debut, nașterea, fiind inițiată de planificarea maternității, și conduce la structurarea acelui model intern activ de reprezentare (internal working modelă care va favoriza diferențierea progresivă a individului față de lumea din jur (Piaget și Inhelder, 1970Ă. Copilul trăiește între real și imaginar; ca urmare, îi imită pe cei din jur și ajunge
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Jocul cultivă curiozitatea, imaginația, conturează interesele și valorile personale incipiente, dezvoltă relațiile interpersonale și, prin imitarea rolurilor adulților, deschide accesul spre lumea celor mari. Poveștile oferă noi subiecte de identificare și imitație și devin sursa arhetipurilor care participă activ la structurarea identității (Jung, 1984Ă. Activitățile obligatorii de la grădiniță devin primele forme ale învățării. La 5 ani, este confirmat rolul reglator al cuvântului care face ca subiectivismul dorințelor și frustrărilor să fie înlocuit de reperele realității obiective. Pot fi conștientizate exemple și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
înlocuit de reperele realității obiective. Pot fi conștientizate exemple și norme de conduită, performanțe și valori. Limbajul permite internalizarea mesajelor adulților și cultivă socializarea. Apar planificarea acțiunilor și efortul voluntar, ce ar putea corespunde primelor atribute caracteriale. La 6 ani, structurarea identității sexuale este definitivată, copilul fiind conștient cărui gen îi aparține. A treia copilărie și perioada pubertății sau preadolescența coincide cu debutul școlarizării și apariția unor solicitări complexe. Se reorganizează schema corporală și crește preocuparea pentru propriul corp, ca preambul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau se amână, în mod frustrant, relațiile sexuale. Propria identitate a tânărului o integrează afectiv și pe cea a persoanelor din jur, față de care se simte, de asemenea, și responsabil. Apar inițiative elaborate de integrare în lumea celor maturi, de structurare a unei noi identități. Se conturează, astfel, raporturi sociale valorizante, căutarea unui partener de viață, dar și opțiunea profesională. Interiorizarea rolurilor și a conduitelor specifice diferitelor cicluri ale vieții, ca și deschiderea spre cunoaștere, reprezentarea și înțelegerea lumii poartă încă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dependente, dar diferențierea rămâne dificilă și condiționată de calitatea adaptabilității în roluri și aceea a relațiilor interpersonale. Incapacitatea adolescenților de a se diferenția de părinți sau de a-și rezolva raporturile cu congenerii poate deveni un factor vulnerabilizant major în structurarea unei personalități armonioase. Din relatările părinților rezultă o scădere progresivă a atitudinilor repliate, tensionate, de izolare, între 4 și 18 ani (Achenbach, 1991Ă, ca și nevroticismul care este scăzut între 16-30 ani, după ce la fete crescuse progresiv până la vârsta de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
după un program al adultului. Funcțiile psihice se dezvoltă prin condiționări sociale, iar raporturile prelungite și complexe cu adulții împlinesc conștiința de sine, structurându-se strategii adaptative existențiale care integrează normele morale și deontice comunitare și profesionale. Ontogeneza psihismului, prin structurarea progresivă a conștiinței de sine și a celei centrate pe persoanele din jur, permite judecăți evaluative în raport cu sine și cu alții, care se consolidează treptat și joacă un rol decisiv în conturarea unor dimensiuni ale personalității individuale. Prin urmare, psihismul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
poate fi formulat începând cu vârsta de 15 ani, dacă există confirmarea unor tulburări de comportament cu durată de cel puțin un an de zile. Așadar, personalitatea normală se consideră a fi matură începând cu această vârstă. Din perspectivă psihodinamică, structurarea personalității are loc în copilărie până la vârsta de 3 ani (Sapir, 1934Ă. Freud, citat de Anna Freud (1936Ă, susține că, după compensarea complexului oedipian la vârsta de 5 ani, sunt complet dezvoltate sinele, eul și supraeul. Cu toate acestea, unii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]