15,763 matches
-
asimilată în anumite limite de către diversele categorii de oameni potrivit cu specificul profesiunilor. Rezultă deci că știința, dar și tehnologia, își găsesc în educație nu numai o cale de propagare și de elaborare teoretică, ci și o modalitate de a fi transpusă în practică potrivit cu cerințele diverselor sectoare ale vieții personale și sociale. G. Văideanu afirmă următoarele: „dezvoltarea trece prin educație sau dezvoltarea se face cu ajutorul educației sau nu se va realiza deloc”. Prin urmare modul de dezvoltare al lumii contemporane este
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
redă cel mai bine gestul protector al matroanei, ar putea fi identificată și în cazul vasului antropomorf descoperit de M. Nica la Cârcea-Viaduct. Divinitateaglie, care simbolizează sacralitatea vieții și întruchipează de această dată o serie de atribute creative, a fost transpusă sub forma unui vas antropomorf utilizat în cadrul procesiunilor religioase colective, ce marchează o unire sacră între femeie și conținutul germinativ asupra căruia se revarsă energiile creatoare ale zeității. X Statuetele aparținând culturii Dudești, deși sunt puțin numeroase, pot oferi, totuși
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
o parte din tradițiile gravettiene, cu femei modelate realist, sculptate în adăposturi sau la intrarea peșterii (Magdeleine, Angles sur l´Anglin). M. Otte (1988) are o altă viziune asupra dimensiunii modelului feminin în Magdalenian: de pe peretele imobil (Combarelles), imaginea este transpusă pe blocuri (Lalinde), apoi pe plachete (Rocamadour) și se difuzează sub această formă către Europa Centrală (Bavaria, Renania și Boemia). Mobile, statuetele feminine traversează întreaga zonă magdaleniană și se identifică, prin evoluția stilistică, cu cele apărute din tradiția gravettiană, în
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
versiunea germană făcută de Teodor Iancovici, traducere apărută la Viena, într-o ediție trilingvă (din 1776 sau 1777), intitulată Catihisis mic sau Scurtată pravoslavnică mărturisire a legii grecești neunite pentru treaba pruncilor celor neuniți. Împreună cu arhimandritul sârb de la Vârșeț, Földvari, transpune, după o ediție bilingvă (sârbă și germană), o lucrare de metodică a lui J. Felbiger, sub numele Cartea de mână a dascălilor, apărută la Viena în 1785. Cu scop didactic erau și două prelucrări, azi pierdute, Faptele lui Hercule (din
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
a lui Ovidiu: „Exilul ai să-l porți amar în Pont / Sfielnic ți-o prezic ultima oară...” (Ovidiul). Și, asemenea ilustrului său predecesor - care, silit să trăiască printre barbarii Sciției, își clamează, odată cu nefericirea, revolta și superioritatea trufașă -, poetul își transpune mândria ascendenței în spirit vituperant, în versuri pătrunse, de astă dată, de ecouri argheziene: „În exaltări pătrunde-te, coboară / Foc cardinal pe spiritul lor tont!”. Deținerea teribilului secret al inconsistenței istoriei umane și al caracterului iluzoriu al credințelor religioase atrage
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
editorialistul încercând să găsească semnificații și motivații intelectuale ce surprind sensul actualității sau valențele cotidianului. Stilul este reflexiv și analitic, fără a cădea însă în parabolă moralizatoare, deși nota etică joacă un rol important. „Romanul” Vremea încercuirii (I-II, 2001-2002), transpune, cu destul de puțină abilitate literară, experiența biografică a autorului din perioada de „clandestinitate”, volumele subintitulându-se Urmărirea și Ancheta. Aspectele memorialistice (întâlnirea cu Radu Tudoran, bunăoară, sau „intervenția” la Zaharia Stancu - dintre referirile strict scriitoricești) se împletesc cu episoade autobiografice
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
Transilvania, S. rămâne veșnicul nostalgic al Bucovinei natale, imaginea codrilor și poveștile de aici intrând cu prisosință în versuri, puțin diferite de la un volum la altul. Chiar în primul, De pe dealuri uitate (1937), trăirile se concentrează în jurul sentimentului de înstrăinare, transpus într-o manieră apropiată de stihuirea populară, cu un timbru dat de sinceritatea blajină: ,, Răspunde-mi, mamă, / De-ai vreo știre despre mine / Eu mă tot caut prin lumea asta mare / și nu-mi pot da de urmă pe cărare
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
paginile despre intrarea în portul Aden, cu livezile lui de fructe exotice, apoi în cele despre orașul Tarim, cu cele peste trei sute de moschei ale sale, în fine despre bucătăria yemenită și despre obiceiurile specifice locurilor vizitate. Romanul Iunia (1981) transpune o poveste de dragoste, cu o radiografie a iubirii, în toate manifestările ei, de la primele simptome, pline de promisiuni, la gelozie, tensiune și dezamăgire. Dana Dumitriu a văzut în Iunia „un roman scris cu finețe analitică, cu o participare afectivă
TALPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290041_a_291370]
-
