6,503 matches
-
abdomenului. Beți propria urină, dar numai În ultimele 24 de ore nu ați băut alcool, nu ați fumat și nu ați folosit droguri. Faceți aceasta de două ori pe zi, dimineața și noaptea. Când vă treziți dimineața și mergeți la toaletă, lăsați să se scurgă prima jumătate din cantitatea de urină și culegeți Într-un pahar cea de-a doua jumătate. Beți-o imediat, caldă. Repetați operațiunea la miezul nopții. În tradiția chineză, urina poate ucide bacteriile pneumoniei. Practicați qigong prin
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
funcționarilor publici. Zonele A și B se ridicau În formă de amfiteatru, iar la intrarea principală se afla estrada regală, Împodobită cu o cunună imensă și două flamuri mari, roșii. Regele, costumat În uniformă de general și regina, purtând o toaletă albastră și o manteletă cu blană de castor au fost primiți de V. Gheorghian și Spiru Haret . După intonarea imnului regal, a urmat slujba oficiată de Mitropolitul Moldovei și discursurile rostite de ministrul Haret, de rectorul Culianu, de studentul Leatris
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
regală și-a făcut apariția, iar ținutele vestimentare și decorațiunile ce Împodobeau casele creau senzația de sărbătoare populară. Ziarul Opinia observa, de altfel, că pe tot parcursul urmat de Carol și Elisabeta staționa „o mulțime imensă”, iar „după aspect și toalete te puteai convinge că acea mulțime făcea parte din negustorimea din centrul Iașului” . Același ziar nota, nu fără unele accente critice sau tragi-comice, că „balcoanele oferă spectacolul unei vanități omenești demne de Înregistrat: membre ale sexului slab, femei, fete și
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
era mai degrabă un ritual medical decât unul ce ținea de igiena corporală. Cercetătorul Alexander Dorozynski, bazându-se pe o serie de lucrări apocrife ale secolului al XVII-lea, a descoperit că palatul Versailles a fost construit de fapt fără toalete, iar regulile de igienă corporală erau precare. Aceeași teorie a fost confirmată și de către Françoise Boucher, profesor de parazitologie la Facultatea de Medicină din Reims. Conform informațiilor furnizate de către cei doi cercetători, regele a făcut baie doar de două ori
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
are o acuitate perceptivă crescută, se deschide, simte enorm și vede monstruos. Aidoma unui glonț care l- a prins cu capul deasupra tranșeei, mesajul propagandistic l-a nimerit. Același mecanism funcționează în cazul unui român constipat, care, ducându-se spre toaletă cu fața schimonosită, vede pe ecran un alt chip schimonosit sub care scrie „Petre Gheorghe, 41 ani, 25 de minute în medie pierdute zilnic la toaletă”, după care țâșnește în prim-plan laxativul minune. Repetiția face să crească probabilitatea atingerii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a nimerit. Același mecanism funcționează în cazul unui român constipat, care, ducându-se spre toaletă cu fața schimonosită, vede pe ecran un alt chip schimonosit sub care scrie „Petre Gheorghe, 41 ani, 25 de minute în medie pierdute zilnic la toaletă”, după care țâșnește în prim-plan laxativul minune. Repetiția face să crească probabilitatea atingerii țintei într-un moment propice. Omul nu e la fel de vulnerabil la propagandă tot timpul. Odată luată în posesie, ideea primită va fi apărată cu strășnicie de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unde funcționează cererea și oferta. Aveau de ales femeile române în anii ’50 între diverse modele de producție indigenă, găsibile în comerțul socialist ? Haida de, luau ce „se băga”. Iar Lica Gheorghiu, divă a ecranului, fiica dictatorului Dej, își comanda toaletele la Paris, ca și alte cimotii de ștabi. Peripețiile lui Dinu Măgureanu poartă un mesaj clar : „artiștii”, „originalii”, „creativii” nu sunt buni de nimic fără intervenția muncitorilor care îi aduc la realitate. Această comedie ușoară promovează insidios un puternic principiu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
el. Fără țiței nu mai însemnăm nimic, murim”. Și, pe cale de consecință, țiței se făcu. Tot în premieră, în Erupția apar primele secvențe „capitaliste” în care protagoniștii nu sunt burghezo- moșieri, ci tovarăși ai zilelor noastre. Muzică de jazz, restaurant-bar, toalete de seară sofisticate, cocteiluri - într-un asemenea mediu se mișcă niște tovarăși ingineri, care mai au și munci de răspundere ? Cum e posibil ? Cheia incredibilelor imagini este prezența tovarășei Vasilica, nume în artă Lica, fiica iubitului conducător Gheorghe Gheorghiu-Dej. Divă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1. Naturi moarte cu fructe, legume și flori, struguri, gutui, lămâi, caise, pere, mere, păstăi, roșii, vinete, castraveți, nuci, cireșe, prune, fragi, harbuji (pepeni), viorele, crini, lăcrămioare. 2. Naturi moarte cu obiecte care fac parte din viața cotidiană - obiecte de toaletă: sticle și sticluțe cu loțiuni și parfumuri, evantai, perii, cutii și cutiuțe, baston, pălării, ghete, ciocan, valiză (geamantan), jurnale, cupe, garafe, mănuși, poșete, dantele, cărți de joc, ochelari, lupă, tocuri pentru ochelari, scoarțe, cărți, albu- me, ziare, pahare, oglinzi. 3
