3,238 matches
-
topice) și care caracterizează un vorbitor sau o colectivitate. Există două mari categorii ale stilului: "Stilul individual" se caracterizează printr-un mare grad de reflexibilitate, aflat în raport invers proporțional cu tranzitivitatea limbajului. Utilizarea individuală a limbii este marcată de subiectivitate, participare afectivă a emițătorului, generând trei registre stilistice: neutru, solemn și familiar. Există cinci stiluri funcționale: Stilul beletristic se folosește în operele literare și prezintă următoarele trăsături: Stilul științific se utilizează în lucrările științifice și prezintă următoarele caracteristici: Stilul administrativ
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]
-
de "concept", exemple fiind un nou concept de automobil, avion, elicopter, concept armă, strategie, concept organizare, concept scop, concept inițiativa, concept utilitate, etc... Se pot diferenția și concepte metafizice clasice precum conceptele de: existența, ființa, finalitate, substanța, gândire, realitate, obiectivitate, subiectivitate, cauzalitate, necesitate, contingenta. Conceptul cuprinde, am putea spune fie o informație-realitate precis denominabila, cuprinzând sensul sau mulțimea sensurilor alocabile unui cuvânt, fie o realitate compozita, multi semnificantă, localizabila și descriptibila modal prin conexiunea specifică a unui șir de concepte distincte
Concept () [Corola-website/Science/306183_a_307512]
-
sale cercetări ca fiind sufletul și Dumnezeu. Problematica cercetării, pe lângă scop ca element esențial, este important să se definească relația dintre credință și cercetare, aceasta ținând seama de natura preocupărilor sf. Augustin , precum și relația dintre adevăr și credință, adevăr și subiectivitate, ceea ce trimite, de fapt, la necesitatea de a rezolva chestiunea locului eu-lui în ansamblul cercetării, deci la ceea ce privește interioritatea. În "Contra Academicilor", sf. Augustin respinge argumentele scepticilor referitoare la negarea adevărului, surprinde erori copioase ale acestora despre relația dintre
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
De aceea fenomenul se manifestă frecvent la persoanele vârstnice. Indiferent de vârstă pacientului și de investiția să afectiva în medic și medicament, efectul Placebo cunoaște o diminuare progresivă cu fiecare nouă administrare. În afecțiunile cu un grad mai mare de subiectivitate, adică în afecțiunile psihogene, substanțele Placebo obțin efecte mai bune iar în afecțiunile cu un nivel mai incet de organicitate efectul este redus. Cea mai mare frecvență de reacție se întâlnește în cazul durerilor (cefalee, miolgii) care sunt reversibile. Beneficiul
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
au venit din partea filozofilor, în special James și Dewey, care susțineau că nu este adevărat ceea ce corespunde realității, căci gândirea nu reflectă realitatea, ci doar elaborează reguli sau instrumente care facilitează acțiunea practică a individului, ceea ce făcea inutilă preocuparea pentru subiectivitatea umană. Al doilea atac al introspecționismului a venit din partea zoopsihologilor, care explicau comportamentul prin ideea că organismul este o mașină chimică pusă în mișcare de forțe externe, extinzând teoria tropismelor de la plante la animale (Jaques Loeb: 1859-1924). Zoopsihologii recomandă metode
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
strategii îl reprezintă sistemele de reprezentare folosite pentru a executa pașii specifici. 2. o succesiune de moduri de a ne gândi și de a ne comporta pentru a obține un anumit rezultat sau pentru a crea o anumită experiență; structura subiectivității ordonată în cadrul modelului linear TOTE. structură de bază (engl. hard wire) = factor având o bază neurologică, conexiunile neuronale formate în principal pe parcursul gestației, componentă similară cu partea hard a unui calculator. structura de suprafață = cuvintele sau limbajul folosit pentru a
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
în suprafețe de înscriere și descriere", în insule și planuri estetice, fluide, maleabile datorită forței și presiunii evenimentelor de fiecare dată unice. Temporalitatea și spațialitatea orașului sînt un înveliș al urbanului ce se reglează din interior, prin combinații complexe ale subiectivităților. Forme, mirosuri, sunete, culori, sentimente se înlănțuie formând un discurs continuu, precum o gură imensă a orașului, pe care dacă ai avea vreme să o asculți, aproape că te-ai auzi cum contribui la manifestul ordinar al urbanității. Muncă lui
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
îi situează opera în contextul post-industrialismului; David Brande o numea „oglindă a relațiilor pe scară largă tehno-sociale de astăzi”, și o narațiune a versiunii postmoderne a culturii de consum. Este lăudată de critici pentru descrierea „capitalismului târziu” și pentru „reinterpretarea subiectivității, a conștiinței umane și a comportamentului puse recent în dilemă de către tehnologie.” Tatiani Rapatzikou, în "The Literary Encyclopedia", îl numește pe Gibson drept „unul dintre cei mai aclamați scriitori nord-americani de științifico-fantastic”. Povestirile lui Gibson de la începuturi sunt caracterizate de
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
