12,390 matches
-
la coș. Nu-ți fie teamă de măreția atâtor asfințituri ce ard în părul lung, mătăsos, și nici de florile ce-au rămas ca o mirare pe trupu-mi firav, lunecos. Doar lumină și rouă am adunat în drumul meu, spre templele cerești, unde fericirea pâlpâie în lumânări stelare. ... Deschide, ascultă-mă, iubite! pe străzi s-a lăsat întunericul și brațele pline de rod abia le mai port. Un orb s-a rătăcit... Imprudent, pipăie zidul ca pe o fereastră în care
ZĂVORÂT – CA-NTR-O DUMINICĂ FĂRĂ RUGĂCIUNE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372021_a_373350]
-
prealuminate? nu vă înțeleg prea bine, spuse Serah. -Romanii erau de mult afară din țară, completă sobru și sentențios arhiereul Anna. -Dar va veni și vremea când îi vom da afară din țară și îi vom pune în genunchi înaintea Templului punându-i să jure că nu vor mai călca niciodată pe aici! -Hm! Și cam când credeți că se va întâmpla aceasta mărite arhiereu? întrebă Serah cu o fină ironie care nu fu observată. Arhiereul Caiafa răspunse sigur pe sine
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
noastră. -Uiți că datorită lui Tiberius l-am pus cu botul pe labe pe câinele de Pilat? Ce ar fi făcut acesta dacă n-am fi găsit înțelegere pe lângă el? Îți spun eu Serah. Pilat ar fi atârnat de tâmpla templului figura și statuile împăratului iar acum în locul ăsta aveam un soclu de marmură iar deasupra, un idol în toga romană cu mâna îndreptată în sus arătând cerul, acolo unde e stăpân Adonai! Ei! ce mai spui acum?! -Auzi dragă ginere
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
elibera de sub acvila romană și ne va da în stăpânire nu numai vechile noastre granițe ci poate și alte pământuri. Acum ai priceput?! Serah păru că se gândește. Tăcu încurcat însă după un timp spuse: -Cum rămâne atunci cu catapeteasma Templului care s-a sfâșiat ieri pe timpul cutremurului și întunecării soarelui? N-au fost acestea semne? Unul în cer, altul pe pământ și unul în templu! Căci mulți asta spun, că acestea au fost semne și încă unele foarte mari, care
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
că se gândește. Tăcu încurcat însă după un timp spuse: -Cum rămâne atunci cu catapeteasma Templului care s-a sfâșiat ieri pe timpul cutremurului și întunecării soarelui? N-au fost acestea semne? Unul în cer, altul pe pământ și unul în templu! Căci mulți asta spun, că acestea au fost semne și încă unele foarte mari, care nu pot fi tăgăduite. Ați auzit și arhieriile voastre relatarea preoților și leviților și cum au fugit aceștia îngroziți din templu. Și toate acestea sau
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
pământ și unul în templu! Căci mulți asta spun, că acestea au fost semne și încă unele foarte mari, care nu pot fi tăgăduite. Ați auzit și arhieriile voastre relatarea preoților și leviților și cum au fugit aceștia îngroziți din templu. Și toate acestea sau întâmplat la ceasul când Nazarineanul și-a dat duhul. Vedeți mărite arhiereu! sunt multe semne de întrebare. Până când nu s-au întâmplat toate acestea am tot avut de ce să mă îndoiesc... Arhiereul Caiafa lăsă brațele în
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
În caz contrar toți martori sunt lichidați.... Așa că nu prea ai de ales decât să te supui legilor lor, pentru a-ți proteja familia, odată ce intri în cercul Umbrei E necesar să proctici artele marțiale timp de 10 ani în temple, ascuns de ochiul lumi de afară. Asta n-am regretat-o niciodată... De ce ne numim umbrele? Usor! Cred că va-ți dat seama și voi deja. Nimeni nu ne cunoște deci practic suntem niște ,,năluci” umblătoare. Genul unui ninja de
ABISUL- INTRODUCERE ROMAN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372092_a_373421]
-
