4,531 matches
-
își deschise geanta-plic aurie, scoase batonul de ruj și începu să-și rujeze buzele, obicei în care recidivează ori de câte ori este extrem de plictisită, apoi întrebă: —De ce nu puteți voi, bărbații, să fiți nițel mai serioși? Asta chiar a fost o frază surprinzătoare din partea lui Julie, care spunea adesea că singurul lucru pe care-l ia în serios sunt diamantele. Producătorul o bătu ușurel pe mână și-i răspunse: Nu așa te îmbogățești, drăguțo. —Ești atât de profund, îi replică Julie cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
reînnoire a unor asigurări, cărți poștale de la prieteni, monede franceze și britanice și un pașaport de sănătate cu vaccinări - expirate - Împotriva tetanosului și tifosului, fleacurile de zi cu zi de care ne lepădăm ca de o piele veche. În mod surprinzător, oamenii inspectorului Cabrera nu observaseră o punguță cu cocaină ascunsă Într-un plic cu timbre vechi pe care Frank le dezlipise de pe corespondența sa intercontinentală și pe care era clar că le aduna pentru odrasla vreunui coleg. Am pipăit plicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aerul că ar căuta conturul trupului lui Frank imprimat acolo. Preț de cîteva clipe, păru să fi uitat că eram și eu pe undeva prin Încăpere. Se uită la ceas și Își aminti cine era. — Trebuie să plec. În mod surprinzător, mai sînt cîțiva pacienți la clinică. — Desigur - am răspuns neutru, apoi, pe cînd ne apropiam de ușă, am Întrebat-o: De ce te-ai făcut doctoriță? — Ce, ți se pare că n-aș fi bună de meseria asta? — SÎnt convins că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
știu. A fost un recital actoricesc... toți i-am admirat stilul. Acum, unde-anume e casa lui Sansom? — În orașul vechi, mai sus de port. Ia-o pe Calle Molina și-ți arăt eu pe unde să cotești. E o fațetă surprinzătoare a Estrellei de Mar. — Surprinzătoare? Locul ăsta parcă-i un aranjament de cutii chinezești. Poți să tot deschizi la ele fără să dai de-un capăt... Hennessy se pregătea să Închidă casa lui Sansom și voia să-i Împacheteze lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
actoricesc... toți i-am admirat stilul. Acum, unde-anume e casa lui Sansom? — În orașul vechi, mai sus de port. Ia-o pe Calle Molina și-ți arăt eu pe unde să cotești. E o fațetă surprinzătoare a Estrellei de Mar. — Surprinzătoare? Locul ăsta parcă-i un aranjament de cutii chinezești. Poți să tot deschizi la ele fără să dai de-un capăt... Hennessy se pregătea să Închidă casa lui Sansom și voia să-i Împacheteze lucrurile ca să le expedieze la verii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
primele licăriri ale programelor de televiziune matinale Începuseră să joace pe tavane. Complexul Costasol era pe punctul de-a se trezi din somnul său adînc ca oceanul pentru a pătrunde Într-o lume nouă și mult mai vioaie. În mod surprinzător, mă simțeam euforic. Dacă Bobby Crawford era tînărul ofițer districtual, atunci David Hennessy și Elizabeth Shand erau agenții companiei comerciale care se țineau de coada lui, gata să-i Îmbie pe băștinașii docili cu arme și mărgele, cu paiete și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dans și se așezase pe jos, Între vomitătură și picioarele dansatoare. În dreptul ei, pe lîngă platformă, Își croia drum prin mulțime doctorul Sanger, cu o mînă ridicată În Încercarea de-a o atinge pe umăr. Cu o hotărîre ce părea surprinzătoare la omul acesta subțiratic și timid, Îi Împinse din calea sa pe turiști și cameramani și reuși să vegheze În continuare asupra tinerei, strigînd-o pe nume de cîte ori părea să ațipească. De cînd plecase Laurie din bungalou, el bîntuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
raza vizuală. Suprema societate bazată pe crimă e cea În care toți sînt infractori și nimeni nu-i conștient de asta. Lucru care se va schimba, domnule Prentice. — Aveți de gînd să mergeți la poliție? (Priveam la bărbia lui proeminentă, surprinzător indiciu al unui caracter bătăios.) Dacă aduceți autoritățile spaniole, distrugeți tot ce-i bun aici. Ca să nu mai spun că avem deja patrulele nostre voluntare de poliție. — Genul de poliție care impune domnia crimei. Brokerii și contabilii voștri pensionați sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
