5,910 matches
-
cum a contribuit că societ??ile dezvoltate, culte ?i civilizate s? aib? ?i s?-?i �ntre?în? respectul de sine, respectul pentru oamenii lor ?i pentru via?a lor sociouman? cotidian?. Re?inem �ndeosebi �ndemnul istoriilor ?tiin?ei de a urm?ri devenirea socialului ?i a sociologiei, analiz�nd fapte ?i evenimente care le-au marcat traiectoriile, pentru a desprinde anumite regularit??i privind viitorul lor laolalt? �n contexte spa?io-temporale diferite. Sociologia cunoa?terii ne arăt? c? nu putem concepe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
devenirea cu devenirea socialului, cu devenirea societ??ilor. Putem face efortul de a surprinde multiplele influen?e reciproce �ntre fenomene ?i procese sociale ?i (auto)cunoa?terea societ??îi prin sociologie. Onestitatea ?tiin?ific? ar fi mai mare dac? am urm?ri intercondi?ion?rile epocilor �n care se poate face sociologie cu efectele cunoa?terii sociologice asupra acestor epoci, f?r? a neglijă faptul c? sociologia este relativ independent? (ea devine ?i datorit? a ceea ce se petrece �n interiorul ei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
historical facts?�, �n The Western Political Quarterly, VIII, 3/1955), nu putem avea contact direct cu evenimente, acte din trecut. Putem ajunge prin eforturi mari la unele constat?ri privind evenimentele ?i actele care au avut loc. P�n? la urm? istoricul sociologiei reconstituie un eveniment, un act, str?duindu-se că reconstruc?ia s? fie potrivit?, nimerit?, netrunchiat?, nefalsificat? etc. Proced�nd astfel, contur?m un �tablou sinoptic� al momentelor de importan?? (mai mult sau mai pu?în) hoț?r�toare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
semnifică?ie, iar semnifică?ia se define?te prin raportare la valori culturale (universale), caracteristice epocilor istorice. Un idealtip de istorie a sociologiei are caracter instrumental, serve?te unei mai adecvate cunoa?teri a devenirii disciplinei. De obicei, cei care urm?resc devenirea unei discipline selecteaz? de ici ?i de colo, ar?ta P. Sorokin. Proced�nd �n acest fel �ns?, ei nu au suficiente argumente care s? le �ndrept??easc? afirmă?iile de genul: �sociologul x a dominat sociologia unei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
XIX-lea, dar ?i-a pierdut din influen?? �n secolul XX� dac? nu face lista tuturor autorilor ce ?i-au adus o contribu?ie �n domeniu (sigur c? acest lucru nu-l poate face un singur om, ci o echip?) urm?rîndu-i �n diferite spa?îi sociale, �n diferite epoci, pe �?coli na?ionale�, �orient?ri� etc. ?i nu ierarhizeaz? contribu?ia lor dup? mai multe criterii, �ntre care: frecven?a cu care le apare numele �n lucr?rile de specialitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
domin? �ntr-o cultur?. �n mod necesar survin deci puncte de vedere care servesc la examinarea, evaluarea ?i ordonarea datelor�, spunea J. Dewey (Logic � the Theory of Inquiry, 1949). Noile efecte ulterioare ale faptelor trecute schimb? semnifică?iile asupra acestora din urm?. Evenimente care alt?dat? erau ignorate fiindc? nu p?reau s? constituie antecedente �fundamentale� ale faptelor consecutive, pot fi considerate la un moment dat �antecedente fundamentale� ?i scoase din �negura uit?rîi�. �n acest sens devenirea istoric? nu poate, prin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
despotismului, dezl?n?uirii f?r? m?sur? a libert??ilor prost �n?elese. Produc?ia bunurilor ?i a serviciilor este unul dintre obiectivele esen?iale ale vie?îi �n societate, ?i el presupune muncă. Socialismele utopice ?i marxismul au urm?riț acest fapt social ?i au postulat controlul produc?iei prin limitarea, chiar prin suprimarea propriet??îi private asupra mijloacelor de produc?ie, deoarece proprietatea d? na?tere inegalit??ilor. �Clasele� au ap?rut datorit? aproprierii private a p?m
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Tarde. Pentru Simmel, sociologia este ?tiin?a care descrie, clasific?, analizeaz? ?i explic? formele interac?iunii sociale, socializarea, organizarea etc., independent de con?inutul acestora. Weber doteaz? sociologia cu un cadru conceptual ?i o define?te ca fiind �comprehensiv?�, adic? urm?re?te sensul vizat de c?tre unul sau mai mul?i agen?i �n func?ie de comportamentul celorlal?i. Ra?ionalizarea lumii este �nscris? �n profunzimile civiliza?iei occidentale, iar un element decisiv pentru această a fost etică