mult posibil de natural. Artificiul constă în culoare, în inovație, în felul de a folosi frumusețea podoabelor și a pietrelor prețioase. Pentru decadenți nu viața se dedică artei, ci arta se aplică vieții...viața ca artă. Viziunea decadentă schimbă prin subiectivitatea sa imaginea prin proiectarea propriei dorinți. Astfel, pentru receptor, opera de artă are un efect de lentilă, uneori concavă și alteori convexă, care reflectă printr-un sistem de reciprocitate propria plăcere... pentru că, potrivit decadentismului, perfecțiunea nu poate fi decât artificială
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
superior al memorialistului, ideea mai adîncă a zădărniciei și conștiința foarte acută (în "Aqua forte", mai ales) a morții. O confesiune amară se constituie în aceste pagini pline, altfei, de verva, de ironie fină și atingătoare. S-a discutat despre subiectivitatea memorialistului și cîteva dintre spiritele mai inclemente (între ele Camil Petrescu) au protestat în articole de o descurajantă agresivitate. Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile (1933) e un asemenea pamflet, nici primul, nici ultimul de care Lovinescu a trebuit, în
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
local. Apoi, asemeni turului de la Grivița, creează cadrul pentru dezbatere, pentru cunoaștere reciprocă, pentru a pune cap la cap diverse informații disparate, în încercarea de a reconstrui memoria rezistenței. În sfârșit, mută mingea de pe terenul „obiectivității” istorice, pe cel al subiectivității inerente, al depășirii „faptelor prezentate obiectiv” în favoarea unor macro-narațiuni complexe care descriu istoria ca proces, în schimbare - până la urmă pe terenul construcției de posibilități. Desigur, cum amintesc Solanas&Getino în manifestul pentru Al Treilea Cinema[2], un film, o
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
să ne reamintim că, dacă clasa de mijloc românească se reazemă azi de cosmopolitismul de tip american în care a crescut, înainte a fost Franța și psihoza Micului Paris sau germanofilia. În plan teoretic, pe câmpul de bătălie al culturii, subiectivitatea delocalizată - și anume, axată pe centru - a intelectualului a suscitat o bogăție de interpretări mergând până la ontologizarea festivă a specificului național sau, invers, la tratarea traumei ca pe un blestem divin/istoric/existențial. Trebuie înțeles că toate aceste stratageme sunt
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
din Africa de Nord, Siria și Irak, sunt tot atâtea puncte de pornire, cât sunt câmpuri de acțiune. Asumarea marginalității ne face să pierdem visul parfumat al Europei, dar ne redă în schimb comunității, într-un loc din care putem reînnoda firele subiectivității noastre decoloniale, și stabili noi întovărășiri, mai solide, inclusiv cu Occidentul. Nouă, esticilor, prăbușirea regimurilor socialiste ne-a subminat poziția din care vorbim și ne-a redus soluțiile politice la tăcere. Expansiunea neoliberalismului a făcut restul. Lichidând, privatizând, schimbând relațiile
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
unită, o Europă-fortăreața ce-și arată adevărata-i față: aceea de stăpână - o stăpână mofturoasă și rasistă, tulburată în plicticoasa bunăstare. Colonialitatea își arată eficiența când simțim o alinare să știm că sunt unii mai nedoriți ca noi, că există subiectivități mai ne-europene ca noi. Dacă mimăm contrastul și uităm ce ne leagă de acești „blestemați ai pământului”, poate-poate trecem drept europeni. Căci logica colonialității ne amăgește, spunându-ne: cu cât sunt ei mai nedoriți, cu atât suntem noi mai
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
se oferă șansa - istorică, da! - de a ne alege fără ezitare tabăra. Stigma apartenenței la tabăra greșită înainte de 1989 ne apasă, așa că, cu cât mai îndârjit ne vom demonstra albitatea prin ură - ură față de migranți și refugiați, față de romi și subiectivități sexuale și de gen ce nu se încadrează în normă - cu atât șansele par să crească și apartenența să se împlinească, în sfârșit! Drumul urii este însă drumul opresiunii și al exploatării iar autonomia și libertatea sunt incompatibile cu acesta
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
pe care le-a intervievat Aleksievici sunt, majoritatea, foarte sigure pe modalitățile pe care le folosesc ca să-și reprezinte trecutul și, în ciuda poveștilor uneori tragice pe care le împărtășesc, atașamentul lor față de acest tip de trăire genizată construiește imaginea unei subiectivități puternice și coagulate. „Suntem generația bucătăriilor” Bucătăria pare să fie, până în anii '90, surogatul funcțional al unui spațiu public de exprimare și de schimb. Totul se discuta aici, aproape simultan: iubire, politică, istorie, literatură; se sărea de la unele la altele
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
În plus, și literatura modernă și cea postmodernă explorează fragmentarismul în narare și construcția (exemplele moderniste, sunt Virginia Woolf, operele dramaturgului suedez August Strindberg sau ale autorului italian Luigi Pirandello). Spre deosebire de literatura postmodernă, creația modernă a considerat fragmentarea și extrema subiectivitate drept expresii ale unei crize existențiale, ale unui conflict interior. În schimb, literatura postmodernă evită această criză. Personajele torturate și izolate, antieroii lui Knut Hamsun sau Samuel Beckett, lumea de coșmar al lui T.S. Eliot din Țara pierdută fac loc
