11,661 matches
-
text etc.) Cine a scris această poveste? Ce texte scrise de... mai cunoașteți? Când se petrece acțiunea? Unde au loc întâmplările? Care sunt personajele care participă la acțiune? Ce se întâmplă...? Cum se încheie povestea? etc. 12.4.3. Itemi subiectivi: tip rezolvare de probleme asociați problematizării: • Ce s-ar întâmpla dacă, în locul piticilor, Albă-ca-Zăpada ar da peste Pinocchio? • Aduceți în Ridichea uriașă un personaj din desenele animate preferate! Ce se întâmplă? • Dacă în Ursul păcălit de vulpe ar fi anotimpul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
3.2. ,,Modern"/alternativ în evaluare în ciclul preșcolar / 227 12.4. Tipologia itemilor actualizare pentru activitățile de educare a limbajului în grădiniță / 229 12.4.1. Itemi obiectivi / 229 12.4.2. Itemi semiobiectivi / 230 12.4.3. Itemi subiectivi / 231 Capitolul 13. Repere în proiectarea activităților de educare a limbajului / 235 Bibliografie selectivă / 241 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
lui Henri Wallon, construită pe conceptele de bază ,,emoție", ,,mișcare" și ,,imitație" apud Baude 2002: 94-97; pentru o sinteză privind ,,perioadele succesive ale copilăriei", vezi Wallon 1975: 150-155. 41 Prezentate, alături de ,,vârsta celei mai mici copilării" (0-15 luni), ,,perioada expansiunii subiective" (1-3 ani) și ,,maturitatea copilului" (9-12 ani) de Paul A. Osterrieth ca stadii în dezvoltarea copilului vezi Osterrieth 1976. 42 Vezi Șchiopu-Verza 1981: 96-131; Jurcău-Megieșan 2001: 120-128 etc.; de asemenea, pentru caracteristicile pe care le manifestă copilul la intrarea în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
tranziția lui Keats de la Hyperion la The Fall of Hyperion. Bloom subliniază că cei trei poeți încep prin a încerca să dezvolte un mit relativ impersonal al căderii și mîntuirii, pentru că apoi să îl depășească prin abordarea voita a laturii subiective, prin intensificarea autoexaminării, în detrimentul unei explicații mai ample privind căderea unei lumi. Harold Bloom crede că Vala ne oferă o apocalipsa inexplicabilă (așa cum este și cazul poemului Prometheus Unbound), care nu reușește să justifice de ce Los și Golgonooza să (Cetatea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
formulate de Kant. Putem spune însă, urmând și gândurile lui Rădulescu-Motru asupra propriei înfăptuiri teoretice, că filosoful german este interesat de condițiile formale ale cunoașterii, în timp ce filosoful român caută să întemeieze posibilitatea cunoașterii și a "experienței obiective" pornind de la "eul subiectiv". Filosoful român întemeiază posibilitatea cunoașterii pe unitatea conștiinței, ea însăși posibilă datorită identității sale structurale cu universul fizic. Kant vizează condiționarea logic-formală a cunoașterii și, de altminteri, a oricărui act uman semnificativ propunând o "critică a rațiunii"; C. Rădulescu-Motru, asumând
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formula" fiind o anumită "logică formală" (aspectul formal al filosofiei); și cel în care el apare în mediile filosofiei hermeneutice: interpretarea propune o nouă lume; sau, în cuvintele lui P. Ricoeur: "În măsura în care sensul unui text a devenit autonom în raport cu intenția subiectivă a autorului său, problema esențială nu este de a regăsi, în spatele textului, intenția pierdută, ci de a desfășura, în fața textului, 'lumea' pe care acesta o deschide și o dezvăluie"26. Uneori un anumit concept înfăptuiește adecvarea filosofiei din care face
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu este suficientă intervenția naturii. Pe de o parte, finalitatea concepută ca o relație cauzală în care efectul este scopul ce determină cauza, devenind astfel el însuși cauză, iar cauza inițială devenind un fel de efect este necesară, însă doar "subiectiv", pentru că omul, în ordinea scopurilor, nu depinde de nici o condiție, în afară de propria sa idee, spune Kant. Pe de altă parte, întrucât ne sunt date în experiență efectele libertății, iar aceasta este necondiționată, nedepinzând de vreo cauză externă, omul, ca posesor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de altfel, aceasta este după modelul unității de existență a omului. Voința pură ca rațiune pură practică se exprimă în afara sa, potrivit legii pe care ea însăși și-o prescrie. Acest act al ei este reglat prin două principii, unul "subiectiv": pentru o ființă rațională existența ei proprie este scop în sine, altul "obiectiv": ființa rațională înțelege faptul că pentru fiecare semen al său existența proprie este scop în sine. Autonomia voinței, ea însăși pusă în valoare prin acte proprii, este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
experiență; desigur, păstrând spiritul kantian, numai pentru faptul de a cercetata "critic" însăși alcătuirea experienței. Forma a priori a rațiunii practice (voința pură) este legea morală. Deși libertatea este însăși calea prin care legea morală intervine pentru a procesa "materialul subiectiv" al acțiunii, ea poate fi conștientizată numai pe temeiul legii morale. Omul "judecă deci că poate face ceva, fiindcă e conștient că trebuie (soll) s-o facă și recunoaște în sine libertatea care, altfel, fără legea morală, i-ar fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
