8,384 matches
-
care gazeta se va edita, cu alte numeroase întreruperi, până în iulie 1892, când Weiss renunță la drepturile sale și Grandea poate relua titlul inițial. La R. Grandea a scris articole politice, romane (în foileton), versuri, articole de critică literară și teatrală, recenzii, articole polemice. Aici au apărut sau au fost retipărite poeziile sale cu subiecte din istoria națională, romanul satiric cu cheie Berlicoco, romanul Fulga ș.a. Au mai colaborat G. Crețeanu, cu articole și amintiri despre scriitori (Alexandru Sihleanu), Iosif Sterca-Șuluțiu
RESBOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
Contemporanul”, „Cronica”, „Vatra”. Prima carte de proză, Dacă vrei să fii bărbat, îi apare în 1968. O piesă de teatru, Cocoșul de tablă, e inclusă în repertoriul Teatrului de Stat din Târgu Mureș (stagiunea 1975-1976) și al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București (stagiunea 1976-1977). Fire mai degrabă retrasă, izolat de boema scriitoricească, deși a trăit în mijlocul ei, R. a scris relativ puțin. După Dacă vrei să fii bărbat, volum alcătuit din cincisprezece nuvele și schițe de
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
Iorga, i-a și dedicat un amplu articol referitor la teatrul său. Ilustrând orientarea spre formele literaturii tradiționaliste, alte articole sunt consacrate dramaturgiei lui Octavian Goga și a lui Lucian Blaga, acestea fiind în epocă printre puținele studii despre opera teatrală a scriitorilor avuți în vedere. Admirația (nu o dată, cu accente encomiastice) față de Iorga pune în lumină o contradicție dramatică a biografiei lui P. Cel care a aderat la politica Legiunii „Arhanghelul Mihail” (a fost delegat de Corneliu Zelea Codreanu să
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
realității și chiar cu o anume incapacitate de a le organiza în entități semnificative. Se remarcă tendința (exacerbată) de a fixa aspectele urâte, respingătoare, „inumane” din înfățișarea și comportamentul oamenilor, precum și predilecția pentru mister, pentru mici suspansuri, pentru un fel teatral de punere în scenă. Vag lăudat de E. Lovinescu și categoric respins de Perpessicius ca poet, M. însuși pare să-și fi renegat acest început. Despre proza sa, critica de întâmpinare s-a pronunțat în general pozitiv, remarcând, la primele
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
și al lui Atanasie Muntean, țărani. A făcut școala primară și gimnaziul în satul natal, o clasă la Școala Normală din Siret (1946-1947) și apoi Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți (1947-1953). În 1953 a fost admis la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, secția regie de film, de unde este îndepărtat după numai un an din motive dogmatice (scrisese un scurt scenariu după romanul Bietul Ioanide de G. Călinescu, carte brusc interzisă). Va urma Școala de Literatură „M. Eminescu” (1954-1955
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
edit., București, 1966; Proverbe românești, pref. edit., București, 1967; G. Călinescu, Scrieri despre artă, I-II, pref. edit., București, 1968, Însemnări de călătorie, pref. edit., București, 1973; Cântece de dragoste și dor, pref. edit., București, 1972; Pagini din istoria gândirii teatrale românești, pref. edit., București, 1972 (în colaborare cu Ileana Berlogea); Vladimir Streinu, Studii de literatură universală, pref. edit., București, 1973, Pagini de critică literară, III-V, București, 1974-1977, Eminescu - Arghezi, pref. edit., București, 1976, Poezii, pref. edit., București, 1982; Reportajul
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
intitulată generic „Mișcarea literară, artistică și culturală”, este îngrijită de Zaharia Stancu; de la numărul 60/1934 are titlul „«Naționalul nou» literar și artistic”. „Cronica literară” este semnată de Vlaicu Bârna, Octav Șuluțiu, N. Albu, „Cronica dramatică” de Șt. Vornicu, „Cronica teatrală” de Mihail Băișoiu, „Cronici ardelene” de Corneliu Albu, „Cronica muzicală” de Marcel Botez. În 1934 rubrica „Romancieri, nuveliști, poeți” e susținută de Zaharia Stancu și cuprinde interviuri cu Anton Holban, Octav Șuluțiu (despre artă ca expresie a realității), George Mihail
NAŢIONALUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288359_a_289688]
-
Nicolae Ghica-Budești și pictat de Paul Molda în stilul vechilor ctitorii voievodale din Moldova. Muzeul Teatrului Național „V. Alecsandri” a fost inaugurat ca instituție de cultură în decembrie 1976, când se împlineau o sută șaizeci de ani de la prima reprezentație teatrală în limba română, în imobilul care a aparținut vornicului Vasile Alecsandri și care datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Expoziția trece în revistă momente din istoria teatrului românesc, cu accent asupra reprezentațiilor teatrale din Moldova. Muzeul deține un patrimoniu
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