în staniol. Îmi simt corpul ca o carcasă de ghezeș trudit. Mă întreb retoric dacă scriitura este irefutabilul argument sapiențial al ontologicului. Redundanta ploaie îmi pictează pe lentilele bătrâne visuri, părând niște îngeri cu săbii lichide. De cele mai multe ori, în templul meu intoxicat de papirus, am doleanțe drăguțe. Doresc doar o piatră funerară pe care să îmi culc cognițiile curgânde. Alteori, aplic mofturoasă pentru sălbaticile cuiburi în care se multiplică genetic năzuințele. Privesc însetată liedurile berzelor. Ignoră păsăresc cateringul psihic navetist
MEMORII PE VATĂ SELENARĂ de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372389_a_373718]
-
adus amorul pe pământ dar și paharul cu pelin Tu nu ai deloc măsură când ne iubești. Primăvară, ești pariul zeilor, Ce-au suflat cândva viață peste pământul tern Vrând să transforme acest tărâm într-un rai etern Într-un templu al viselor. Tu primăvară, ești eternă, Lumină vie nouă, pe drumul nostru către absolut Noi, cei ce am pornit în viață din cavernă Noi, cei ce am fost și suntem chip de lut. Referință Bibliografică: Primăvară / Cristian Gabriel Vulpoiu : Confluențe
PRIMĂVARĂ de CRISTIAN GABRIEL VULPOIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372402_a_373731]
-
și exemplele ar putea continua. Ar fi nedrept să reducem manifestările culturale doar la aceste acte, care nici măcar nu se integrează în conceptul de cultură, de vreme ce oameni cu un mare simt de răspundere își fac cu profundă dăruire datoria la templul culturii. Trebuie să amintim și fenomenele cu adevărat culturale, de valoare incontestabilă care, chiar dacă se adresează unei categorii de oameni formată cel mai adesea din specialiști și mari oameni de cultură, păstrează balanța culturală într-un precar echilibru. În această
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
cale. Rochia Carminei se umflă transformându-se într-o pâlnie, iar părul ei zboară în văzduh.Cu toate acestea, ea continuă să urce pe deal. Vrea să pătrundă cât mai repede în ascunzătoarea copacilor. Pădurea îi este dragă, asemeni unui templu.Acolo, în acest loc simte că este liberă.Mă voi lipi de un copac și îi voi privi coroană!își zise ea.Pădurea o primi cu o binevoință aparte. Era doar loc și pentru ea, mult prea mult loc. Deși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
cale. Rochia Carminei se umflă transformându-se într-o pâlnie, iar părul ei zboară în văzduh.Cu toate acestea, ea continuă să urce pe deal. Vrea să pătrundă cât mai repede în ascunzătoarea copacilor. Pădurea îi este dragă, asemeni unui templu.Acolo, în acest loc simte că este liberă.Mă voi lipi de un copac și îi voi privi coroană!își zise ea.Pădurea o primi cu o binevoință aparte. Era doar loc și pentru ea, mult prea mult loc. Deși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
II. CĂUTÂND IUBIRE, de Cristian Gabriel Vulpoiu, publicat în Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017. Iubito, am plecat spre infinit, Spre locul unde-și are ca sorginte marea Iar soarele stă numai la zenit Precum un zeu ce-n temple așteaptă închinarea. Mă -nchin doar zeilor iubirii, Inima -mi ofer ofrandă sacrelor altare O nimfă îmi șoptește taina nemuririi Privesc neputincios cum paradisul se transformă într-o floare. Citește mai mult Iubito, am plecat spre infinit, Spre locul unde-și
CRISTIAN GABRIEL VULPOIU [Corola-blog/BlogPost/372433_a_373762]
-
O nimfă îmi șoptește taina nemuririi Privesc neputincios cum paradisul se transformă într-o floare. Citește mai mult Iubito, am plecat spre infinit, Spre locul unde-și are ca sorginte mareaIar soarele stă numai la zenitPrecum un zeu ce-n temple așteaptă închinarea.Mă -nchin doar zeilor iubirii,Inima -mi ofer ofrandă sacrelor altareO nimfă îmi șoptește taina nemuririi Privesc neputincios cum paradisul se transformă într-o floare....