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dar ?i al tuturor celor care nu dispre?uiesc sociologia (dac? nu fac efortul de a se apropia de ea ?i de a o cunoa?te). Studen?îi de la sociologie (?i de la alte discipline socioumane) au primit �n anii din urm? cantit??i impresionante de informa?îi, dar poate c? n-au ?tiut s? le pun? �ntotdeauna �la locul lor�. Volumul tradus �i ajut?, cu onestitate, s? fac? acest lucru: s?-?i contureze un tablou mai clar al devenirii sociologiei, �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pun? �ntotdeauna �la locul lor�. Volumul tradus �i ajut?, cu onestitate, s? fac? acest lucru: s?-?i contureze un tablou mai clar al devenirii sociologiei, �n care s? repereze nume mari, fapte, institu?îi etc. care au marcat-o. Putem urm?ri devenirea disciplinei �n momentele diferite ale (re)facerii ei ?i prin �tablourile sinoptice� al evenimentelor politice, faptelor ?i institu?iilor sociale ?i al operelor principale din sociologie ?i din disciplinele socioumane conexe, ca ?i prin bibliografiile organizate �ntr-un mod
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologice de la noi �n ansamblul condi?iilor ?i mizelor politice, sociale, institu?ionale ?i intelectuale pe parcursul ultimelor dou? secole. Na?terea sociologiei a fost ?i la noi �preg?țiț?� de �reflexiile sociale� asupra faptelor, fenomenelor, proceselor, institu?iilor sociale. Dac? urm?resc ceea ce are �identitate rom�neasc?� �n sim?irea ?i ac?iunea social?, dac? m? opresc mai mult asupra �scrierilor c?rturarilor� ?i mai pu?în asupra �altor documente� (interne ?i externe), nu �nseamn? c? s�nt de neglijat m
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
afl? �n fruntea Europei [�]. Nici o na?iune nu trebuie s? se �nchid? fă?? de influen?ele timpului�, numai c? trebuie s? distingem �ntre civiliza?ia s?n?toas? ?i civiliza?ia fals?, superficial? ?i s? o repingem pe această din urm?. Ion Ghica (1817-1897) a f?cut studii la Sorbona. Progresul ?i civiliza?ia, nu �ntoarcerea la o presupus? �v�rst? de aur� este solu?ia pentru societatea rom�neasc?, spunea el celor din fruntea na?iei. Trebuie �ncurajate liberă ini
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
internă?ional? a UNESCO aprecia c? �n Rom�nia sociologia a avut r?d?cîni profunde, de aceea a putut supravie?ui. Sociologia a supravie?uit prin eforturile sociologilor care au r?mas �n ?ar?. Aceasta nu �nseamn? s? nu urm?rîm continuarea traiectoriilor unor mari personalit??i �n domeniu care au ales s? tr?iasc? �n libertate. Recent a ap?rut, sub egida Academiei rom�no-americane de ?tiin?e ?i arte, volumul Rom�nii �n ?tiin?a ?i cultură occidental
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dezvoltarea unui ansamblu de condi?îi intelectuale, sociale ?i institu?ionale care r?m�n s? fie desc�lcite. Drept urmare, demersul adoptat aici relateaz? istoria unui proiect ?i a unei practici ?tiin?ifice, propun�nd c�teva chei de analiz?. Urm?rînd concizia, a fost adoptat? o concep?ie destul de strict? a sociologiei, ceea ce a dus la excluderea etnologiei ?i a psihologiei sociale din c�mpul cercet?rîi. �n schimb, s-a evitat reducerea acestei puneri �n situa?ie istoric? la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociale. De asemenea, a existat preocuparea de a nu propune o lectur? par?ial? sau militant? a disciplinei, f?c�nd apel la un fir teoretic pretins director care se dovede?te �ntotdeauna excesiv de reduc?ionist. Din contră, autorii au urm?riț cu grij? lumînarea cititorului ?i repunerea principalilor actori �n contextul lor, adic? respect�nd schemele lor mentale ?i compar�nd structurile formale, f?r? a uita mizele, par?iale sau globale, ale perioadelor tratate; de unde bibliografiile axate pe opere
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teva dintre principiile dragi tradi?ionali?tilor, precum muncă, proprietatea, familia sau clasa, care ghideaz? activitatea individului mai mult dec�ț o poate face acesta asupra lor; c�ț despre progres, acesta este studiat de c?tre (dinamică social?( care urm?re?te evolu?ia istoric? aplic�nd legea celor trei st?ri la devenirea civiliza?iilor. Totu?i, progresul � a?a cum este �n?eles aici � nu pune �n discu?ie structura social? �n ceea ce are ea permanent. �ncep�nd
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