șaizeci de ani de la prima reprezentație teatrală în limba română, în imobilul care a aparținut vornicului Vasile Alecsandri și care datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Expoziția trece în revistă momente din istoria teatrului românesc, cu accent asupra reprezentațiilor teatrale din Moldova. Muzeul deține un patrimoniu bogat, alcătuit din colecții de afișe și programe teatrale, volume, documente, fotografii, manuscrise, corespondență, presă, partituri, obiecte de artă, piese de mobilier, costume de teatru ș.a. Casa „G. Topîrceanu” este situată în clădirea care
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
vornicului Vasile Alecsandri și care datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Expoziția trece în revistă momente din istoria teatrului românesc, cu accent asupra reprezentațiilor teatrale din Moldova. Muzeul deține un patrimoniu bogat, alcătuit din colecții de afișe și programe teatrale, volume, documente, fotografii, manuscrise, corespondență, presă, partituri, obiecte de artă, piese de mobilier, costume de teatru ș.a. Casa „G. Topîrceanu” este situată în clădirea care în 1919 a fost sediul redacției revistei „Însemnări literare” și în care poetul a locuit
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
schițe și piesa Ardealul. Urmează liceul la Câmpulung și Iași (1914-1919), iar bacalaureatul îl susține la Liceul „Sf. Sava” din București (1919). Scrie versuri pentru copii în „Revista copiilor și a tinerimii”, povestiri și însemnări de război, cuplete pentru reviste teatrale, pe care le publică sub pseudonim (Ion Freamăt, Mircea Boldur, Mat) în „România” și „Scena” din Iași. Între 1919 și 1924 urmează Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și Filosofie absolvite magna cum laude, dar nu va profesa nici
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
public, deschizând astfel un drum pe care M. îl va parcurge ca autor de succes. Întemeiază, împreună cu Sică Alexandrescu, Teatrul Vesel și Teatrul Nostru, cu Aurel Maican - Grădina Boema, iar în 1943 - Teatrul Colorado. Ca animator și conducător de companii teatrale, face foarte multe adaptări și localizări ale unor piese străine, unele minore, dar înregistrând succes în epocă. Este inspector general al teatrelor (1930-1940) și intră în componența conducerii Societății Autorilor Dramatici Români. În 1945 începe redactarea paginilor de jurnal. Din
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
a căror savoare rezidă în comicul de limbaj - confuzii naive, prețiozități emfatice, snobism intelectual, prin care este satirizat un mediu pecetluit într-o ridicolă suficiență. Citite de-a lungul anilor pe scenă ori la televiziune, textele și-au dovedit caracterul teatral pregnant. Judecata scăpărătoare, umorul malițios, expresia lapidară până la aforism caracterizează stilul „mușatismelor” din celebra rubrică „10” din revista „Contemporanul” (1965-1970), reunite în Fiecare cu părerea lui (1970) ș.a. Însă ceea ce l-a consacrat pe M. este dramaturgia. În 1932 are
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Esclavage et liberté, în rubricile permanente „Nouvelles brèves de Roumanie”, „Notes et commentaires” și „Bulletin de Roumanie”. Altă secțiune, „La Vie intellectuelle et artistique”, cuprinde știri culturale din țară și din Occident și are în vedere publicațiile scriitorilor români, spectacole teatrale, expoziții, cărți etc., rubrică „Informations”, devenită în 1961 „Informations culturelles” (Balcesco et Anna Pauker, Le Maquis et la littérature officielle. Petru Dumitriu, „Vânătoare de lupi”, Cénacles et cercles littéraires, Leș Jeunes écrivains, Leș Arts plastiques en RPR ș.a.). În anii
NATION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288358_a_289687]
-
spectacol de televiziune se montează, în 1994, Celula poetului dispărut. În 1997 îi apar o antologie ce urmărește să fixeze două trăsături esențiale ale dramaturgiei sale (soluția provizorie a refugiului în mit sau în parabolă și propensiunea spre demolarea convențiilor teatrale), precum și Armurierul Cehov, care include noi încercări de a aduce pe scenă contemporaneitatea imediată. N. este, de asemenea, autorul unor substanțiale scenarii de film (Luchian) și de televiziune (Capul de zimbru, după V. Voiculescu). Încă din poeziile de tinerețe cuprinse
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
izbutește între timp să construiască tabloul destul de veridic - chiar dacă marcat de convenționalism - unor medii sociale și al unor realități ale epocii, sub semnul eticismului și al pasiunii pentru adevăr. Studiile de critică și eseistică (în special pe teme de estetică teatrală) publicate de N. în România rămân realizări modeste, în pofida pretențiilor de a înnoi domeniul vizat. Cămașa lui Nessus (1973), de pildă, reunește eseuri de estetică teatrală - mai degrabă de filosofie a artei - fără mare relevanță, formulate alambicat, sufocate de gongorism
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
pasiunii pentru adevăr. Studiile de critică și eseistică (în special pe teme de estetică teatrală) publicate de N. în România rămân realizări modeste, în pofida pretențiilor de a înnoi domeniul vizat. Cămașa lui Nessus (1973), de pildă, reunește eseuri de estetică teatrală - mai degrabă de filosofie a artei - fără mare relevanță, formulate alambicat, sufocate de gongorism terminologic și de o sintaxă distorsionată. La curent cu evoluțiile moderne, bunăoară cu interpretarea operei lui Shakespeare întreprinsă de Jan Kott ori de regizorul Peter Brook