doar spuma albă licărind ici și colo, în ritmul zvâcnetelor regulate ale mării, ca niște bătăi de inimă uriașă și nătângă. Se apropie de țărm înfrigurat. Tălpile lui goale atingeau din ce în ce mai nesigure nisipul umed. Atunci zări în față o mișcare surprinzătoare și se concentră să vadă mai bine. Nu, nu era o iluzie. Văzu niște brațe subțiri, pole ite de lumina încă palidă a lunii, care înotau fără temere, din ce în ce mai hotărâte, de parcă brațele ar fi avut ochi și și-ar fi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mei, încât abia undeva pe la mijlocul săptămânii, când a plecat tata în delegație și ne-a anunțat că se întoarce vineri, abia atunci mi-am dat seama că trebuia să se întoarcă Eduard și să mă caute. Abia atunci, în mod surprinzător, mi-am amintit de cele 2 ore lipsă din ziua aceea de sâmbătă, și am început să mă gândesc la ele. Abia atunci ziua aceea de sâmbătă și-a închis cercul de 24 de ore cu cele 2 ore lipsă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-mi picioarele. Era liniște deplină în casă, când am intrat. Nu se auzea radioul sporovăind, ca de obicei, nu se auzea nici glasul mamei, dialogând la telefon cu tot felul de cunoscuți, nenumărați cunoscuți. Am auzit, în schimb, în mod surprinzător, niște suspine. Cineva plângea. Cineva plângea în dormitorul alor mei. Am deschis ușa speriată, fără să mai ciocănesc. Am văzut-o pe mama chircită pe pat. Plângea în hohote, cu fața înăbușită în pernă. Era îmbrăcată frumos, ca de obicei
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
brațul lui. M-a măsurat din ochi și abia atunci mi-a văzut gaura din ciorap și genunchiul sângerând. M-a tras ușor de mână înspre sufragerie și m-a ajutat să mă așez pe canapea, cu gesturi de o surprinzătoare delicatețe. — Te dddoare genunchiul? m-a întrebat, în timp ce îmi curăța rana cu vată îmbibată în nu știu ce soluție, îngenuncheat în fața mea. Vvrei să ți a-duc un ccal-mant? Mă doare sufletul, Bobo! Vreau un calmant pentru suflet! Vreau să-l văd
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
amănuntele care îl interesau. De altfel, asta era o calitate pe care și-o recunoștea și el: avea o memorie de elefant. Lui Bobo îi plăcea să improvizeze când gătea. Punea câte un ingredient în plus în mâncare, un condiment surprinzător, și pândea reacția tatălui său. Se simțea fericit când îl vedea zâm bind ușor, doar cu ochii. Bobo îl întreba despre munca lui la spital și domnul Scarlat îi povestea grav, alegându-și cu vintele, despre câte un caz interesant
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Rămase la țărm, contemplând neputincios trupul gol al mării. „Nu sunt bun să fiu un personaj exemplar, e clar“, își spuse, clă tinând din cap. „îmi lipsește ceva... Mai mult ca sigur, o doagă!“ Atunci zări în față o mișcare surprinzătoare și se concentră să vadă mai bine. Nu, nu era o iluzie. Văzu niște brațe subțiri, poleite de lumina palidă a zorilor, care înotau fără temere, din ce în ce mai hotărâte, de parcă brațele ar fi avut ochi și și-ar fi dat seama
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu punea mare preț pe haine, ci doar pe faptul că trebuia să arate îngrijit, domnul Neacșu avea modul lui natural și personal de a se îmbrăca, avea o știin ță anume de a asorta culorile în mod cu totul surprinzător, care îi aducea aminte vag Clarei de cineva din trecut, fără să știe însă de cine anume. Domnul Neacșu mergea la operă singur și asculta mult Wagner. Soția lui râdea de el și declarase în noaptea de revelion că mai
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Și eu mă temeam că n-o să ne recunoaștem... De fapt, doar glasul ți-a rămas același. Și privirea... în rest, te-ai schimbat mult... Tăcu. Nu voia să-l rănească în nici un fel, dar ceea ce era de-a dreptul surprinzător era că Bobo aproape că nu se mai bâl bâia. îl ascultase cu atenție. Extrem de rar se întâmpla să în cetinească ritmul frazei pe care o rostea și să mai lungească vreo consoană. Vorbea cursiv, cu vocea lui plăcută și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
noima lor conspirativă, îi aduseră aminte de zilele de sub pătura de spital de la Klosterholtzen, de păsăreasca doctorilor cu ochelarii sticlind rece, de mazărea cu slănină din îndelungata și trudnica sa convalescență. I se înlănțui în amintire, fulgerător și vizita aceea surprinzătoare și oribilă, de după Sântă-Măria Mare (nemții țin și ei sărbătoarea aceasta, la jumătatea lui Gustar, în aceeași dată, ca și creștinii de la Goldana). Nu, nu mai știa exact, când se petrecuse întâmplarea: poate cam la douăzeci și patru de zile ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lenevos, cu mustața năclăită de vin basarabean roșu și vârtos. Hohoti îndelung, bătând aprig din picioare și când îi reveni sufletul se răsti, ca și cum îi vorbea doamnei Bleotu: Răspunde, fă, îi zisei eu, muierii. Tu răspunzi, ai? Cu o agerime surprinzătoare pentru conformația-i de morsă, sări în picioare, spre a porni glonț în sala de chef, dând deșteptarea generală prin lovituri de picior în părțile moi ale celor ce nu făcuseră încă ochi. Răsturnă răcitoare de șampanie și baterii, pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