au adăugat după 1960 numeroase cărți despre actorii de film sau despre filme celebre, precum și studii consacrate cinematografului, toate cu un mare succes de public. S. traduce cartea lui Georges Sadoul consacrată istoriei cinematografului, precum și din literatura franceză, italiană, engleză. Transpune în franceză proză de I. L. Caragiale, versuri de Tudor Arghezi și balada Miorița. SCRIERI: Aspecte literare, București, 1928; Puncte de vedere, cu un portret de Lucia Demetriade-Bălăcescu, București, 1930; Curs de cinematograf, București, [1930]; Amica mea Europa, București, 1939; Marlene
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
Ulterior lucrează, la București, în redacția cotidianului „Előre”. În 1970, după ce este pensionat medical, se stabilește la Cluj. Nu peste mult timp se va sinucide. Alături de lirica proprie, S. e autorul unor valoroase traduceri în limba maghiară din literatura română. Transpune atât poezie contemporană, cât și proză literară și științifică. Debutul îl face în 1962, cu tălmăcirea unor versuri pentru copii din Tiberiu Utan. Afinitatea s-a dovedit constantă, în 1965 și în 1966 apărându-i alte două traduceri din scrierile
SZILÁGYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290030_a_291359]
-
multe culegeri de eseuri și de critică literară, dintre care Ușor cu pianul pe scări (1985) va fi distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor și cu Premiul „ G. Călinescu” al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Ca traducător, a transpus poezia lui Boris Pasternak (Lirice, 1969), în timp ce Tratat de inspirație (1985) cuprinde o antologie de tălmăciri din scrierile unor poeți contemporani de pe toate meridianele, completând o serie de evocări și interviuri cu autorii. A întreprins numeroase călătorii de studii în
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
piesei într-un act Doctor Death de la 3 la 5 a scriitorului spaniol Azorin, care a fost jucată la Teatrul Național din Cluj în același an. În 1974 reia, în ediție bilingvă, poemul La Chanson de Roland, care va fi transpus după un manuscris descoperit la începutul secolului al XIX-lea, aflat la Oxford. T. respectă versificația alexandrină ce a înlocuit de-a lungul timpului dispunerea decasilabică, dar în gruparea liberă medievală, renunță la asonanța originală în favoarea rimei, conformă exigențelor cititorului
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
mai multe și mai bune și o mai mare coeziune socială”. Decizia care a fost luată presupune concentrarea tuturor eforturilor statelor membre spre promovarea unei coeziuni sociale mai ridicate. În acest context, a fost adoptată Agenda Politicii Sociale care a transpus obiectivul stabilit într-un program concret de acțiuni pe cinci ani și care are „drept principiu de bază întărirea rolului politicii sociale ca factor productiv” (Preda, 2003, p. 11). Dintre prioritățile politicii sociale, menționăm: gradul ridicat de ocupare a forței
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dacă ne referim la programele sociale cu impact asupra dezvoltării, acestea controlează și sunt controlate, la rândul lor, de cetățeni. Implementarea unor programe sociale eficiente are ca efect creșterea stocului de capital uman și social, care, la rândul său, se transpune în competența crescută a cetățenilor în procesul de evaluare a politicilor ce duc la dezvoltare. Chiar dacă un anumit tip de politică generează dezvoltare socială, lipsa de suport din partea populației face dificil sau imposibil de implementat respectiva politică. În acest context
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cont de granițele politice. Este o rețea ecologică realizată prin implementarea Directivelor HABITATE si PĂSĂRI (Directiva privind Conservarea habitatelor naturale și speciile de plante și animale sălbatice CE 92/43 și Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE 79/409). Este transpusă prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice IMPORTANT: Natura 2000 nu este un sistem de rezervații strict protejate! Activitățile
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
unui număr de 16 grupe de produse, reprezentând peste 160 de produse, revizuite la fiecare 2-3 ani. În conformitate cu Regulamentul Nr. 1980/2000 al Parlamentului și Consiliului European din 17 iulie 2000 privind stabilirea schemei de acordare a etichetei ecologice comunitare, transpus în legislația românească prin HG nr. 189/28.02.2002 (abrogat prin) HG nr. 236/07.03.2007, privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare, categoriile de produse vizate pentru etichetare ecologică sunt: 200 1. Aparate frigorifice; 2
Etichetare ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1199]
-
neprovocate de acesta”. Tot aici violența este definită ca o acțiune intensă, brutală realizată cu forța, Îndreptată Împotriva unei persoane, situații, instituții, comunități sau a oricărui alt obiect, acțiune În urma căreia obiectul poate fi distrus”. Violența, În abordare psihologică, se transpune În conduită agresivă, vizând distrugerea, puniția sau transformarea unui obiect, fiind caracteristică tulburărilor de personalitate și Întâlnită În debutul unor forme de schizofrenie, raptusul agresiv maniacal, epilepsie, toxicomanii. Abordare conceptuală Violența, conduitele violente și dinamica psihologică a violenței reprezintă un
