11,843 matches
-
și cu atât mai pregnant comportamentele concrete. Afirmația de mai sus este ilustrată convingător și atunci când încercăm să răspundem la o altă întrebare. Și anume, cum se ajunge de la o dragoste atât de puternică la insatisfacții și dezamăgiri? Un răspuns tipic al bunului-simț este că înțelegerea sau neînțelegerea dintre cei doi parteneri are la bază satisfacția sau insatisfacția sexuală. Există mult adevăr în această presupunere. Tulburări grave de dinamică sexuală (ejaculare precoce, neatingerea orgasmului, lipsă de apetit sexual) conduc la insatisfacții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ci ele reflectă dominația bărbatului și înteritoriul familial. Comentând gradul mai mare de insatisfacție al femeilor în căsnicie decât al bărbaților, ca și faptul că ele inițiază în proporție mai ridicată divorțul - activista feministă L. Sontag (1994) reliefează următorul episod tipic în neînțelegerile familiale: femeia identifică subiectul discuției (inegalitatea în realizarea sarcinilor gospodărești, de exemplu); bărbatul neagă validitatea și importanța problemei; femeia insistă; bărbatul o acuză de „cicăleală”; femeia devine supărată și furioasă; bărbatul pleacă (și, eventual, vine târziu acasă). Modelul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
știa să rănească fără a ucide; fraza lui era floretă, nu iatagan. De altfel, aceste fraze erau adevărate tezaurizări de limbă română sprințară, abundentă, neașteptată și consistentă în chiar întortocherile ei. Nici metoda critică nu diferea de acest model general. Tipică pentru criticul nostru rămâne maniera de a aborda „critica criticii”. Aici găsesc eu partea cea mai modernă a lui Regman, înțelegerea aceasta a felului în care orice carte e construită pe altă carte, a felului în care interpretarea este parte
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
așezări precum Balcic, Sulina, Babadag, Brașov. În fine, o narațiune de mari dimensiuni, Music-hall (publicată postum în „Viața românească”, 1969), stă mărturie pentru intuiția de romancier a lui R. Este vorba de un fel de descindere psihanalitică într-un caz tipic pentru complexul oedipian. Registrul tensional, diversitatea și nuditatea distorsionărilor sufletești ale unei legături ambigue au ca punct de plecare psihologia incertă a trecerii de la vârsta adolescenței la aceea a maturității: Igor încearcă, mai mult sau mai puțin conștient, să își
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
aceeași suplețe în analiză, deși nu s-ar putea spune că nu înregistrează și în acest sector unele reușite. Revelatoare sunt paginile despre Petre Pandrea și Constantin Gheorghiu, în care se stabilesc subtile corespondențe între om și substanța operei. Procedeul, tipic călinescian, e susținut de ochiul unui profesionist, apt să rețină acele detalii fizionomice sau de caracter prin care se trădează starea de spirit a operei. Părăsind aproape cu totul exercițiul foiletonistic de actualitate, în ultimii ani R. a lăsat impresia
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
desele trimiteri la „colecția George Sanda”), devine balast, estompând portretul, și așa foarte vag conturat. Dacă într-o ediție critică variantele poeziilor își au rostul lor, într-un studiu monografic ele nu fac decât să disperseze întregul. S. este cazul tipic de exeget apropiat până la confundare cu „subiectul” său. Nu are o minimă detașare în comentariul critic, din păcate edulcorat, chiar și atunci când s-ar fi impus o ierarhizare valorică a operei poetei în contextul literaturii interbelice și contemporane. G. Topîrceanu
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
disperări, ne-am păstrat credința În spiritul american - acea convingere fermă că America este o țară specială cu o vocație pe măsură. Cu toate că nici unul dintre prietenii mei din „mișcare” nu ar fi Îndrăznit să o admită, aveau cu toții acea convingere tipic americană că În această țară totul poate fi realizat dacă vom crede suficient și vom fi Îndeajuns de hotărâți să schimbăm lucrurile. Tinerii din Europa erau mult mai puțin convinși că orice ar fi făcut putea duce la schimbare. Politica
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
măsură fetele - au crescut, cel puțin până de curând. I-am Întrebat pe mulți dintre prietenii mei europeni dacă părinții lor le-au transmis ceva similar, dar nu am primit de la ei decât priviri nedumerite. Așa că, probabil, această moștenire este tipic americană. Este interesant de observat faptul că, cu toate că oamenii au trăit visul american de două secole, sintagma nu a devenit parte din vocabularul comun decât În 1931. Istoricul James Thruslow Adams a publicat o carte intitulată The Epic of America
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
printre națiunile dezvoltate din punctul de vedere al inegalității veniturilor. Numai Rusia și Mexic se situează mai jos2. Toate cele optsprezece națiuni dezvoltate din Europa au o mai mică disparitate Între bogați și săraci. În Statele Unite ale Americii, venitul persoanei tipice cu venit mare este de 5,6 ori mai mare decât cel al persoanei tipice cu venit mic, după ce facem ajustările pentru taxe, transferuri și mărimea familiei 3. Prin contrast, acest factor este 3 În Europa de Nord, iar În Europa Centrală
