13,026 matches
-
De ce un principiu care unifică și explică o uriașă varietate de fapte acumulate prin cercetări de paleontologie, biogeografie, sistematică, embriologie, anatomie comparată și etologie nu ar fi tot atât de bine întemeiat pe experiență cum este o anumită corelație care poate fi testată experimental? Până astăzi, cercetători pentru care știința experimentală reprezintă prototipul științei sunt înclinați să pună la îndoială valoarea de cunoaștere a acelor principii care nu pot fi utilizate în predicție în același fel în care pot fi utilizate în explicația
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
recombinării genetice, principiul selecției naturale conduce la anticipări care pot fi confirmate sau infirmate de datele observației. În condiții date, vom putea astfel anticipa că anumite caracteristici morfologice sau de comportare vor avea valoare adaptativă. Această anticipare va putea fi testată prin observații făcute în natură sau în condiții experimentale. Dacă, de exemplu, pe o insulă vor exista două specii de cinteze, unele cu ciocul mai mare și altele cu ciocul mai mic, ciocuri adecvate pentru hrănirea cu grăunțe de o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
profesor de drept este un expert în evaluarea argumentărilor, mi se pare exemplar pentru strategia de care fac uz astăzi unii critici ai științei evoluției. Afirmația că specii foarte diferite au luat naștere dintr-un strămoș comun nu poate fi testată experimental, subliniază Johnson. Microevoluția - producerea de noi varietăți prin selecție naturală - este într-adevăr un fapt de domeniul științei experimentale, fapt acceptat de altfel de către creaționiși. Nu există însă probe că noi specii ar fi putut lua naștere pe cale naturală
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
exemple ambigue, ceea ce, după Johnson, reprezintă mai degrabă o contradovadă. Puterea creatoare pe care această teorie o atribuie selecției naturale ar fi, prin urmare, o ipoteză lipsită de fundament empiric. Principiul de bază al explicației darwiniene nu ar fi fost testat și nici nu poate să fie testat experimental. „Dacă știința experimentală nu poate stabili acest mecanism și dacă săpăturile de fosile nu pot găsi strămoși comuni și verigile care lipsesc, atunci darwinismul, ca teorie empirică, trebuie declarat un eșec.“ Ca
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
degrabă o contradovadă. Puterea creatoare pe care această teorie o atribuie selecției naturale ar fi, prin urmare, o ipoteză lipsită de fundament empiric. Principiul de bază al explicației darwiniene nu ar fi fost testat și nici nu poate să fie testat experimental. „Dacă știința experimentală nu poate stabili acest mecanism și dacă săpăturile de fosile nu pot găsi strămoși comuni și verigile care lipsesc, atunci darwinismul, ca teorie empirică, trebuie declarat un eșec.“ Ca explicație a organismelor complexe și a apariției
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lucrării citate: „Pe scurt, creația divină, fie instantanee, fie în forma evoluției ghidate, se adaugă la lista celorlalte teorii despre care am vorbit în acest capitol. Toate par, la o privire superficială, alternative la darwinism, a cărui validitate poate fi testată făcând apel la dovezi. La o analiză mai atentă, se dovedește că nici una din ele nu e, de fapt, un rival al darwinismului. Teoria evoluției prin selecție naturală cumulativă e singura teorie cunoscută care poate în principiu explica existența complexității
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că valoare științifică au doar acele explicații care se bazează pe legi. În ale sale Lettres philosophiques, publicate în 1734, Voltaire aprecia că fizica lui Newton, în contrast cu cea a compatriotului său Descartes, este științifică deoarece formulează explicații care pot fi testate prin confruntare cu datele observației și ale măsurătorilor. Se știe, relata Voltaire, că la începuturile activității sale de cercetător Newton a aplicat legea gravaitației pentru a calcula forțele ce se exercită între Pământ și Lună. Constatând că există o abatere
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
substanța; și cele care se interesează de structuri, de organizarea sistemelor materiale. În cazul primului gen, obiectivul urmărit este descoperirea unor invarianți exprimați prin legi. Ipotezele formulate în aceste discipline privesc relații de ordine, de simetrie; ele sunt formulate și testate prin cercetări experimentale. Țelul cercetării este descoperirea unor legi de un nivel tot mai înalt de generalitate. De obicei, sunt descoperite, mai întâi, legi ale unor sisteme particulare. Se încearcă apoi formularea unor legi mai generale, din care să poată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mai nete ale tezei unității metodologice a științei. Toți cei înclinați să accepte această teză vor presupune că cercetările asupra istoriei vieții pe pământ ating faza deplinei maturități științifice abia atunci când sunt furnizate explicații pe baza unor regularități descoperite și testate în mod experimental. Se contestă în acest fel, cel puțin în domeniul biologiei, existența unei distincții principiale intre obiectivele și metodele științelor experimentale și cele ale disciplinelor istorice. Presupunerea este că distincția se șterge într-o disciplină științifică matură. Împotriva