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
sens opus corespunzătoare, din coloana B. 5.Povestește, pe scurt, povestea „Fata babei și fata moșneagului”, de Ion Creangă! 6.Scrie cât mai multe însușiri pentru cele două personaje principale. Leagă aceste însușiri de personajul pe care-l caracterizează. 7.Transpune în desen călătoria fetei moșneagului: După ce a plecat din casa părintească cu ochii în lacrimi a mers o bucată de drum și i-a ieșit în cale o cățelușă bolnavă ca vai de capul ei și slabă de-i numărai
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
demonstrează caracterul esențialmente vulnerabil al psihiatriei, care se prezintă disociată, în plan epistemic, prin opoziția dintre „fizic” și „moral”, dintre „trup” și „suflet” sau dintre „spațiu” și „gândire”. Examenul clinico-psihiatric Orice examen medico-psihiatric sau psihologic al unei persoane urmărește să transpună datele de observație directă a unor fenomene naturale în „concepte” și „enunțuri contextuale” espitemologice cu ajutorul unei metodologii specifice. Aceasta este sarcina care revine persoanei care face investigația respectivă. Orice persoană care „examinează” trebuie să vadă (observe) și să audă (asculte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
notă de violență și vizează în special instituțiile sociale tradiționale, pe care le combate dorind să le suprime. Utopiștii sunt cei care construiesc proiecte himerice. Ei imaginează planuri de guvernare bazate pe egalitatea și bunăstarea tuturor membrilor societății, dar care transpuse în practică conduc la rezultate contrarii celor sperate. Utopia este o tendință latentă a ființei umane care își are originea în dorința de a transcende realitatea istorică și socială obiectivă, înlocuind-o cu una de factură „ideală”. Ea stă la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau delirant-halucinatorii. Existența lor se derulează diferit de cea reală. Ei trăiesc într-un univers imaginar, universul ideilor delirante și al experienței halucinatorii. Acțiunile și conduitele acestora se ordonează conform cu experiența delirantă. Pasionalismul pentru ideile lor, dorința de a le transpune în practică, de a le substitui realității, fac ca viața acestora să aibă un caracter deosebit de tensionat; întreaga lor existență este efortul de a substitui realității date, realitatea lor delirantă. Din aceste motive această categorie de persoane intră în conflict
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
publicistică și fragmente din opera literară a scriitorului brăilean. În 1936 strânge în cartea Artele și umanitatea de azi, unde se află și un cuprinzător studiu analitic și biografic, articolele scrise de Panait Istrati în ultimele luni de viață. Apoi transpune în română alte scrieri, precum În lumea Mediteranei (I-II, 1936), Domnița din Snagov (1937), Mihail (1939), Ciulinii Bărăganului (1942), Haiducii (1943). În scurt timp dă la tipar întâia reconstituire biografică, intitulată Panait Istrati (1944). Aici insistă cu argumente asupra
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
indispensabil. Altă lucrare, Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar (2001) este o sinteză excelent gândită, reliefând calitățile de cercetător ale lui T. ca și Petit dictionnaire de mythologie populaire roumaine. O ediție bilingvă, Antologie de poezie populară - Volksdichtung. Eine Anthologie, care transpune în germană lucrarea lui Lucian Blaga (1995, în colaborare cu Artur Greive și Gerda Schüler), completează imaginea activității unuia dintre cei mai apreciați folcloriști și etnologi contemporani. SCRIERI: Jertfa zidirii și legendele europene, București, 1970; Meșterul Manole, I-II, București
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
schimbarea curriculară a fost făcută de o echipă care, pe lângă specialiști remarcabili, a cuprins și câțiva diletanți. Deciziile acestora din urmă, materializate în prescripții eronate și primejdioase, se găsesc în număr mare în documentele curriculare validate de Ministerul Educației ori transpuse în programe școlare. Educatorii se confruntă deja cu ele, iar elevii sunt nevoiți să le suporte efectele inadmisibile. Lucrarea de față încearcă să-i ajute pe educatori să depășească unele dintre aceste dificultăți practice de care sunt responsabili, deși nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de autodidaxie, fiind exclusiv o carte pentru studiul independent; la limită, manualul trebuie să poate fi folosit de elev pentru a-l „înlocui”, parțial sau total, pe profesor în procesul propriei formări; prin urmare, pe parcursul redactării, autorul trebuie să se transpună în situația elevului care „încă nu știe ceea ce autorul trebuie să știe foarte bine”; însă asemenea capacități sinestezice nu au putut dovedi decât mari prozatori care s-au distins prin evocarea psihologiei copilului și a psihologiei școlare, precum C. Dickens
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]