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
situează mai jos2. Toate cele optsprezece națiuni dezvoltate din Europa au o mai mică disparitate Între bogați și săraci. În Statele Unite ale Americii, venitul persoanei tipice cu venit mare este de 5,6 ori mai mare decât cel al persoanei tipice cu venit mic, după ce facem ajustările pentru taxe, transferuri și mărimea familiei 3. Prin contrast, acest factor este 3 În Europa de Nord, iar În Europa Centrală se situează Între 3,18 și 3,544. Dacă inegalitatea este În creștere chiar și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
independent și autosuficient a fost tema recurentă a psihicului american, cu mult Înainte de Revoluția Americană. Ne place să ne menținem distanți față de vecini. Așadar, nu e surprinzător că nu există un sentiment al comunității foarte bine fixat În suburbia americană tipică, desigur mai puțin decât observăm În cartierele rezidențiale care Înconjoară orașele Europei. Jackson observă că „există puține locuri atât de dezolante și singuratice ca o stradă a unei suburbii Într-o după-amiază fierbinte de vară”53. Mai mult decât 60
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de asemenea parte a Spiritului American. Pentru americani, libertatea Înseamnă atât autonomie, cât și mobilitate. Nu este de mirare deci că la fiecare interval de cinci ani, 25-35% dintre toate familiile Își schimbă rezidența 56. Europenii nu au acel neastâmpăr tipic american, poate fiindcă pentru ei locul În care trăiesc este mai mult decât o casă, este o comunitate. Odată cu comunitatea rădăcinile se adâncesc, iar dorința de a-și aduna posesiunile și a se muta Într-un loc nou și necunoscut
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Europene, sprijinită pe o prezență militară aproape inexistentă. Observatorii politici britanici s-au alăturat corului crescând de nemulțumire din Statele Unite ale Americii referitor la filosofia de politică externă difuză a elitelor europene. Comentariile acide ale conservatorului britanic Michael Gove sunt tipice pentru cei din anturajul „realpolitik”. În opinia sa... Liderii europeni Încearcă să rezolve conflictele cu ajutorul terapiei internaționale a proceselor de pace, cumpărând agresiunea cu ajutorul fondurilor pentru dezvoltare sau ridicând o palisadă de hârtie formată din legi internaționale, pe care cei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în sens larg - și structura personalității indivizilor ei subzistă un permanent circuit cauzal, ceea ce asigură celor două entități o relativă stabilitate și unitate în timp. Implicit și explicit, contextul sociocultural propune un model de personalitate, o personalitate de bază, adică tipică, reprezentativă pentru o anumită cultură. Conceptul de personalitate de bază a fost lansat în antropologia culturală de Abraham Kardiner (1939) și utilizat apoi drept cadru teoretic în multiplele cercetări de teren ale relației cultură - structura personalității. O mențiune aparte merită
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
teoretic, dar de o complexitate și un rafinament reflexiv mult mai avansat, a vizat o problematică asemănătoare prin observațiile pătrunzătoare și subtile privitoare la „matricea stilistică” românească. Evaluarea rezultatelor și concluziilor asupra raportului dintre complexul factorial sociocultural și structura personalității tipice prilejuiește câteva constatări. Abordările de acest gen au avut ca premisă fundamentală ideea freudiană că personalitatea individului se fixează, în dimensiunile ei esențiale, în copilăria timpurie, contând extrem de mult modalitățile de îngrijire și creștere a copiilor. Cercetări ulterioare (Ember și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
contribuie și A2 nu contribuie (0 - 3). Strategia optimă pentru fiecare este, așadar, de a nu participa. Dar aplicând această strategie individuală nici unul nu câștigă nimic, în timp ce, dacă ar contribui amândoi, fiecare ar câștiga 3 dolari. Este aici un caz tipic în care optimul individual duce la un rezultat care nu asigură un beneficiu mutual, nu este un optim social. Noțiune fundamentală în teoria alegerii raționale (TAR), optimul social înseamnă acea combinație a strategiilor individuale care asigură un beneficiu maxim pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi considerată, de altfel, conceptul-cheie al lumii postmoderne în general, valabil și în strategiile investigaționale (Iluț, 1997), fiind în strânsă asociere cu monitorizarea de sine (Baron et al., 1998; Iluț, 2001). Punând în evidență o combinație de însușiri și abilități, tipică potențialului lider, sunt necesare următoarele precizări: „lista” rămâne, în principiu, deschisă, nu doar fiindcă practicile cotidiene și studiile relevă noi trăsături, ci mai ales pentru că expresii diferite sunt folosite pentru conținuturi psihosociale identice sau foarte apropiate. Greu putem găsi distincții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cercetări sistematice, a fi mai degrabă o problemă de relație dintre lideri și membrii unei colectivități, decât o calitate intrinsecă a unei persoane, cu atât mai puțin una supraumană. Ceea ce aproape la unison arată studiile în acest domeniu sunt reacțiile tipice ale mulțimii față de conducătorul etichetat carismatic, și anume (Baron et al., 1998): nu doar loialitate, devoțiune și ascultare, ci și un mare entuziasm față de lider și ideile sale, dorința arzătoare de realizare a scopurilor și idealurilor grupului, mergând până la sacrificarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