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
satisface cerința testabilității. Cei care din diferite motive nu s-au raportat și nu se raportează favorabil la această teorie pot spera, desigur, că ar putea fi făcute în viitor observații incompatibile cu principiile ei. Împrejurarea că teoria poate fi testată experimental este de natură să întrețină asemenea așteptări. Îmbogățirea teoriei cu noi concepte și principii face însă ca ele să ne apară tot mai iluzorii. Un bun exemplu în această privință este conceptul evoluției prin speciere, un concept introdus de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
urme fosile va fi mică. Așa se explică lipsa unor verigi intermediare în rămășițele fosile, care a fost adesea invocată ca argument de adversarii teoriei evoluției. În contrast cu disciplinele experimentale, în discipline ca biologia evoluției și etologia principiile explicației nu sunt testate, de obicei, prin predicții în sensul strict al termenului. Prognozele cu privire la viitor sunt aici mult mai greu de făcut și mai nesigure chiar decât în meteorologie. Să ne întrebăm de ce nu ar putea fi anticipată apariția unor noi specii și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vedere științific doar deoarece obiectivul lor central nu este formularea de legi cu putere predictivă. Faptele ce constituie obiectul acestor cercetări, chiar dacă nu sunt de cele mai multe ori reproductibile experimental, reprezintă obiectul unor constatări controlabile, verificabile. Iar explicațiile istorice pot fi testate deseori cu o rigoare comparabilă cu cea a testării rezultatelor cercetărilor experimentale. Dacă cercetările din biologia evoluției nu trebuie să rămână neapărat în urma celor din științele biologice experimentale din punctul de vedere al cerințelor obiectivității științifice, atunci o observație asemănătoare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Galileo, este scrisă în limbaj matematic. Acesta din urmă servește la descifrarea celei dintîi, obținînd precizie și exactitate în observații și experiențe. În vreme ce gîndirea filozofică rămîne polarizată asupra ideilor, știința le polarizează pe acestea asupra unor teorii ce pot fi testate prin intermediul observației și al experimentului. În vreme ce filozofia este o dezbatere liberă fără confirmare, știința este o dezbatere ce tinde să elimine deopotrivă imprecisul și supranaturalul și care cunoaște un verdict implacabil, cel al verificării și al refutației logico-empirice. Știința este
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
numărul de membri, politicile elaborate, finanțele utilizate. În fine, cel de-al treilea nivel implică analizarea atitudinilor partidelor românești față de diverse conponente ale vieții sociale și politice, fiind urmărită dimensiunea electorală a fiecărui partid parlamentar din România postcomunistă. Practic, volumul testează în cadrul românesc veridicitatea constatării lui Anthony Downs din 1957 conform căreia partidele formulează politici pentru a câștiga alegeri în loc să căștige alegeri pentru a formula politici. Cartea aduce trei elemente de noutate și originalitate în literatura de specialitate în limba română
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
temperat" un test al rezonabilității partidelor, ideologiilor, oamenilor politici înseamnă, în opinia mea, a identifica marja de normalitate a eșichierului politic, în particular, a celui din România de astăzi. Dar, ce înseamnă rezonabilitate politică și cum ar putea fi aceasta testată prin ideologicul "bine temperat"? Diferențele semantice dintre termenii "rațiune", "rațional" "rezonabil" induc ideea că rezonabilitatea este capacitatea de a folosi rațional rațiunea, de a o folosi moderat și eficient, fără excese, în corelațiile sale firești cu alte dimensiuni psihice (afectele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politic. Dacă rezonabilitatea politică înseamnă atenție și receptivitate în identificarea temelor și problemelor, raționalitate în urmărirea scopurilor, flexibilitate și adecvare în alegerea mijloacelor, intuiție și inteligență în tratarea aliaților și adversarilor etc. să vedem, în continuare, cum ar putea fi testate toate acestea prin ideologicul "bine temperat". Plec de la ideea conform căreia, rezonabilitatea politică presupune implicarea necesară a raționalității în acțiunea politică. Implicarea raționalității înseamnă participarea gândirii, prin ipostazele sale, la acțiunea politică. Participarea gândirii la o anumită acțiune politică se
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu realitatea, raționalitatea și moralitatea. Asumarea paradigmei părților și a întregului, precum și a ideologicului "bine temperat" ca atitudine personală și colectivă ar ajuta, în opinia mea, evaluării și filtrării comportamentelor și proceselor politice, ideologiilor și programelor, partidelor și oamenilor politici testând, astfel, normalitatea vieții politice dintr-o societate. Prin asumarea acestor instrumente conceptuale întemeiate pe educația civică și cultura politică, s-ar putea coagula, într-o perioadă determinată de timp, corpus-ul social al cetățenilor, esențial pentru practica democrației descentralizat-comunitare. Folosind
