61,456 matches
-
toți membrii familiei, ci doar pe Aurora, șezând pe o șopârla și legănând aer la pieptul sau gol. Înciudat de supărarea tatălui, acoperă pictură cu un alt tablou, intitulat că și românul lui Rushdie The Moor^s Last Sigh. Aceeași temă este reluată de Aurora, obsedată și ea de tema Maurului. Dacă inițial, în tablourile sale, Maurul apărea că o figură metaforica a pluralismului modern, simbolul noii națiuni indiene, el ajunge în ultimii ani ai Aurorei, când este pictat în exil
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
o șopârla și legănând aer la pieptul sau gol. Înciudat de supărarea tatălui, acoperă pictură cu un alt tablou, intitulat că și românul lui Rushdie The Moor^s Last Sigh. Aceeași temă este reluată de Aurora, obsedată și ea de tema Maurului. Dacă inițial, în tablourile sale, Maurul apărea că o figură metaforica a pluralismului modern, simbolul noii națiuni indiene, el ajunge în ultimii ani ai Aurorei, când este pictat în exil, o figură a râului, a impurității, a distorsiunii. Trăind
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
lume a fantomelor, devenind el însuși o umbră degradata de viciu și crimă. Totuși, în ultimul tablou al Aurorei, numit și el, desigur, Ultima suflare a Maurului pentru a sugera încă o dată în plus cât de complicată este stratificarea titlurilor, temelor, artelor și eroilor în acest român, pictorita-mamă-India îi reda Maurului umanitatea. Metamorfozând arlechinul abstract al gunoaielor într-un sultan învingător, ce își întinde mâinile spre Palimpstine într-un gest suprem al iertării, îl salvează ca idee pentru generațiile următoare. Este
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
remarcat o schimbare radicală în peisajul sonor. Schimbare care merită semnalată, cel puțin în câteva caracteristici ale sale. Noile melodii aduc un val de mare autenticitate a sentimentului, a atitudinii, a atmosferei. Ele se adresează direct, concret, nefalsificat publicului, pe teme care-l interesează cu adevarat. Epoca în care se cântă despre căi frumoși, stele, fluturi, despre chemarea mării și despre epuizanta solicitare a iubirii abandonate și reînnoite într-un refren repetitiv până la obsesie, aceasta epoca pare să fi apus. Ceva
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
artist plastician? Ce maeștri, modele ați avut? - De la vîrsta de 24 de ani, cînd am devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici, am aprofundat principiile "realismului socialist" sub atentă îndrumare a consilierilor sovietici. Pentru lucrarea de diplomă în Bellearte, îmi dăduseră tema "primirea trupelor sovietice", pe care am tratat-o anecdotic, cu un copil care își pune cască unui soldat rus - lucrare, de altfel respinsă de Maxy, la prima expoziție românească de la Moscova. Timp de douăzeci de ani m-am străduit să
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
niciodată, dar era ușor de înțeles, data absența mea de pe listele de comenzi și slabele mele încasări la Fondul Plastic. Prin anii ^60, în scurtă perioadă de așa-zisa liberalizare, am început să scriu în presa culturală a vremii pe teme de artă, rotunjindu-mi puțin venitul. Am supraviețuit, ca majoritatea colegilor mei, la limita sărăciei. De altfel, suflarea artistică era bine împărțită: pe de o parte, "elită" - autoproclamata - care absorbea cea mai mare parte a comenzilor și încasărilor (pentru lucrări
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
spirituală, mai ales în rîndurile tineretului, care nu există atunci cînd noi am fost azvîrliți la periferia Asiei - fenomen necunoscut la noi, pe care intelectualii noștri l-ar putea promova, ajutînd cu siguranta la redresarea morală a țarii. Am expus tema pe treizeci de pagini, am trimis textul, dar mi s-a răspuns că nu este ce trebuie. Mai tîrziu, l-am publicat în revista românească "Litterae" din Canada, și l-am inclus în cartea mea, Exil apărută la Editură Albatros
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Cristian Teodorescu De cînd s-a terminat mineriada nr. 6, disputele pe tema ei au încins lumea politică pînă la o temperatură primejdioasa. A încerca să cîștigi simpatii politice după un asemenea eveniment, indiferent din ce punct de vedere, poate aduce o victorie de moment, dar nu o izbîndă de durată. Mineriada încheiată
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
de drept, cum afirma o mare parte a comentatorilor politici de la noi. Cu o reformă făcută șerpuitor, din motive care, și ele, pot scăpa observatorului de la distanță, care contabilizează această șerpuire și marile conflicte între putere și opoziție pe această temă, ce e mai de crezut? Că în România guvernul face totuși reforma sau că guvernul nu se bucură de sprijinul politic necesar pentru a lua măsurile pe care și le-a propus? Iar cînd un asemenea observator de la distanță e
