17,770 matches
-
volum - Dincolo de așteptare (1967) - un prozator matur, stăpân pe mijloacele de expresie. Nuvelele cuprinse aici - reluate în volumul Oameni și oameni (1973) - se axează pe diverse întâmplări din viața soldaților. Concepute cinematografic, ca niște secvențe de film, ele creează prin succesiune senzația de viață trăită în momentele ei cele mai semnificative: iluzia dragostei împlinite (Visul soldatului), gustul amar al iubirii înșelate (Erika), speranța în supraviețuire (Speranța), certitudinea sfârșitului iminent (Dincolo de așteptare). Varietatea modalităților narative, finețea analizei, autenticitatea întâmplărilor relatate dovedesc calități
RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
și al cărui tiraj s-a epuizat rapid, după alte criterii decât literare - accesibilitatea aparentă a subiectului: un conflict între două femei ce își dispută un bărbat sentimentalism etc. -, are totuși o calitate structurală, și anume construcția polifonică, bazată pe succesiunea vocilor narative ale personajelor: Roua Caraoglu - studentă la fără frecvență și lucrătoare într-o tipografie, Ozana Orghidan - studentă și jurnalist la revista „Universitas”, Șerban Magiru - inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
o lungă serie de romane polițiste și de aventuri. Această producție abundentă îi conturează un profil aparte printre autorii români de gen. Chiar dacă formula narativă se limitează la o stângace înregistrare a faptelor, trecându-se cu vederea cel mai adesea succesiunea logică a raționamentelor în explicarea „cazurilor”, epicul, accentuând latura de mister a situațiilor și a personajelor, se remarcă prin interesul pentru întâmplări aflate la granița dintre straniu și absurd. Cel dintâi roman, Toporul de argint (1964), consemnează periplul anchetelor lui
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
cărți se apropie și de lucrările istoricilor din Țările Române: descrierea genealogică va fi utilizată și de Nicolae Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir teoretizează „creșterea și descreșterea”, în circulație la noi era și va fi conceptul „monarhiilor în succesiune pe cicluri”(cele „patru monarhii” biblice) ș.a.m.d. Mai toate aceste sisteme de analiză includ, potrivit unei mentalități și unor gusturi proprii cărturarilor barochizanți, și o componentă rezervată predicției, în ideea că „întâmplările scurse le prevestesc pe cele viitoare
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
literară”, „Interval”, „Poesis”, „Zburătorul” (Onești) ș.a. Cu numai o carte tipărită înainte de 1989, Un munte, o zi, și, în compensație, cu câte o culegere aproape în fiecare an din 1990, P. recuperează etapele amânate editorial ale scrisului său. În strânsă succesiune, volumele Cartea de la Jucu Nobil (1990), S-au produs modificări (1991), Călător de profesie (1992), Zi după zi (1993), Lasă-mi, Doamne, zăbava! (1995) și antologia de autor Dincolo de marginea marginii (1996) marchează calea afirmării unui poet „rând pe rând
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
fiecare personaj e o portavoce a autoarei; în ele nu se definește o conștiință individualizată, iar atmosfera nu vorbește de la sine prin suportul faptelor, ci prin lirismul jerbelor de notații, a căror inventivitate se dovedește și fără precedent, și fără succesiune în literatura română. Experiența primei conflagrații mondiale o scoate pe scriitoare din cercul vechilor preocupări, al căror rod fuseseră cărțile debutului. Tendința către obiectivitate epică primește acum sprijinul unor contacte dramatice cu spectacolul suferinței umane și totodată e confirmată de
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
pretenției stilistice, denunțând orice emfază auctorială. În fine, poemele din Game (2002) fac parte dintr-o culegere la care P. se referă adesea (work in progress) în romanul său, ca fiind anterioară volumelor editate. Sunt aici exerciții manieriste bazate pe succesiunea gradată a notelor din gamele muzicale, unde fiecare notă este prima silabă a primului cuvânt din cele opt versuri, fiecare vers fiind clădit pe un picior metric invariant ș.a.m.d. SCRIERI: Aide-mémoire, postfață Nicolae Manolescu, București, 1989; Scrisorile de
PISCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
A fost președinte al Societății Culturale „Lucian Blaga”. I s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1979, 1992). Primele trei cărți ale lui P. - Realitate și romanesc, Dostoievski (1971) și Scriitori români și străini (1973) - formează, nu numai prin strânsa lor succesiune în timp, un grup relativ distinct într-o operă critică unitară. Configurând aria generică și tematică, metoda și atitudinea intelectuală implicate în exercițiul de interpretare a literaturii, ele constituie preliminariile construcției critice realizate îndeosebi în lucrările Romanul condiției umane (1979
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
