KorAP: Find »[drukola/base=surd & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...127 128 129 ...170 >

4,234 matches

Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

bine pe baza cunoștințelor de limbaj gestual. Ceea ce am realizat noi cu colectivul acestei școli este doar un început. Prin elaborarea acestui dicționar sperăm că putem veni în ajutorul cadrelor didactice care vor să se perfecționeze în munca cu elevii surzi, să comunice mai mult cu ei și să contribuie la micșorarea decalajului de cunoștințe existent între elevii surzi și auzitori de aceeași vârstă. De asemenea, dicționarul va fi util și părinților auzitori care au copii surzi, pentru a comunica cu

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
început. Prin elaborarea acestui dicționar sperăm că putem veni în ajutorul cadrelor didactice care vor să se perfecționeze în munca cu elevii surzi, să comunice mai mult cu ei și să contribuie la micșorarea decalajului de cunoștințe existent între elevii surzi și auzitori de aceeași vârstă. De asemenea, dicționarul va fi util și părinților auzitori care au copii surzi, pentru a comunica cu ei cât mai devreme posibil în limbaj gestual. Trebuie să menționez că este greșit să se realizeze gesturile

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
în munca cu elevii surzi, să comunice mai mult cu ei și să contribuie la micșorarea decalajului de cunoștințe existent între elevii surzi și auzitori de aceeași vârstă. De asemenea, dicționarul va fi util și părinților auzitori care au copii surzi, pentru a comunica cu ei cât mai devreme posibil în limbaj gestual. Trebuie să menționez că este greșit să se realizeze gesturile în ordinea gramaticală a limbajului verbal. Deși acest procedeu este specific începătorilor, el este considerat greșit de specialiștii

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cât mai devreme posibil în limbaj gestual. Trebuie să menționez că este greșit să se realizeze gesturile în ordinea gramaticală a limbajului verbal. Deși acest procedeu este specific începătorilor, el este considerat greșit de specialiștii acestui domeniu și de către persoanele surde însăși. Aici se aplică principiul ,,Când ești la Roma, fă cum fac romanii”. Orice imixtiune într-o limbă, oricare ar fi ea, nu este luată în considerare de nativii acelei limbi. În descrierea semnelor am folosit următoarele prescurtări pentru structurile

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
gestual incipient, neinfluențat de limba vorbită de părinți, dar având totuși o structură sintactică. (Goldin-Meadow, S. și H. Feldman, p.34) Odată ajunși în școala specială, acești copii învață limbajul mimico-gestual de la colegii mai mari, de la colegii lor cu părinți surzi sau de la personalul surd, înainte de a-și însuși cât de puțin din limbajul verbal, la orele de la clasă. Acest scenariu a condus la conturarea opiniei că limbajul mimico-gestual determină dezvoltarea unei specificități prezente de-a lungul vieții, în procente mai

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
limba vorbită de părinți, dar având totuși o structură sintactică. (Goldin-Meadow, S. și H. Feldman, p.34) Odată ajunși în școala specială, acești copii învață limbajul mimico-gestual de la colegii mai mari, de la colegii lor cu părinți surzi sau de la personalul surd, înainte de a-și însuși cât de puțin din limbajul verbal, la orele de la clasă. Acest scenariu a condus la conturarea opiniei că limbajul mimico-gestual determină dezvoltarea unei specificități prezente de-a lungul vieții, în procente mai mari sau mai mici

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
oprește în acest punct favorabil demersului propriu. Este un fapt comun tuturor autorilor de a evidenția limitele comunicării gestuale în sine, cât și limitele dezvoltării psihice pe care le provoacă. Pe de altă parte, specialiștii români au constatat că copiii surzi ai unor părinți de asemenea surzi se folosesc de limbajul mimico-gestual, ceea ce le oferă o dezvoltare a personalității echilibrată, relativ apropiată de cea a copiilor auzitori. Stănică afirmă că acești copii își însușesc limbajul mimico-gestual în același fel în care