autorul unui articol intitulat Libertatea scrisului în România democratică, iar Mihai Beniuc traduce din poezia sovietică (Iosif Utkin). Revista prezintă activitatea locală a ARLUS-ului, elogiază figura lui Stalin etc. Un poet obscur, Th. Călin-Delapraja, compune o poezie „angajată”, Muncitorii, tipic proletcultistă. Tot cu poezie se manifestă T.H. Popa, G. Nedelea, Ion Caraion, Alexandru Dinu Ifrim, Isaiia Răcăciuni, Cezar Drăgoi, G. Tutoveanu, G. Ursu, Elena Georgeta Iuteș (Gica Iuteș). Critică literară semnează Camil Baltazar (E. Lovinescu - omul și scriitorul); de asemenea
LUMINA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287910_a_289239]
-
pentru care conflictele se desfășoară mai degrabă între ideile întâmpinate de personajele sale decât între oameni urmăriți în împrejurările concrete ale vieții lor. [...] Simbolismul generalizator al personajelor, înfățișate printr-una singură din trăsăturile lor de caracter, prezentarea lor în reacțiunea tipică față de același eveniment înrudesc [...] drama lui Horia Lovinescu cu moralitățile medievale sau ale epocii următoare. TUDOR VIANU SCRIERI: Lumina de la Ulmi, București, 1954; Citadela sfărâmată, București, 1955; Oaspetele din faptul serii, București, 1955; Elena, București, 1956; Hanul de la răscruce, București
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
tinere. De altfel, într-un Prolog nesemnat din primul număr se precizează: „Ne adresăm în primul rând tinerilor, celor care s-au afirmat de pe acum sau celor ce se vor afirma”. Dar în afara acestei idei generoase, programul publicației conținea fraze tipice pentru ideologia comunistă: „«Luceafărul» nu poate fi decât o revistă a actualității, una dintre nenumăratele energii izvorâte din și pentru conștiința socialistă”; „trăim marea epocă a leninismului învingător”; „literatura în care credem și pe care o vom promova este literatura
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
inventarea iubirii și în admirabila dialectică a negării morții. Ca toți suprarealiștii, Luca sugerează „o oră mediumnică, permanent mediumnică”, un timp și un spațiu permeabile la mister, aflate în așteptarea tensionată a unor «mesaje» tainice. [...] Stranietății tulburătoare a unor imagini tipic suprarealiste i se adaugă [...] acel proces de remodelare și transformare a plasmei sonore a cuvintelor antrenate în jocul complex al combinărilor (pe bază de paronomasii, omonimii, redistribuiri spectaculoase ale grupurilor de litere (sunete), sugerând acea „permanentă stare de disponibilitate” a
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
altele, izvorâte din aceeași matrice: Icoane din popor (1911), La cruci (1911), Din umbra satelor (1913), Zile senine (1913) și Însăilări (1914; Premiul Academiei Române), Gura iadului (1915), Clacă și robot (1916) ș.a. Nuvela titulară a culegerii Pădurarul Stoichiță (1957) ilustrează tipic incapacitatea prozatorului de a conferi o armătură durabilă unei materii remarcabile. Scenele în care, întorși de la un proces nedrept, moșierul și arendașul sunt atacați și sfâșiați de lupi, iar pădurarul, om de bine, scapă, dar cu mințile rătăcite, rămânând să
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
comunicare sunt definite de legăturile dintre mai mulți interactanți. D.G. Brass ne oferă două matrice extrem de utile pentru a evidenția trăsăturile principale ale rețelelor de comunicare: prima se referă la modul în care putem măsura legăturile stabilite în rețelele sociale tipice folosind concepte precum frecvența, stabilitatea, durabilitatea etc., iar cea de-a doua se referă la tipul de participare a membrilor în astfel de rețele. Tabelul 3. Adaptare după matricea folosită de D.J. Brass (1995) privind măsurarea legăturilor în rețelele sociale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
folosind concepte precum frecvența, stabilitatea, durabilitatea etc., iar cea de-a doua se referă la tipul de participare a membrilor în astfel de rețele. Tabelul 3. Adaptare după matricea folosită de D.J. Brass (1995) privind măsurarea legăturilor în rețelele sociale tipice Tabelul 4. Adaptare după matricea folosită de D.J. Brass (1995) privind măsurarea participării membrilor în rețelele sociale tipice Contextul comunicării reprezintă cadrul (fizic și psihopedagogic) în care se produce comunicarea. În ceea ce privește contextul fizic, incidența sa asupra comunicării didactice este evidentă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]