libertății. În mod direct, ea determină maxima acțiunii, adică forma "rațională" a mobilului unei acțiuni; și tocmai pentru că maxima "formează" acțiunea pe temeiul potențialului celor doi subiecți, empiric și inteligibil, ea poate fi de două feluri: înclinația (totalitatea mobilurilor strict subiective, de la simplele dorințe până la interese și pasiuni) și datoria (ca expresie a legii morale). De aici ideea lui Kant după care acțiunea umană poate fi din înclinație sau din datorie, numai acțiunea din datorie având caracter moral. Cine vorbește despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de exemplu, categoriile intelectului în cazul cunoașterii. Mai mult, pentru că subiectul uman, a cărui unitate de existență cuprinde nu doar subiectul inteligibil, corespunzător legii morale pure care, pură fiind, nu ar avea de-a face cu nici un fel de conținut "subiectiv", caz în care nu ar mai lua forma unui imperativ categoric, pentru că ea nu ar mai avea cui să poruncească -, ci și subiectul empiric, încărcat cu fel de fel de porniri subiective (înclinațiile), și pentru că "procesul" conștiinței, socotit ca necesar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de-a face cu nici un fel de conținut "subiectiv", caz în care nu ar mai lua forma unui imperativ categoric, pentru că ea nu ar mai avea cui să poruncească -, ci și subiectul empiric, încărcat cu fel de fel de porniri subiective (înclinațiile), și pentru că "procesul" conștiinței, socotit ca necesar, de vreme ce subiectul empiric impurifică legea morală, nu poate avea loc fără intervenția unei conștiințe morale absolute, Kant susține că principiul moralității, însăși legea morală, îi este propriu și ființei supreme, lui Dumnezeu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dar numai în perspectiva nemuririi sufletului și în supoziția existenței lui Dumnezeu. Fericirea, în proiectul critic "practic" kantian, este mai degrabă demnitate de a fi fericit, adică virtute. Și tocmai imperativul categoric reprezintă indiciul pentru "adevărul" fericirii și pentru speranța "subiectivă", desigur în desăvârșirea sa în perspectiva nemuririi sufletului. Imperativul categoric: "acționează astfel ca să folosești umanitatea atât în persoana ta, cât și în persoana oricui altuia totdeauna în același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc", întemeiat pe principiul: "natura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
obiectelor cunoașterii experimentale posibile în genere"100) sau ca principiu metafizic (astfel este principiul finalității practice, întrucât conceptul facultății de a dori trebuie dat empiric, "fizic", iar acest principiu nu este dat în acest chip). Kant vorbește și despre finalitatea subiectivă (formală) ca întruchipare a frumuseții naturii apreciată prin gust și finalitatea obiectivă ca principiu prin care întemeiem "ideea" contingenței naturii; finalitatea obiectivă poate fi exterioară (utilitatea obiectului) sau interioară (perfecțiunea obiectului). Putem gândi, de asemenea, o finalitate fără scop "în măsura în care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
referință "teoria personalității" în al doilea ori-zont al ei de tematizare a omului (ca "filosofie" a personalității): a. eul este condiția emotivității, este "forma" emoțiilor, cadrul lor organizator, funcționând ca un fel de "rațiune afectivă". Simțirea eului este o motivare subiectivă "pe care a dat-o conștiința acestor diferite anticipații organice. Dimpreună cu simțirea eului și-au făcut apariția, în sufletul omenesc, și diferitele nuanțe emoționale legate de atitudinile corpului (în momentele de luptă): trufia, vanitatea, ambiția, gelozia, invidia, deoparte; simpatia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cunoașterii științifice. Cu un sens "pozitiv" și cu presupuse funcții asumate de natură "pozitivistă", timpul kantian îi apare gânditorului român drept o construcție abstractă. Înțeles astfel, el face inutilă intenția de a-i păstra un sens de "realitate", fie aceasta subiectivă. Totuși, dinspre filosofia transcendentală (care trebuie să răspundă următoarelor întrebări: Cum este posibilă matematica pură? Cum este posibilă fizica pură? Cum este posibilă metafizica în genere? Cum este posibilă metafizica știință?), timpul kantian, ca intuiție a priori, are sensuri care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în determinarea cunoașterii (conștiința fiind "organul" cunoașterii), asemănător modului în care intervine intuiția a priori a timpului, potrivit lui Kant. Desigur, C. Rădulescu-Motru nu merge până acolo încât să afirme statutul a priori al destinului. Impunându-se conștiinței ca un fapt subiectiv, destinul creează un spațiu de autonomie pentru conștiința însăși (de fapt, pentru fenomenul uman), un spațiu care o separă relativ de natură. Determinând însă intuiția timpului și, indirect, conceptul timpului care pune în ordine natura, adică domeniul fenomenelor mecanice supuse