proteică a geniului eminescian, reintegrează fragmentele disparate, delimitează etapele creației, cronologia ei interioară. Este pus în aplicare studiul operei ca palimpsest, descoperindu-se straturile succesive, „vârstele” poeziilor. Cronologia nu se rezumă la fixarea în timp a formelor, ci ajunge la succesiunea interioară, ce reflectă geneza poeziilor. Comentariul lui P. din Note și variante este luxuriant, însă erudiția, fără nimic ostentativ, este departe de a fi o aglomerare amorfă de date. Suplu, uneori cu digresiuni captivante, într-o frazare cu inflexiuni melodice
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Pe de altă parte, ipoteza „modelului cosmologic” presupune o regândire a istoriei literare pe baza unei „noi alianțe” încheiate între literatură și științele „tari”. Consecințele unui asemenea proiect se observă cel mai bine în tentativa de circumscriere a postmodernismului, unde succesiunea modelelor cosmologice este corelată cu mutațiile de paradigmă culturală. Concretizată printr-o suită de studii publicate în anii ’80 (reunite în 2003 în volumul Modernism / postmodernism. O ipoteză), concepția formulată de P. își asumă o fundamentare ontologică (cele două episteme
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
apartamente, București str. N. Titulescu 133 5079. Milea Dumitru, 10 apartamente, București B-dul 1 Mai 67 5080. Mironeanu Ecaterina, 6 apartamente, București, str. Xenopol 8-10 5081. Manolescu Elenă, 4 apartamente, București, str. Soveja 36, Bd. Republicii 17 5082. Moraru N. (succesiune) prin Sucerdoteanu Beatrice, 5 apartamente, București Calea Griviței 9 5083. Meltzer Toma, 13 apartamente, București str. Radu Vodă 23, Spl. Unirii 40 5084. Mueller Alois, 64 apartamente, București str. Radu Vodă 23 a, Spl. Unirii 42, str. Oițelor 8 5085. Marinescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
5 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 199 6838. Sireteanu Maria, 8 apartamente, București, str. Salcâmi 7; str. Călugăreni 21 6839. Știrbei Ion, 4 apartamente, București, sos. Panduri 44 6840. Schwitzer Gurta și Nathan, 4 apartamente, București, calea Călărașilor 95 6841. Succesiunea M. I. Steinberg, 6 apartamente, București, Piața Sft. Ștefan 9 6842. Stănescu Elefteria, Mihai, Maria, 3 apartamente, Iași, str. Sft. Sava 6 6843. Stere Ion, Niculina Costache și Stelian Anghel, 6 apartamente, București, sos. Iancului 82-84 6844. Simionescu Ioan, 13
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Știrbei Vodă 29A; str. Dobrogeanu Gherea 8 str. Coltei 27; str. Bolintineanu 2; str. Știrbei Vodă 21 A 6849. Sipsom Ortansa, 5 apartamente, București, str. Luigi Cazzavillan 11 6850. Sturdza Maria Irina, 3 apartamente, București, str. Caragea Vodă 1 6851. Succesiunea Indiviziei Leibovici și Regenstraif, 7 apartamente, București, str. Covaci 4 6852. Solacolu A., 2 apartamente, București, str. Pitar Moși 29 6853. Ing. Simionescu Ilie, 3 apartamente, București, str. Dionisie Lupu 12 6854. Slader Eugenia, 7 apartamente, București, str. Schitu Maicilor
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7173. Sterian Alex., 4 apartamente, București, str. Miron Costin 17 7174. Sasu Lucretia, 3 apartamente, București, str. Unirii 88. 7175. Sapira Aron, 6 apartamente, București, Cal. Dudești 32. 7176. Sfetea Regina, 7 apartamente, București, str. Pitagora 34-36 7177. Șfarț Iosif (succesiune), 3 apartamente, București, str. Aurora 60. 7178. Sprinceana Florica S., 8 apartamente, București, str. Mihai Vodă 49; str. Masarik 17; str. N. Bălcescu 3. 7179. Saragea Zamfir, 7 apartamente, București, str. Vânători 29; str. Arionoaiei 13; str. Ecardiei 54. 7180
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
evadează - trăiri expansive, furii nemotivate, existențe stereotipe, alienate, apoi în caruselul opresiunii exercitate de sistemul social de prejudecăți asupra unui cuplu pe cât de pitoresc, pe atât de anacronic (Invidia), în studiul de receptare a unei personalități din diferite unghiuri (Enigma), succesiune de mărturii ocazionate de o moarte misterioasă, procedeu utilizat parțial și în Noaptea, printre mașini (1977) sau în Aventurile unui timid - poate cea mai izbutită narațiune a autorului -, unde „timid” ajunge să semnifice în ultimă instanță felul de a fi
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
Ureche, Letopisețul Țării Moldovei (1967), Miron Costin, Opere alese (1967), Cronicari munteni (1970). În cercetarea Tradiția manuscrisă a unei sinteze europene la români în secolele al XVII-lea-al XIX-lea. „Mântuirea păcătoșilor” („Amartolon Sotiria”) (2002) sunt urmărite manuscrisele în succesiunea lor, cu diferențele (capabile să identifice versiunile, statutul și particularitățile lor) și cu relațiile dintre ele. Este un studiu exemplar în privința abordării tălmăcirilor românești (făcute după prima ediție, după prefaceri în neogreacă ori în slavă) ale cărții Amartolon Sotiria a
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
performanță. Satisfacția muncii este cauza performanței sau, invers, performanța este cauza satisfacției? Cercetările empirice din sociologie s-au izbit de la început de această dificultate. Cele mai importante procedee de determinare a sensului cauzării utilizate în practica sociologică sunt următoarele: • Stabilirea succesiunii. Relația cauzală este în mod necesar temporală. Cele două fenomene - cauza și efectul - sunt în decalate în timp: cauza precedă efectul. Această caracteristică decurge logic din însăși definirea relației de cauzalitate ca un proces de producere a efectului de către cauză