guvern?m�nt obi?nuit � i se substituie o anumit? form? de publicitate a informa?iilor judiciare, ceea ce anun?? o net? schimbare a mentalit??ilor (INSEE, 1977). Zelul morali?tilor ?i al altor reformi?ți se manifest? p�n? la urm? ?i �n cazul altor subiecte, nu numai �n cel al criminalit??îi. La �ndemnul Asocia?iei de ?tiin?e morale ?i politice nou create, doctorul Villerm� �ntreprinde o mare anchet? asupra lumii muncitore?ți, ale c?rei rezultate le public
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu se formeaz? �n cenacluri aflate la periferia instan?elor academice. Aceast? concep?ie �romantic?� a ?tiin?ei caracterizeaz? la fel de bine matematicile, filosofia sau istoria, domenii �n care Fran?a este foarte prezent?. Modelul liberal doar cu numele, care a urm?riț s? disocieze carieră universitarilor de performan?ele lor efective, nu avea s? subziste mult timp. Apune chiar la mijlocul secolului atunci c�nd �ncepe s? se impun? o alt? imagine a ?tiin?ei, venit? din Germania, imagine care nu mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nga, era aceea c? clasele conduc?toare purtau responsabilitatea unor acte ale c?ror efecte nu le-au prev?zut fiindc? erau rupte de adev?rata realitate a societ??îi franceze. Rezultatul a fost c? ?ara a r?mas �n urm? fă?? de principalii rivali europeni, poate mai pu?în pe plan industrial, c�ț mai ales �n planul form?rîi elitelor. Pentru a �ndrepta situa?ia, deciden?îi trebuiau s? se adreseze for?elor vii, �claselor �n ascensiune�, de care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vizeaz? locul psihologiei �ntre acestea. Dup? Windelband, obiectele de studiu ale diferitelor ?tiin?e nu s�nt antinomice. Ar fi nimerit deci s? nu facem distinc?ie �ntre ele dec�ț �n privin?a metodei. Unele (?tiin?ele naturii), fiindc? urm?resc s? stabileasc? legi universale, au preten?îi nomotetice. Altele (?tiin?ele spiritului), care vizeaz? s? dea seama de fapte istorice singulare, se mul?umesc s? le descrie; ele nu pot fi dec�ț idiografice. Astfel, ?tiin?ele se disting
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au ezitat s? i-o scoat? �n eviden?? pentru a trece �naintea lui �n momentul c�nd se scoteau posturi. El este �ns? recunoscut că un adev?raț magistru �n Germania (cursurile pe care le ?ine la Berlin s�nt urm?rîțe de c?tre un auditoriu numeros, ca ?i cele ?inute �n str?în?țațe, �n Fran?a, dar mai ales �n Statele Unite, unde c?r?ile ?i articolele sale s�nt rapid traduse). Spirit paradoxal ?i str?lucitor, mare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Windelband la Strasburg. Cu toat? produc?ia important? atestat? �nc? de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea ?i cu toat? multiplicarea catedrelor de istorie, economie, psihologie, statistic?, ocupate de sociologi autentici, va trebui s? a?tept?m �nceputul secolului urm?tor pentru că sociologia s? cunoasc? debutul structur?rîi. Astfel, �n 1903, Max Weber ?i Werner Sombart � care predau �economia na?ional?�, primul la Heidelberg, al doilea la Breslau � fondeaz? o revist? de ?tiin?e sociale, Archiv f�r Socialwissenschaft und
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
toat? rigurozitatea pie?ei. �n aceast? colec?ie au fost publicate opere ale sociologilor ru?i, germani, italieni, americani ?i francezi, bine�n?eles. 4) �n toamna anului 1895, depunerea statutului Societ??îi de sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur? secretariatul, Gabriel Tarde accept? pre?edin?ia, apoi anim? dezbaterile urm?rîțe de un public mai cur�nd eclectic ?i monden. �n Fran
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1895, depunerea statutului Societ??îi de sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur? secretariatul, Gabriel Tarde accept? pre?edin?ia, apoi anim? dezbaterile urm?rîțe de un public mai cur�nd eclectic ?i monden. �n Fran?a ?i �n str?în?țațe, personalit??i renumite �?i dau concursul la o �ntreprindere al c?rei succes pare asigurat. Nici o alt? revist? �n afară aceleia a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mediu ce r?m�ne mai divizat că niciodat?. �n spatele acestei dezordini, relevatoare a unei harababuri mai profunde care afecta intelectualii, o linie de demarca?ie se afirma �ns??i efectele ei aveau s? fie sim?ițe �n secolul urm?tor � �ntre cei care particip?, sub acoperirea reformei sociale, la elaborarea valorilor societ??îi stabilite (sau care nu accept? s? fie, avant la lettre, intelectuali organici) pe de o parte, iar pe de alt? parte cei � �n multe cazuri mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]