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
a sistemului educațional pentru deficienții de auz, pentru că nu oferă alternativa studiului în limbajul mimico-gestual, este în flagrant față dreptul de a studia în limba maternă. Pentru realizarea acestui deziderat este imperios necesar ca personalul educativ din școlile pentru copiii surzi să aibă o fluență în cunoașterea și folosirea acestui limbaj. Este de reținut că acestea sunt simple opinii teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
clasele I-IV, V-VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba română, limbajul mimico-gestual nefiind o formă de comunicare oficială în școlile pentru copiii surzi. De-a lungul demutizării se lucrează la dezvoltarea și perfecționarea celor două niveluri ale limbajului: nivelul inferior (articulația); nivelul superior (ideația). Dacă nu se insistă suficient de intens și asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
reproducă cât mai fidel modelele de exprimare prezentate la clasă. Exprimarea este și ea tributară limbajului mimico-gestual. Răspunsurile date de elevii cu pierdere majoră de auz sunt stereotipe, scurte, telegrafice, concentrate în idei simple. Conform lui C. Pufan, narațiunea elevului surd ia forme preponderent în fraze de tip enumerativ-nesistematizat și enumerativ-elementar-narativă. (1972, C. Pufan, p. 77, apud M. Popa, p. 67) Din punct de vedere semantic elevii operează cu conținuturi prefixate, învățate automat, ceea ce denotă că limbajul verbal nu este instrumentul

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
majoritatea, limbajul intern este limbajul semnelor sau un hibrid între semne și engleză, la fel de adecvate ca instrumente de gândire ca și limba vorbită. Surzii, congenitali sau nu, nu au acces la imaginea acustică și se bazează pe informația vizuală. Elevii surzi nu au dificultăți de memorare a cuvintelor exprimate prin semne, dar au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual. Copiii surzi pot rememora însemne fără a face o recodare în cuvinte scrise sau vorbite. Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
vorbită. Surzii, congenitali sau nu, nu au acces la imaginea acustică și se bazează pe informația vizuală. Elevii surzi nu au dificultăți de memorare a cuvintelor exprimate prin semne, dar au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual. Copiii surzi pot rememora însemne fără a face o recodare în cuvinte scrise sau vorbite. Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către copiii surzi la fel cum auzitorii achiziționează limba vorbită. Semnele pot fi un mediu bun pentru dezvoltarea lingvistică timpurie, pe care să

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
au dificultăți de memorare a cuvintelor exprimate prin semne, dar au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual. Copiii surzi pot rememora însemne fără a face o recodare în cuvinte scrise sau vorbite. Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către copiii surzi la fel cum auzitorii achiziționează limba vorbită. Semnele pot fi un mediu bun pentru dezvoltarea lingvistică timpurie, pe care să se fundamenteze dezvoltarea de mai târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. Concluzii: La întrebarea

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
limbajul mimico-gestual. În cazul celor care stăpânesc foarte bine limba română, dar se folosesc și de limbajul semnelor, nu se poate ști cu exactitate care dintre cele două predomină la nivelul mental. Este de la sine înțeles că nu toți elevii surzi vor deprinde limbajul verbal, în special cei cu pierdere de auz profundă, la care, din această cauză, aptitudinile de învățare a limbajului verbal aproape că lipsesc. Și totuși surzii sunt capabili de a face față multor situații chiar dacă ei nu

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
surzii sunt capabili de a face față multor situații chiar dacă ei nu capătă comenzile fluente ale limbajului curent. Dependența de analizatorul vizual, evidentă la toți deficienții de auz, face ca limbajul mimico-gestual să fie limba maternă nu numai pentru copiii surzi proveniți din familii de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă nu se înțelege limba învățată de la părinți, ci limba cea mai accesibilă pentru copil. De aceea, țelul pedagogilor de a

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
copil. De aceea, țelul pedagogilor de a-i învăța pe surzi limba română, fără intermedierea limbajului semnelor, obligându-i în același timp să renunțe la acesta, este: a) utopic; b) contraproductiv (cu rezultatele menționate); c) o încălcare a demnității persoanei surde, a dreptului ei de a-și trăi viața în conformitate cu propria structură psiho-fizică și cu opțiunile lingvistice și sociale care derivă din aceasta. The gestual language is a modality of specific interaction for human beings and especially for deaf persons. The

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cu o pierdere de auz își poate dezvolta vorbirea și limbajul similar unui copil cu auz normal dacă este protezat înainte de a împlini vârsta de 6 luni. Termenul ,,pierdere de auz” sau ,,hipoacuzie” nu implică surditate totală (cofoză). O persoană surdă (cofotică) este incapabilă de a procesa sau auzi sunete, cu sau fără un aparat auditiv, în timp ce majoritatea hipoacuziilor sunt compensate cu mult succes folosind un aparat de auz . Copiii cu o pierdere de auz adesea învață să compenseze acest neajuns