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
e o structură, că ea are un caracter (non) mimetic (în funcție de cum definim mimesisul), că are o functie epistemologica (prin capacitatea să de a-și crea propria reprezentare) și că se află într-o relație specială cu limbajul. Cele patru teme, sau moduri, la rîndul lor, nu există simultan, ci sînt stabilite treptat, pe masura ce studiul avansează de la poetica aristoteliana la formaliștii moderni. Nu intru în detaliile cercetării lui Dolezel, pentru că ele ar fi, neîndoios, specioase pentru cititorul prea puțin avizat sau
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
să iei în seamă lupta destinului propriu." În aceste ceremonii nocturne, pline de patetism, de resemnare și de revoltă, pictura însăși trăiește la limita resorbției în substanța primordială a culorii. Privită în timp, aceasta este ritmată de nenumărate motive și teme, unele episodice, altele transformate în adevărate obsesii. Toate sînt, însă, legate de anumite momente din viața și din evoluția artistului. Peisagistica, naturile statice și compozițiile cu țărani și muncitori se situează, în cea mai mare parte, în perioada tinereții și
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
lui Eminescu pot fi auzite voci care incriminează falsificarea imaginii marelui poet prin repetarea la nesfârșit a unor elogii convenționale (printre mulți alții, și semnatarul acestei cronici a publicat la începutul lui 1995, în România literară, un articol pe această temă, intitulat Spălarea cu furtunul a statuii lui Eminescu). Au existat însă în Dilema și luări de atitudine care au atras imediat atenția prin negativismul lor pueril și prin insolență. Ele au provocat scandal și i-au adus în prim-plan
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
momente și situații. Amestecul umoristic, vizibil deopotrivă an Internet și an parlament, poate fi convingător demonstrat analizând structura unor publicații cotidiene: an acestea, editorialul mizează an foarte multe cazuri pe un ton ironic, folosind contraste de registru cu efecte comice; temele "frivole" (muzică, divertisment, mai nou și buletinul meteorologic) șanț tratate pe un ton ironic-dezinvolt; pagina sportivă recurge la un umor mai vulgar, cu jocuri de limbaj la limita obscenului, iar pagina politică prezintă informații pe un ton depreciativ-sarcastic. Umorul de
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
o profeție istorică ămbinată cu un apel implicit la următorul comandament moral: contribuie la realizarea inevitabilului." Aceasta este chiar "idioțenia periculoasă" la care se referă titlul articolului meu: validarea unui curs necesar al istoriei care justifică toate ororile. Este și tema obsedanta a primelor române critice din deceniile 7 și 8, ale lui Ivasiuc, Preda, Breban, Toiu sau Buzura. Toată problema lor era de a ăntelege mecanismul prin care se realiza inevitabilul, de vreme ce istoria se ăndrepta triumfal spre un moment anume
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
pune accentul aproape exclusiv pe versificațiile lui penibile din anii '50 ori, fără a le omite, va insista totuși asupra poeziei, prozei și eseisticii de dupa 1966-1967?! Sau: ce e mai important pentru Ștefan Bănulescu, reportajele lui literare de ănceput cu teme date ori proza de dupa Iarnă bărbaților?! Mărturiile din Jurnalul lui Ioan Hudița și altele asemenea pot fi, la fel, invocate că "probe" ăntr-un imaginar proces, dar și văzute că expresii ale teribilei derute intelectuale dintr-o vreme apocaliptica. Ravagiile an
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
epuiza toate sau aproape toate consecințele, nuanțele, fațetele unei probleme sau unui caz uman major[...]. Eu nu afirm că romanele actuale, scurte, sunt ratate; nu, ele, în cazul că sunt bune, reușite, arată exemplul acomodării "instinctive", firești, ale cantității la tema propusă. Iar tema, dacă nu e minoră, nu este în nici un caz una care să înfrunte deceniile și să atragă atenția unor categorii variate de lectori." Răbdarea acestor categorii variate de lectori contează prea puțin pentru autorul de trilogii și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
aproape toate consecințele, nuanțele, fațetele unei probleme sau unui caz uman major[...]. Eu nu afirm că romanele actuale, scurte, sunt ratate; nu, ele, în cazul că sunt bune, reușite, arată exemplul acomodării "instinctive", firești, ale cantității la tema propusă. Iar tema, dacă nu e minoră, nu este în nici un caz una care să înfrunte deceniile și să atragă atenția unor categorii variate de lectori." Răbdarea acestor categorii variate de lectori contează prea puțin pentru autorul de trilogii și tetralogii; Răspunderea iresponsabilității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