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
din Iași - România. Pictor C. D. Stahi, profesor și director ... și Șc. de Belle Arte din Iași". Lucrarea a fost donată de autor în 26 aprilie 1907. Ea se remarcă printr-o compoziție adunată, bine închegată, în care obiecte de toaletă, așa cum constatăm și din titlu, sunt așezate pe o masă. Linia orizontului este fixată imaginar la nivelul primei treimi de la bază. Obiectele sunt etalate într-o ordine atent studiată, iar structura lor materială diferită este redată cu măiestrie. Astfel sună
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
și fizice între parametrii normali ai cerințelor locului de muncă, precum și al bunăstării în cadrul organizațional dat. Protecția bunăstării este în general acoperită prin legislația cu privire la protecția muncii și a sănătății. Astfel, chestiuni cum ar fi asigurarea facilităților de igienă personală (toaletă, dușuri etc.), de odihnă, de servire a mesei, de acordare a primului ajutor etc..., sunt acoperite prin prevederi legale. Din punct de vedere financiar, bunăstarea este acoperită prin sistemul de remunerare și salarizare. Astfel, pensiile, plata concediilor de boală, asigurările
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
și comunica. * inversiunea pronumelui - în loc să folosească persoana I (vreau, scriu) utilizează persoana a II-a referindu-se la el (vrei, scrii). Preluând prin imitație vorbirea celor din jur, se exprimă la persoana a II-a. (Nu va spune: “Vreau la toaleta!/Vreau toaleta!” ci “Vrei la toaleta!/Vrei toaleta!”) * stereotipii verbale - rostește aceleași sunete/propoziții în diverse situații: când este agitat, când lucrurile nu sunt suficient de clare, când se produc schimbări și este asaltat de stimuli noi sau fără un
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
inversiunea pronumelui - în loc să folosească persoana I (vreau, scriu) utilizează persoana a II-a referindu-se la el (vrei, scrii). Preluând prin imitație vorbirea celor din jur, se exprimă la persoana a II-a. (Nu va spune: “Vreau la toaleta!/Vreau toaleta!” ci “Vrei la toaleta!/Vrei toaleta!”) * stereotipii verbale - rostește aceleași sunete/propoziții în diverse situații: când este agitat, când lucrurile nu sunt suficient de clare, când se produc schimbări și este asaltat de stimuli noi sau fără un motiv anume
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
persoana I (vreau, scriu) utilizează persoana a II-a referindu-se la el (vrei, scrii). Preluând prin imitație vorbirea celor din jur, se exprimă la persoana a II-a. (Nu va spune: “Vreau la toaleta!/Vreau toaleta!” ci “Vrei la toaleta!/Vrei toaleta!”) * stereotipii verbale - rostește aceleași sunete/propoziții în diverse situații: când este agitat, când lucrurile nu sunt suficient de clare, când se produc schimbări și este asaltat de stimuli noi sau fără un motiv anume. (unul dintre copii are
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
vreau, scriu) utilizează persoana a II-a referindu-se la el (vrei, scrii). Preluând prin imitație vorbirea celor din jur, se exprimă la persoana a II-a. (Nu va spune: “Vreau la toaleta!/Vreau toaleta!” ci “Vrei la toaleta!/Vrei toaleta!”) * stereotipii verbale - rostește aceleași sunete/propoziții în diverse situații: când este agitat, când lucrurile nu sunt suficient de clare, când se produc schimbări și este asaltat de stimuli noi sau fără un motiv anume. (unul dintre copii are o stereotipie
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
cuvântul, în cutiuța stabilita sau taie/bifează cu creionul activitatea. * Doar să se uite pe orar, să observe, adultul indicându-i activitatea finalizată (nu este de recomandat!) * Rutina - puterea obișnuințelor/obiceiurilor este utila în activități de genul: spălatul pe dinți, toaleta zilnica, masa, activitățile educative etc. Pentru a preveni rutina inutila și în activitățile care în mod firesc sunt schimbătoare sau care nu depind de noi în totalitate (ex. cumpărăturile, plimbările, vizitele etc.), este indicat sa aducem regulat schimbări în schema
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
de coordonare o data pe luna, acum lucra zi de zi cu el, sub îndrumarea supervizorului. Terapia făcuta intr-un mod organizat si profesionist a făcut ca progresele lui M sa intrica așteptările noastre. In centru am reușit sa rezolvam problema toaletei, lucru pe care acasă deși ne-am chinuit foarte mult nu am rezolvat-o. M făcea progrese cognitive mult mai rapide decât cele comportamentale si de socializare. După un an si jumătate de la începerea terapiei in centru am fost puși