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
neținând cont de importanța ei, este numai unul din modurile de reprezentare și de structurare a cunoștințelor. In plus, modul dat conține posibilitatea de a tăcea, adică posibilitatea neverbalizării informației. M. Poster afirmă că oamenii de știință proiectează pe calculator subiectivitatea inteligentă, iar calculatorul devine criteriul prin care se definește inteligența. El, la fel ca și Lyotard, vorbește despre transformarea informației în marfă, vede în societatea postmodernă extinderea elementelor de control social, iar în noile tehnologii vede un mare potențial pentru
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
coerent. Aceste afirmații pot fi testate în mod științific prin studiul transmiterii și coerenței logice a Bibliei. Despre copierea Bibliei: Cât despre coerența internă a Bibliei: <br> Afirmația că Biblia are o inerentă coerență internă conține o oarecare doză de subiectivitate, căci este evident că evreii vorbesc despre propria lor Biblie (textul masoretic) cu interpretarea ei, care diferă teologic de aceea despre care vorbesc creștinii (adică Biblia creștină, Vechiul Testament ce provine în unele traduceri ale Bibliei dintr-un document diferit de
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
monedele nu sunt propriu-zis datate, toate aceste informații permit o încadrare precisă în timp, mai ales atunci când se face corelarea cu informații istorice provenite din alte surse (cronici, mărturii scrise, documente epigrafice etc.). Monedele au caracter de document obiectiv, nemijlocit, subiectivitatea putând acționa asupra acestui instrument doar la momentul conceperii sale și foarte rar ulterior, caz în care de asemenea oferă informații (spre exemplu ștergerea ulterioară de pe anumite monede a numelui unor împarați romani care au suferit "damnatio memoriae", cum este
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
suprarealistă a fost, încă de la început, în continuă schimbare sau conflictuală, totuși, în toate lucrările majore, La Révolution surréaliste (1924 - 1930) și Le Surréalisme au service de la révolution (1930 - 1933), au canalizat cooperarea și răspândirea ideilor și peste hotarele Franței. „Subiectivitatea și obiectivitatea comit o serie de atacuri una alteia în timpul vieții unde prima suferă cele mai mari lovituri.”(citat din Nadja, 1928). Din 1930 publică câteva colecții de poeme printre care Iubire nebună (1937), volum ce apără emoțiile iraționale ale
André Breton () [Corola-website/Science/297543_a_298872]
-
masoretic mai familiar, sau răspunsul la întrebarea dacă ebraica veche a fost sau nu împărțită în dialecte. Abordările seculare sunt criticate de Allan Bloom în felul următor: Afirmația că Biblia are o inerentă coerență internă contine o oarecare doză de subiectivitate, căci este evident că evreii vorbesc despre propria lor Biblie (textul masoretic) cu interpretarea ei, care diferă teologic de aceea despre care vorbesc creștinii (adică Biblia creștină, Vechiul Testament ce provine în unele traduceri ale Bibliei dintr-un document diferit de
Coerența internă a Bibliei () [Corola-website/Science/320583_a_321912]
-
În sens restrâns, modalizatorul este un cuvânt sau un grup de cuvinte adverb/locuțiune adverbială la origine, adică putând îndeplini o funcție sintactică specifică adverbului, dar care în anumite cazuri nu îndeplinește o asemenea funcție, ci una de exprimare a subiectivității vorbitorului, a atitudinii sale, a raportării sale cognitive, afective, volitive la ceea ce spune. Astfel, modalizatorul poate exprima certitudine ("desigur", "fără îndoială"), incertitudine, atenuare ("eventual", "poate"), probabilitate ("probabil"), întărirea enunțului ("bineînțeles"), satisfacție, ușurare ("din fericire") etc. Deja în gramaticile tradiționale s-
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
de modificările produse în lumea binelui sau a răului, care se confirmă prin însăși evidența lor ("intuiționism moral"). Thomas Nagel consideră că, pentru evaluarea unei aserțiuni morale, este nevoie să se adopte un punct de vedere nepărtinitor și lipsit de subiectivitate. Important nu este dacă binele există, ci calitatea unei norme de a putea fi etichetată în mod pozitiv fără idei preconcepute. Criticii îi obiectează lui Nagel că nu ține seama de faptul că realismul etic postulează tocmai condiția normativă a
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
iconografie. Prispa, Vatra, Fântâna, apoi Trepte, Praguri, Cupole și Cetăți, Tronul și Scutul și Cartea sunt serii tematice propunând în înlănțuirea lor un progam coeret și aureolat de perenitatea tradiției, alternativă posibilă și cu grad sporit de obiectivitate în fața dezlănțuitei subiectivități a mitologiilor artistice individuale care ne asaltează (...) Pe de altă parte, în spațiul artistic românesc, pictura lui Marin Gherasim , alături de alte câteva poetici vizuale înrudite, ilustrează un mod exemplar al atitudinii exemplare în și față de imagine; integrând și păstrând achiziția
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]