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
mesajul corect. Exemplul prezentat mai sus este un caz ideal care se întâlnește foarte rar în practică. Este primordial ca factorii implicați în educarea și formarea copilului deficient de auz în vederea integrării în societate să înțeleagă că „limba vorbită” a surdului este LMG-ul iar tot ceea ce învață ulterior, este pentru el într-o „limbă străină” și trebuie prezentată ca atare. Este dificil întrucât LMG-ul nu este o” limbă vorbită” care să poată fi scrisă, este doar un „limbaj total

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
două limbaje coexistă, nu se exclud, folosirea lor prezentând atât avantaje cât și dezavantaje. Limbajul mimico-gestual sau limbajul semnelor cum mai este el cunoscut, un limbaj manual-vizual, fiindcă se realizează cu mâinile, dar este coordonat de vedere, este caracteristic comunității surde și are următoarele caracteristici: este o limbă complexă nu o simplă traducere în semne a verbalului, are o structură proprie, cu reguli specifice și prezintă o structurată și vie, la fel ca și limbajul vorbit; așa cum în limbă apar cuvinte

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
este evident. Prin joc didactic, elevul își angajează întregul potențial psihic, își ascute observația, își cultivă inițiativa, inventivitatea, flexibilitatea gândirii, își dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă. Jocurile didactice ajută la îmbogațirea vocabularului și la folosirea comunicării verbale de către copiii surzi. În ce privește partea practică a acestei lucrări am aplicat trei jocuri de dezvoltare a memoriei unei clase de copii surzi și apoi pe baza observației putem spune că am tras anumite concluzii. Cele trei jocuri au fost aplicate clasei a VIII

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
gândirii, își dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă. Jocurile didactice ajută la îmbogațirea vocabularului și la folosirea comunicării verbale de către copiii surzi. În ce privește partea practică a acestei lucrări am aplicat trei jocuri de dezvoltare a memoriei unei clase de copii surzi și apoi pe baza observației putem spune că am tras anumite concluzii. Cele trei jocuri au fost aplicate clasei a VIII a, de la Grup Școlar “Vasile Pavelcu” din Iași, copii care au deficiență de auz. La jocuri au participat 10

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
se dezvoltă mai ușor, mai eficient decât în alte condiții. Situația copiilor deficienți de auz este diferită. Lipsa auzului și a limbajului vor determina în anumite stadii ale copilăriei tablouri psiho-sociale specifice, manifestate în jocurile și activitățile cu obiectele. Micuțul surd explorează spațiul, cercetează obiectele, învață să opereze cu ele, dar cu toate acestea, activitățile de adaptare socială sunt deficitare, ca urmare a imposibilității recepționării stimulenților verbali veniți din mediul ambiant. În cadrul jocurilor, copiilor surzi li se dezvoltă și li se

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
jocurile și activitățile cu obiectele. Micuțul surd explorează spațiul, cercetează obiectele, învață să opereze cu ele, dar cu toate acestea, activitățile de adaptare socială sunt deficitare, ca urmare a imposibilității recepționării stimulenților verbali veniți din mediul ambiant. În cadrul jocurilor, copiilor surzi li se dezvoltă și li se activează vocabularul, învață să facă unele generalizări care duc la precizarea conținutului noțional, li se dezvoltă formele de analiză și sinteză verbală, crește potențialul intelectual al elevilor. Majoritatea jocurilor didactice programate pentru primele clase

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
mod independent cunoștintele dobândite în clasă și în alte ocazii. Din aceste motive am folosit foarte multe imagini și jetoane în jocurile destinate consolidării vocabularului, dar și în jocurile care urmăresc exersarea proceselor gândirii. Cunoaștem cu toții că, în general, copiilor surzi le place să se joace în clasă, în aer liber, le place să alerge, le plac întrecerile, plimbările. Cu cât ne vom apropia mai mult de ei ținând seama de vârsta și de preocupările lor, cu atât îi vom înțelege

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
important să cunoști limbajul semnelor, să știi să-l folosești în activitatea instructiv educativă, deoarece acest limbaj ajută semnificativ la clasă. Copilul cu deficiență de auz are o gândire obiectuală, în imagini, iar limbajul este cel mimico-gestual. Gândirea unui copil surd are un caracter concret. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați gândesc în imagini generalizate spre deosebire de cei auzitori unde elementul de bază al gândirii și limbajului este noțiunea. Noțiunile de gramatică sunt receptate greu de către un copil cu

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]