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Introducerea va fi urmată de prezentarea contextului noului sistem electoral și al impactului acestuia asupra colegiilor necompetitive. Cadrul teoretic discută felul în care prezentul studiu se raportează la literatura de specialitate a recrutării legislative, precum și principalele ipoteze ce vor fi testate. Va urma prezentarea dimenisunilor metodologice ale studiului: variabile, date, operaționalizare și tehnici de analiză. Analiza propriu-zisă a determinanților pentru acest tip special de selecție va debuta cu o clarificare spațială. Cele patru tipuri de resurse (experiență politică, carieră de partid
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
diferă în funcție de poziția lor politică (la guvernare sau în opoziție), precum și în funcție de istoric și afiliația ideologică. Utilizând definiția operațională a minciunii am comparat, pe parcursul celor șase guvernări, declarațiile partidelor de asemenea în fucție de poziția lor politică. De asemene am testat ipoteza confrom căreia miciuna politică a jucat un rol important în semnalarea actelor de corupție, precum și cea potrivit căreia intensitatea și gravitatea scandalurilor de corupție și a minciunii publice a cunoscut o scădere în intensitate o dată cu consolidarea democratică. Metoda utilizată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
omorât pe Noica".31 Pe de altă parte, dacă inițiativa creării Partidului Nationalist se va concretiza, este discutabil dacă nu cumva aripa generației mai vechi (asociațiile cultural-patriotice) nu va căuta cumva o apropiere de PRM; aceste supoziții însă vor fi testate după ce Partidul Naționalist va deveni o realitate. Concluzii Întrebarea de început asupra modalităților prin care extrema dreaptă se menține în atenția publicului elector și-a găsit răspunsul sub formula liderilor populari/populiști. Pe lângă înclinația spre autoritarism și tradiționalism a unei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Revenind la întrebarea care structurează această cercetare și care impune o raportare a performanțelor la intențiile electorale ale partidelor etnice din România, ținând cont de enunțurile din revista literaturii teoretice care au fost redate sintetic mai sus, ipotezele care sunt testate în acest capitol sunt următoarele: 1. Performanțele partidelor etnice la alegerile locale nu depind în mod decisiv de mărimea electoratului tradițional, ci de capacitatea acestora de a atrage un electorat multietnic regional. Numărul candidaților propuși de organizația locală a partidului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
europeană a Bulgariei), creat în 2006 de primarul Sofiei, Boyko Borissov, fost secretar general al Ministrului de interne. Partidul acestuia obține 21.68% din voturi și 5 locuri în PE. Pentru acest partid, alegerile europene reprezentau prima ocazie de a testa susținerea electoratului la nivel național. Rezultatele anticipează scorul pe care urma să îl obțină la alegerile legislative de peste câteva luni (39.71%) și care îi permite să formeze un guvern majoritar, succes pe care niciun partid nu îl mai obținuse
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
pe Kant, se poate susține că eul se definește doar în interacțiunea constantă cu lumea. Aceasta este, pe scurt, poziția lui E.M. Adams: "Așadar, conceptul de eu normativ al unei persoane [...] este, parțial, un concept "empiric". Este format din și testat în experiențele și judecățile noastre critice intersubiective [...]" (1991, p. 188). Altfel spus, universul conceput de eu este același univers trăit de acesta: "Nu există experiență neconceptualizată: ceea ce este reprezentat la ce se referă stările de experiență este lumea așa cum este
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
autocercetare și de autodestabilizare a regimurilor democratice este aceea care nu numai că oferă susținătorilor identității naționale ocazia să-și prezinte cazul unui public mai larg, dar sporesc și atracția unor ideologii antidemocratice, cum este și naționalismul. Condițiile democratice pot testa drastic sentimentul comun al cetățenilor privind irealitatea "realității" și instabilitatea cronică în distribuirea puterii, în așa măsură încît ei tînjesc după restaurarea certitudinii privind "realitatea" prin suprimarea diversității, a complexității și a deschiderii în stat și între stat și societatea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
puțin anumite tipuri de război, mai este posibil într-o lume inundată de armamente, dintre care o parte, dacă ar fi folosite de combatanți, ne-ar catapulta din, să zicem, lumea de la începutul secolului al XIX-lea, cînd colonelul Shrapnel testa proiectilul său mortal în pustiul din insula Foulness, într-o lume în care folosirea celor mai noi arme de război ar face războiul inutil din simplul motiv că ființele umane, ca să nu mai vorbim despre armate și sisteme de arme
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]