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fenomenelor mecanice supuse cauzalității -, intuiția destinului deschide acest spațiu către natură, iar prin aceasta lumea capătă unitate. Al patrulea factor al intuiției destinului este reprezentat de faptul că intuiția destinului este "mistică". Termenul "mistic" desemnează, în acest context, actul absolut subiectiv și "natural", care nu poate fi supus ameliorării prin educație sau prin alte intervenții ce au ca sursă socialul; este vorba despre un fapt al fondului intim subiectiv necoruptibil prin agenți extra-subiectivi. (Așadar, termenul mistic este înțeles de C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
intuiția destinului este "mistică". Termenul "mistic" desemnează, în acest context, actul absolut subiectiv și "natural", care nu poate fi supus ameliorării prin educație sau prin alte intervenții ce au ca sursă socialul; este vorba despre un fapt al fondului intim subiectiv necoruptibil prin agenți extra-subiectivi. (Așadar, termenul mistic este înțeles de C. Rădulescu-Motru într-un sens apropiat de cel în care Lévy-Bruhl înțelege "experiența mistică", anume ca acea experiență condiționată de credințele pe care le poartă "sălbaticul" în sufletul său; faptele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este înțeles de C. Rădulescu-Motru într-un sens apropiat de cel în care Lévy-Bruhl înțelege "experiența mistică", anume ca acea experiență condiționată de credințele pe care le poartă "sălbaticul" în sufletul său; faptele de experiență au semnificația unor simple asociații subiective.) Prin această idee, legătura intuiției destinului cu experiența socială a individului este anulată, fiind presupusă doar experiența internă, subiectivă: "Ea (intuiția destinului n. C.) are o existență subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sălbaticul" în sufletul său; faptele de experiență au semnificația unor simple asociații subiective.) Prin această idee, legătura intuiției destinului cu experiența socială a individului este anulată, fiind presupusă doar experiența internă, subiectivă: "Ea (intuiția destinului n. C.) are o existență subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în școală. Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți"173. Dar, deși blocată prin geneză în subiectivitate, intuiția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primii doi afirmarea valorii omului și a grupului social și dinamica ireversibilului semnifică și cele două operații prin care dobândește justificare formală determinismul prin finalitate. Prin delimitarea unui spațiu al umanului, adică al finalității (spațiu care semnifică, uneori, zona fenomenelor subiective) este limitat implicit domeniul de aplicație al determinismului prin cauzalitate. Și întrucât fenomenele naturale pot fi privite și în corelațiile lor, dat fiind faptul că prin ele este pregătită apariția omului, finalitatea este extinsă la natură, lumea refiind pusă în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formă stabilă (corelație persistentă) este cea a personalității mistice. Fiecare formă de personalitate este posibilă doar în prezența eului (ca nucleu ce structurează dispozițiile sufletești) și a conștiinței (în mediul căreia dispozițiile sufletești se transformă în aptitudini). Eul este sâmburele subiectiv în jurul căruia se constituie personalitatea. Dar eul însuși are ca premisă conștiința. Conștiința este elementul de continuitate în evoluția spre personalizare a energiei. Ea este prezentă și la animale: "Ea (conștiința n. C.) licărește puțin în viața animalelor superioare"176
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
temeiul unor cercetări experimentale propune o imagine a copilului asemănătoare cu cea a primitivului, deși Meumann nu face scop din prezentarea acestui paralelism. Astfel, el susține că la copil fantezia este predominantă; percepțiile sale senzoriale au un caracter fantastic și subiectiv; copilul ține seama prea puțin de impresiile simțurilor, în sensul că el părăsește cu ușurință impresiile reale, iar activitatea lui de reprezentare nu se îndreaptă către asocierea impresiilor reale între ele. Așa încât, atitudinea copilului față de mediul său nu este rațională
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
liberă, anume munca, profesionistul (ipostază a personalității energetice) este, totuși, mai departe de omul de vocație (de asemenea, ipostază a personalității energetice) decât de "tip"; diferențierea aptitudinilor celui dintâi în genul specific de muncă urmează, dominant, unui criteriu cu valențe subiective individuale; iar selecția dispozițiilor sufletești, chiar dacă are loc în orizontul culturii orizont purtător de "idealuri" profesionale este în sensul specializării stricte, adică al fixării într-un gen de muncă. Pe măsură ce personalizarea înaintează, nu se produce o îndepărtare de natură; dimpotrivă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]