CRISTIAN GABRIEL VULPOIU [Corola-blog/BlogPost/372433_a_373762]
-
prin stele îmi spun al ei cuvânt.. Cu un zâmbet atâta de fermecător, Abțin prin mlădița roșcată să nu zbor, Precum din depărtare privirea-i un omor, Căci mă mistui pe a sufletului pridvor... Să fie simplu cum zâmbești -Frumusețe, Templu de simțire ceea ce-mi inima țese, Prin odorata-i chiar aflată la distanță, De minunata-i față viața-mi se agață!! Imagine de Corina Chirilă Referință Bibliografică: Chiar...la distanță... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1568, Anul
CHIAR...LA DISTANŢĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372418_a_373747]
-
Autor: Cristian Gabriel Vulpoiu Publicat în: Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017 Toate Articolele Autorului Iubito, am plecat spre infinit, Spre locul unde-și are ca sorginte marea Iar soarele stă numai la zenit Precum un zeu ce-n temple așteaptă închinarea. Mă -nchin doar zeilor iubirii, Inima -mi ofer ofrandă sacrelor altare O nimfă îmi șoptește taina nemuririi Privesc neputincios cum paradisul se transformă într-o floare. Eu îl aștept pe Eros să se-ntoarcă din apus, Să-mi
CĂUTÂND IUBIRE de CRISTIAN GABRIEL VULPOIU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372432_a_373761]
-
să suport al iubirii cost ... Schimbatu-s-a oare al meu destin ? Pierdut pe veci întru a dragostei vâltoare, Prizonier în foc și-n insomnii Paradoxal, rătăcit dincolo de ale infinitului hotare Viață și moarte ... în sentiment subit. Mă -ndepărtez acum iată de temple Și de ale zeilor cu dulcele nectar prea pline cupe Îmi caut nemurirea în gnosticele texte Și cupele-mi de amar, doar cu iubire le voi umple ! Referință Bibliografică: Căutând iubire / Cristian Gabriel Vulpoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CĂUTÂND IUBIRE de CRISTIAN GABRIEL VULPOIU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372432_a_373761]
-
să pot să fiu izvor răcoritor de sete. Mai am un singur vis ce împlinit se cere, să văd c-a fost ucis balaurul durere. Mai am un singur gând ce-mi freamătă în minte, să îmi înalț cântând un templu în cuvinte. Mai am un singur țel în timp ce-mi port declinul, să pun în toate zel și să-mi înving destinul. Mai am un singur rost lipsit de aroganță, să uit tot ce a fost și să devin
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372440_a_373769]
-
Acasa > Poezie > Amprente > TEMPLUL TĂCERII Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Nici bine ochii n-am deschis singurătatea mă izbește-n față și-abia ieșit din paradis o altă amintire mă răsfață Singurătatea mă izbește
TEMPLUL TĂCERII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372476_a_373805]
-
Nimic cu nimeni se-ntâlnește și zău abia ieșit din paradis văd că nimic nu-i omenește deși nici ochii n-am deschis Singurătatea mă izbește-n față că numai ea vai mă dezvață Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: Templul tăcerii / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1568, Anul V, 17 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
TEMPLUL TĂCERII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372476_a_373805]
-
priviri din dimineață și cum am promis demult, ți le voi dărui în altă viață. Am împărțit cândva iubirea, i-am rămas pe veci datori, fără să știm că tăcerea o să ne-ngroape, nemuritori, ai zidit cu șoapte clipa din templul, unde și azi trăiesc iar în fiecare februarie, voi scrie pe zăpadă: Te iubesc! 14 Februarie 2015 - MIT Referință Bibliografică: VOI SCRIE PE ZĂPADĂ / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2238, Anul VII, 15 februarie 2017. Drepturi
VOI SCRIE PE ZĂPADĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372502_a_373831]
-
Toate Articolele Autorului Hasim reușise să obțină dreptul de a trece un om prin tunelele de sub Ierusalim contra unei sume importante. Fariseul Boriel îl pusese pe negustor în legătură cu un om din anturajul arhiereului Caiafa, care era unul din preoții de la Templu și apropiat al acestuia. Acesta era cel care putea face acel lucru chiar dacă riscul era foarte mare, însă suma de bani cerută era și ea pe măsură. Cât despre loialitatea preotului față de arhierei, Hasim știa că acest lucru funcționa grație
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
era și ea pe măsură. Cât despre loialitatea preotului față de arhierei, Hasim știa că acest lucru funcționa grație intereselor. Așa că, preotul se hotărî să le pună la dispoziție intrarea în subteran situată undeva în pivnița unei case din apropiere de Templu, asigurându-se că riscurile sunt minime, fiindcă Hasim făcu promisiuni că omul lui nu va vedea nimic în afară de intrarea propriuzisă iar odată intrat în subteran nu mai era cale de întoarcere pentru el. Negustorul fusese chemat în ,,vizită” la procuratorul
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
trece prin subterane. ,,Iată și Pesahul meu” își spuse Baraba bucurându-se în sine atunci când îi fu adusă vestea. Timpul trecu repede și mai era un ceas până la miezul nopții iar Baraba trecuse de intrarea secretă aflată undeva în apropierea Templului. Înainte de a intra, oamenii preotului îi dădură ultimele sfaturi cu privire la drumul prin subteran iar Baraba coborî pe scara de lemn aflată dincolo de o intrare strâmtă acoperită de un capac de lemn peste care se aflau niște butoaie și niște saci
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
grea chiar și pentru un om bine făcut ca Baraba. Cineva îi făcuse și o hartă a traseului și de aceea când ajungea la o răspântie de tunele, el ridica lampa și cerceta cu atenție însemnările de acolo fiindcă oamenii templului îi spuseseră că ramificațiile nu duceau nicăieri și se putea rătăci. După un ceas de mers cu anevoie prin tunelele săpate rudimentar, urcând dar mai ales coborând, Baraba ajunse la locul cel mai primejdios al traseului. Intră în apă până la
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]