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
cat mai repede pentru copilul nostru. Am chemat-o la noi pentru a-l observa pe Vlăduț in mediul lui si după o evaluare, ne-a spus ca lui Vlăduț îi lipsesc programele cele mai importante, cele de masa, de toaleta si de autoservire pentru a putea sa fie independent, ne-a spus ca trebuie lucrat strict pe nevoile lui Vlăduț. După ce a plecat, am stat cu șotul meu si am analizat foarte bine ce ne-a spus supervizorul si am
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Cu ea Vlăduț a început sa spună primele lui cuvinte, am plâns pentru fiecare cuvânt nou pe care îl spunea, pentru fiecare achiziție pe care o făcea. In 3 luni ea a reușit sa-l facă pe Vlăduț sa folosească toaleta, să deprindă abilitați de autoservire, sa mănânce singur, sa accepte recompensele alimentare. La fiecare ședința terapeuta se implica cu toata forța ei, lucrează cu Vlăduț pana la epuizare, o vad cum transpira instantaneu, ii apar coșuri pe fata, se vede
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
interesa toate planurile, cu contaminare masivă de la început); contuzii, cu dilacerări și hematoame subcutanate sau subunghiale care se pot suprainfecta; arsuri de diverse etiologii, profunde și cu potențial de epitelizare scăzut. în tratamentul traumatismelor mâinii se pot produce următoarele erori: toaletă chirurgicală primară incorectă sau incompletă; folosirea excesivă a pulberilor de antibiotice în plagă conduce la formarea de cruste sub care se poate dezvolta flora anaerobă [1]; aplicarea de unguente pe plagă favorizează de asemenea dezvoltarea germenilor anaerobi; drenaj neadecvat; antibioterapie
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
diagnostic diferențial cu alte afecțiuni cum ar fi: tuberculoza, sifilisul și alte paramicetoame al căror puroi nu conține grunji. Tratamentul medical respectă aceleași principii ca în celelalte micoze. Tratamentul chirurgical se poate impune în diferite etape pe parcursul bolii, prin: realizarea toaletei plăgilor plantare, extragerea corpilor străini plantari. În situații grave, cu deformări profunde ale anatomiei și funcției piciorului se poate ajunge până la amputație. 7.5. BOTRIOMICOMUL Reprezintă o formațiune tumorală de dimensiuni mici, rar depășind mărimea unei alune, dezvoltată pe o
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
febră moderată. În infecțiile piogene, tabloul este diferit, fiind vorba de febră mare, fără cădere tensională iar local lipsesc culoarea și mirosul caracteristic. 9.2.5. TRATAMENT 9.2.5.1. Tartament profilactic a. Tratament precoce și adecvat al plăgilor: toaleta primară cât mai precoce; îndepărtarea reziduurilor și corpilor străini; debridare corectă; drenaj larg; antibiotice local și general. b. Ameliorarea condițiilor circulatorii locale prin: hemostază corectă; combaterea șocului; evitarea garoului sau oricărei constricții locale. c. Profilaxia cu ser antigangrenos polivalent: se
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
și la nevoie se practică intubație orotraheală (arsuri contrictive al gitului, CRS) sau mai rar traheostomie. Se începe pentru cazurile cu S > 30% profilaxia infecției cu piocianic prin administrarea primei doze de vaccin specific încă de la internare. Prelucrarea arsurii sau toaletă chirurgicală primară (TCP) pentru leziunile flictenulare trebuie făcută în condiții de sterilitate și constă în îndepărtarea epidermului decolat și a lichidului flictenular. Spălarea cu ser fiziologic și/sau soluție de cloramina, cu pacientul aflat sub anestezie, este urmată de aplicarea
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
în hematoamele necomplicate este conservatoare, deși dispariția lor necesită un anumit timp. Seroamele au tendința la resorbție lentă. În colecțiile mari se poate practica puncția evacuatorie, respectând condițiile stricte de asepsie. Dacă seromul se reface se va efectua incizia și toaleta focarului contuziv. 12.2.7. CONTUZIILE PROFUNDE Sunt produse de traumatisme violente, când agentul vulnerant acționează perpendicular pe organism și determină leziuni multiple: musculare, vasculare, nervoase și a organelor profunde. Aspectele clinice sunt polimorfe și în funcție de importanța distrucțiilor locale se
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
animal, trebuie considerate ca având un potențial de infectare rabică până la proba contrarie. Ca urmare, imediat după accident, se aplică un tratament local și general. Dacă este aplicat corect are o valoare profilactică de necontestat. a. Tratamentul local constă în: toaleta plăgii (spălare cu soluție antiseptică sau apă sterilă în cantități suficiente); excizia marginilor plăgii lăsând în mod deliberat să sângereze (diminuarea numărului de germeni); Sutura plăgilor mușcate este interzisă chiar dacă tratamentul se aplică în primele 6 ore !!! b. Tratamentul general
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]