an Vianu resurse de alinare, de simpatie, de abordare din care se exclud invidia, concurența, ricanarea. ...Suntem an noiembrie 1945. Lecturile lui G. Călinescu ating o treaptă valorizanta, de perfectă civilitate față de Tudor Vianu. Acesta dedicase un articol repertoriului de teme lovinescian. Pornind de la el Călinescu formulează "cazul" lui Tudor Vianu: "Prind ocazia să-ți formulez, pe scurt, și sincer, cazul d-tale, cum al văd eu. D-ta ai o formație intelectuală superioară, o complexitate sufletească și un talent depășind
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
la publicații de acelasi profil precum Hatikvah, Lumea evree, dar și în altele trecînd de aceasta, să-i spunem, specializată fizionomie, dar păstrîndu-se în limitele aceleiași preocupări. S-a întîmplat ca primul eseu din Mîntuirea (mai toate scurte și pe teme strict cultural iudaice) să fie un necrolog despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster. Și unchiul său fusese un publicist, în gazete evreiești, pentru apărarea coreligionarilor săi și un remarcabil istoric al populației evreiești
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Cronicar Orgoliu/ vanitate EUPHORION nr. 100 (10) nu face caz de jubileu ci propune o temă implicată subtil în chiar împlinirea numărului rotund: raportul dintre orgoliu și vanitate. Colaboratorii - poeți, prozatori, critici - și-au făcut tema după chipul și asemănarea fiecăruia, de la "de exemplu, Eu", pînă la eseul filosofic, si de la aplicații subiective la lumea literară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
Cronicar Orgoliu/ vanitate EUPHORION nr. 100 (10) nu face caz de jubileu ci propune o temă implicată subtil în chiar împlinirea numărului rotund: raportul dintre orgoliu și vanitate. Colaboratorii - poeți, prozatori, critici - și-au făcut tema după chipul și asemănarea fiecăruia, de la "de exemplu, Eu", pînă la eseul filosofic, si de la aplicații subiective la lumea literară românească pînă la aforisme. Cele mai bune pagini, care duc în trena tot sumarul, ni s-au părut cele semnate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
tot sumarul, ni s-au părut cele semnate de Ștefan Borbely și Marin Tarangul. Pornind de la o experiență inedită - o bursă la Oxford - plăcut colorată epic și cu tuse de umor englezesc, Ștefan Borbely meditează asupra spiritului locului, ajungînd la tema euphorionică: "Stînd la Oxford, nu ai cum să nu te gîndești la raportul alunecos dintre orgoliu și vanitate. Orgoliul e funcție a unei tradiții cu rădăcini adînci, rostuite; el devine o boală doar la cei ce vin din afara acestei tradiții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
retractile, autarhice sau resentimentare. Vanitosul e mereu singur, în lupta cu toți ceilalți; dimpotrivă, orgoliul e o formă superioară de comunicare." * Dintre cei doi termeni puși în raport pe coperta revistei, Marin Tarangul și-l alege pe al doilea că tema a unui eseu filosofic în stil Noica, intitulat Deșertul vanității. Raționamentele sclipitoare ating și vecinătățile vanității - prostia, stupiditatea, suficientă. Prostia este, după Marin Tarangul, folositoare: Dacă o recunoaștem că pe un dat, pentru că e omenească prin excelență, ea ne poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
și asupra autorilor de cărți. În regimul trecut, scriitorul era și un lider de opinie. Astăzi el joacă un rol aproape neînsemnat în influențarea mentalului colectiv. În orice caz, incomparabil cu acela atribuit comentatorilor politici sau gazetarilor. Disputa recentă pe tema manualelor alternative ne oferă o dovadă eclatanta. Cînd, la finele deceniului 7, scriitorii din generația '60 au pătruns în manuale, rezistența oficialității a fost mult mai slabă, cu tot conservatorismul ideologic comunist, decît este acum rezistență opiniei publice față de scriitorii
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
e simțit că esențial. Ponderea lor socială e mult mai mică. Întrebarea, banală, este: ce e de făcut? N-am un raspuns limpede în plan economic. Nu știu cum ar putea deveni accesibilă cartea. Cred însă că o discuție serioasă pe această temă nu poate fi evitată. în locul demagogiei patriotarde de care nu ducem, din păcate, lipsa, s-ar cuveni să privim cu mai multă responsabilitate diminuarea prețului moral al cărții care pune cu adevărat în pericol identitatea noastră națională. Un popor care
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]