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
Ion Moldoveanu. Deși pagina „Picături de cerneală”, apărută săptămânal, susține direcția propriu-zis literară, publicația se evidențiază prin includerea în programul ei a tuturor domeniilor vieții culturale ale momentului. Din N.r. transpare viața culturală intensă a provinciei, iar cronica muzicală, cronica teatrală sau plastică au în vedere concomitent și educarea publicului. Se promovează deschiderea spre spații cu mentalități diferite, articolele de știință având rolul de a combate superstițiile, problemele femeii sunt tratate în numeroase articole, sunt discutate amplu chestiuni de antropologie. Pagina
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
A. Giulescu, Nicolae Cartojan ș.a. După realizarea unității naționale N. r. reflectă schimbările economice și sociale survenite în viața politică a țării. Literaturii îi revine un loc important în cadrul paginii „Viața culturală” (din 1924), prin câteva rubrici stabile: „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Cărți noi”, „Răsfoind reviste” ș.a. Pe lângă unele numere din 1923, se tipărește un „Supliment literar și artistic”. „Cronica teatrală”, bunăoară, este susținută de Ion Băilă, Victor Ion Popa, Virgil Șotropa, Pamfil Șeicaru. Colaborează cu articole, recenzii și eseuri Cezar Petrescu
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
a țării. Literaturii îi revine un loc important în cadrul paginii „Viața culturală” (din 1924), prin câteva rubrici stabile: „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Cărți noi”, „Răsfoind reviste” ș.a. Pe lângă unele numere din 1923, se tipărește un „Supliment literar și artistic”. „Cronica teatrală”, bunăoară, este susținută de Ion Băilă, Victor Ion Popa, Virgil Șotropa, Pamfil Șeicaru. Colaborează cu articole, recenzii și eseuri Cezar Petrescu (Ocrotirea cărților, Generații de ieri și de azi, Literatura, expresie a societății, Astra la București, Românii în literatura franceză
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
repetiție și Amor cu A mare. P. a făcut parte din comitetul de reorganizare a teatrelor, în 1920 fiind aproape jumătate de an director general al Teatrului Național din București. Tot scurt timp, în 1927, va fi director al instituției teatrale din Chișinău. A fost membru al Societății Scriitorilor Români (1919), al Societății Autorilor Dramatici Români (1923) și al Ateneului Român. Fascinat de timpuriu de teatru, P. ucenicește îndelung transpunând în românește piese ale unor dramaturgi iluștri, dar versiunile sale, chiar dacă
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
excerptând material din mai toate periodicele germane din Transilvania, bibliografie revăzută ulterior de Aurel Sasu și Ana Ciurdariu și editată în două volume separate (1977-1983). Alte cercetări privesc istoria teatrului din Transilvania - Matei Millo la Cluj, în 1870, Societatea diletanților „teatrali” din Cluj (1870-1875) -, Școala Ardeleană sau activitatea lui G. Barițiu, despre acesta scriind o monografie, pe care nu a mai apucat să o încheie. A inițiat însă, în anii ’70-’80, publicarea unui vast corpus de documente, în calitate de coordonator al
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
reviste. Din 1911 intră în ziaristică, angajându-se la cotidianul „Românul” din Arad. Un an mai târziu este chemat la Brașov și numit secretar literar, stipendiat al Societății pentru Fond de Teatru Român; în această calitate editează publicația societății, „Revista teatrală” (1913-1914), și îngrijește colecția „Biblioteca teatrală”, în care va tipări și texte dramatice proprii - Văduvioara și alte șase monoloage (1913) - sau localizări - La sate (1912), după Octave Feuillet, Învingeri strălucite (1913), după Georges Courteline, Micul mincinos (1913). Starea precară a
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
angajându-se la cotidianul „Românul” din Arad. Un an mai târziu este chemat la Brașov și numit secretar literar, stipendiat al Societății pentru Fond de Teatru Român; în această calitate editează publicația societății, „Revista teatrală” (1913-1914), și îngrijește colecția „Biblioteca teatrală”, în care va tipări și texte dramatice proprii - Văduvioara și alte șase monoloage (1913) - sau localizări - La sate (1912), după Octave Feuillet, Învingeri strălucite (1913), după Georges Courteline, Micul mincinos (1913). Starea precară a sănătății îl obligă să își întrerupă
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
Calendarul Daciei Traiane”), redactor al colecției de literatură „Biblioteca poporală a Asociațiunii”. În noiembrie 1941, silit de asaltul tot mai insistent al bolii, renunță la îndatoririle și responsabilitățile pe care le avea. P.-P. publică în 1908 o broșură, Probleme teatrale, urmată de alte cărți în care discută, fără pretenții de teoretizare, cu o informație la zi, în primul rând din surse germane, menirea educativă a teatrului: Publicul nostru și teatrul (1911), Teatrul de vară (1911), Este mișcarea noastră teatrală un
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]