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
avem o relație de covariație, despre care avem temeiuri să presupunem că este o relație cauzală, fenomenul anterior este cauza, iar cel posterior, efectul. Cel mai adesea însă, pentru sociolog este greu, dacă nu chiar imposibil, să determine cu claritate succesiunea temporală. În multe situații, avem de-a face cu procese sociale de lungă durată, în care cauza coexistă cu efectul. Măsurarea făcută la un moment dat nu poate detecta nici un fel de decalaj în timp. Presupunerea unui proces de producere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
spectaculoase în ceea ce privește sensul cauzării. În tradiția psihologică și sociologică se postula o relație cauzală între atitudini și comportament. Empiric există o corelație ridicată între aceste două variabile. Sensul cauzării părea evident: atitudinile determină comportamentul. Și aici însă stabilirea empirică a succesiunii este dificilă, dacă nu imposibilă, întrucât atitudinile și comportamentele nu sunt evenimente discrete, ci procese care se pierd în trecut, fiind practic imposibil să sestabilească un punct absolut de pornire. Teoretic, atitudinile păreau anterioare și independente în raport cu comportamentul. O serie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alegerea propriu-zisă decât prezice alegerea preferințele cristalizate posterior acesteia. Preferința apare, în acest caz, mai mult ca o justificare a cumpărării, un efect decât o cauză (Secord și Backman, 1964). • Independența teoretică. Atunci când nu putem face presupoziții rezonabile nici asupra succesiunii și nici asupra procesului de producere, putem încerca să recurgem la un test mai primitiv al sensului cauzării: testul independenței. Vom încerca să identificăm, în cuplul de variabile corelate, pe aceea care pare să fie independentă în raport cu cealaltă. În sociologia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a exprimat poate în modul cel mai clar și mai acceptabil, din punctul de vedere al unei viziuni științifice și filosofice moderne, lipsită de amprenta idealist-subiectivă neokantiană, această idee sub forma celebrei distincții între științe ale repetiției și științe ale succesiunii pe care încerca să o elaboreze pe larg (Xenopol, 1906, 1908). În numele disciplinelor cristalizate în jurul conceptului de evoluție, Julian Huxley avansa ideea că mentalitatea contemporană, spre deosebire de cea „centrată pe știință” a secolului al XVII-lea, este „centrată pe evoluție”. Evoluția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Științele istorice - științe temporale ale unor obiecte individualetc "Științele istorice - științe temporale ale unor obiecte individuale" Nu numai configurația actuală a unui obiect este unică, ci și dinamica sa în timp. Fiecare obiect are istoria sa proprie, în sensul că succesiunea în timp a stărilor sale este absolut specifică, ireparabilă. Descrierea unui obiect individual presupune, în mod necesar, descrierea istoriei sale proprii. În acest sens este dificil să se tragă o linie de demarcație netă între științele atemporale și cele temporale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înțelegerea stării actuale și a dinamicii viitoare a obiectelor. Unul dintre principiile cele mai generale ale științei este principiul istorismului. Conform acestuia, starea actuală și viitoare a unui obiect este determinată într-un grad semnificativ de starea sa trecută. Cercetarea succesiunii în timp a diferitelor stări ale unui obiect individual oferă o cheie pentru înțelegerea stării sale actuale și a celor viitoare. O cercetare atemporală, de tipul celei oferite de științele generalului, poate ajunge la dezvoltarea unor cauze mai generale. O
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
O teorie generală a evoluției trebuie să descopere o lege a variației în timp a tipului de sistem în cauză, fie determinarea unor parametri fundamentali a căror creștere progresivă este necesară - forțe de producție, cunoaștere, proprietăți termodinamice etc. -, fie o succesiune de stadii prin care, în mod necesar, orice sistem particular ce aparține unei clase generale va trebui să treacă. Dacă am reușit să determinăm o serie de stadii pe care, în dinamica sa în timp, orice sistem social, de exemplu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a evoluției va trebui să ia următoarea formă: „orice sistem social va trece, în timp, în mod necesar, întâi prin stadiul A, apoi prin stadiile B, C, D și, în fine, va ajunge în stadiul E”. Temporalitatea este cuprinsă în succesiunea strictă a trecerii de la un stadiu la altul. Orice proces evolutiv va trebui să treacă prin: toate aceste stadii și exact în ordinea indicată. Temporalitatea poate apărea și într-un mod mai specificat: cantitatea de timp necesară, aproximativ, parcurgerii unui
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]