agerimea razei de Lună? Dacă nu o știi, ascultă! Află că agerimea razei de Lună este graba de o clipă în care ea străbate întinderea de la Marea Stăpână a nopții până la Pământul cel binecuvântat. Îmbătat de înțelesul concentrat, de revelația surprinzătoare, de savoarea misterioasă a concisei balade, Profesorul se precipită spre o tufă de ghimpe din marginea luminișului cu arborele-candelabru de argint. Smulse dintr-un ram țepos un spin ascuțit și lung și împinse cu hotărâre vârful atroce în carne, dungându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
continuarea politicii cu alte mijloace. Cum orice război este în esență imoral, am putea spune după raționamentul lui Clausewitz, că și politica este la fel de imorală. Oricum, cartea generalului prusac, în unele aspecte, are limitele ei. O remarcă de-a dreptul surprinzătoare pe care mulți militari profesioniști s-ar simți obligați să o combată ca fiind imposibilă. Mai exact, la ce anume faceți referire? Ideea că un atac prin surprindere nu poate să aibă rezultate tactice decât pe timp limitat. Este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de multe ori rațiunea în gestul răsfoirii unor albume vechi care cuprind de cele mai multe ori chipuri ale unor persoane din alte epoci, iar ele, la rândul lor, aduc la suprafață și asociază evenimente și trăiri dintre cele mai surprinzătoare. Pentru muzicieni, parcurgerea unor programe de sală evocă interpreți și capodopere sonore care uneori sunt însoțite de observații statistice. Remarcăm astfel Remus Azoiței sezoane în care soliștii Planetei, ca la un fel de misterioasă comandă, se concentrează pe un anumit
Beethoven-Mahler/ Azoi?ei/ Wolters by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/83457_a_84782]
-
a continuat cât se poate de poliritmic și policrom-timbral „ostilitățile festivaliere” ale primei seri / nopți sub cerul liber. Seară încheiată pe coordonatele virtuozității de un grup debutant la Gărâna, „Azara” condus de tânărul și talentatul pianist ardelean Peter Sarosi, tehnician surprinzător al claviaturii aflându-și aliați pe măsură: percuționistul cubanez Gilberto Ortega Torres, bateristul Pál Gábor și Gyergyai Szabi la ghitară bass. Tentante debuturi și în seara a doua, vineri 12 iulie: tânăra și energizanta vocalistă Irina Popa a compărut însoțită
GĂRÂNA JAZZ FEST 2013 - UN TRIUMF! by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83438_a_84763]
-
un veritabil homo ludens, obligându-l să-și exerseze umorul și capacitatea de adaptare-fulger la trecerile nu tocmai simple de la rostirea unor litere și silabe, la frazările nefisurate, de o muzicalitate care fără cusur! O prezență la fel de stenică și de surprinzătoare a fost cea a Trio-ului ”Sternin”, înființat în 2010 și alcătuit din pianista Daria Tudor - elevă în clasa a XI-a la Liceul ”Dinu Lipatti” din București, violonista Georgeta Iordache - studentă la Conservatorul din Köln, și violoncelista Ella Bokor
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
pe necitite, expediază întreaga proză tânără de astăzi sub eticheta sex, drugs & hip-hop, lectura romanului Zogru de Doina Ruști va fi probabil deconcertantă. În loc de scene fărâmițate cu adolescenți blazați, episoade scabroase și vocabular minimal, avem aici o proză pe cât de surprinzătoare, pe atât de bine condusă și scrisă. (Cele câteva neglijențe, ca și timpii morți, în care cartea trenează, subliniază prin contrast calitatea artistică a întregului.) Fiindcă n-am parcurs romanul de debut al autoarei, Omulețul roșu (2004), cel de față
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]
-
și superficialitate. Povestea celor două eroine, Paula și Brigitte, se petrece într-un orășel austriac de munte. Aparent, cele două eroine au caractere total diferite. În mod paradoxal, alegerile făcute de cele două, în căutarea unui bărbat, vor avea rezultate surprinzătoare. Romanul, o viziune cutremurătoare și lucidă asupra condiției precare a femeii în societatea modernă, a primit Premiul Nobel pentru literatură. Elfriede Jelinek: Amantele. Editura Polirom, București, 2006. Preț: 19,50 lei.
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]