6,013 matches
-
mică și siliciu. La ieșirea din apă eram adesea cu pielea argintie. Chiar și În aceste condiții spălam adesea și animalele. După smulsul cânepii pentru fuior, urma topitul ei În lacuri săpate la marginile albiei râului Visa, apoi spălatul și uscatul acesteia, operații la care participam ori de câte ori ne permiteau condițiile atmosferice, căci se efectuau În apă călduță și sub soarele arzător. De altfel participarea copiilor era mai mare sau mai mică pe tot parcursul prelucrării cânepii, până la transformarea ei În valurile
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
celor care meritau votul, am ales cum se cuvenea. Acum, sunt încercat, nu-ți ascund, de un sentiment de derută: nu mai sunt sigur că binele este undeva și răul altundeva, nu mai sunt sigur că putem despărți apele de uscat, albul de negru. Ceea ce este grav. Fiindcă dacă ne dispare încrederea în capacitatea sistemului social de a funcționa, cu ce rămânem? Cu mântuirea obținută, eventual, pe cont propriu, anevoie, luptând cu sistemul în loc să fim ajutați de el. Ceea ce, repet, este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în celelalte colibe din Zuckau, Ramkau, Kokoschken, când cuiva îi murise de foame cineva se striga: ihhhh...) De asta nimănui nu-i păsa. Socul a înmugurit de parcă n-ar fi fost nimic. Meiul ovăzul au dat în spic. Prune de uscat, destule. Merita să te duci după ciuperci. Și c-o vacă de funie, s-a-ntors flăcăul cu mustața-n furculiță, Din taberele de iarnă, invalid și acum, ca de fiecare dată. De la Zordorf avea două degete mai puțin, De la Torgau venea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în Maramureș doar pentru a-ți exhiba frustrările regale, vii de... futu-i pomana. Maramureșul îți dă, dar nu îți pune și în traistă! Văd că te-ai enervat, Maramureșul tău nu poate fi atacat nici din aer, nici de pe uscat, nici din presă...! Dar hai să facem un exercițiu de imaginație care să ducă în deriziune crispările vieții...! Dacă ar fi să prinzi capătul lumii din perspectiva veseliei proverbiale de la Săpânța, cam care ar fi textul pe care ți l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Toți care ajung acolo sărută locul și-I dau slavă Domnului Iisus. Părintele David ne citește Sfânta Evanghelie potrivită cu Înmulțirea pâinilor și a peștelui. Privesc apa cu ochii sufletului și-L văd pe Domnul umblând pe apă ca pe uscat. Văd pe Domnul cum ceartă valurile și oprește furtuna. Oprește valurile furtunoase ale vieții noastre ca să putem Înainta spre El. E greu, viața e mereu o luptă, trebuie să trecem marea vieții cu toate obstacolele ei. Să avem curajul s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a făcut. Când au ajuns la Marea Roșie, Dumnezeu a făcut minune. I-a zis lui Moise să dea cu toiagul În Marea Roșie și când a lovit-o, ea s-a despărțit În două și au trecut prin ea ca pe uscat. Când au văzut egiptenii au fugit după ei cu cai și arme de luptă. Dar imediat după ce au trecut evreii, Domnul a dat drumul valurilor și au Înecat pe toți egiptenii. Mare ești Tu, Doamne, și minunate sunt lucrurile mâinilor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu alei de flori minunate care-ți Încântă inima și ochii. Cred că e plăcut să stai să petreci un timp pe plajă la Marea Roșie. Te duce gândul la cum s-a despărțit marea și au trecut evreii ca pe uscat. Te gândești la trecutul ei și vezi cu ochii sufletului. Vezi În apropiere Palatul lui Irod, ce-a mai rămas din el, pentru că din toată măreția lui au mai rămas doar niște bolovani de piatră. Dar acei bolovani imenși, rămășițele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și dărâma alte cetăți, își retrăgea trupele din Polonia, urmând să asigure cazacilor și polonilor privilegii și libertatea de care s-au bucurat mai înainte, elibera prizonierii turci, iar negustorii ruși aveau dreptul de a călători la Constantinopol numai pe uscat. Cererea turcilor de a-l preda pe Dimitrie Cantemir, considerat de aceștia trădător, a fost refuzată de țar cu demnitate: „Aș putea da turcilor toată țara până la Kursk, pentru că-mi rămâne nădejdea de a o recuceri, dar nu pot nicidecum
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că acolo se face mare negoț, că e bogată în aur, în mirodenii și în corăbii mari și neguțători"(p. 67). În seara de 27 octombrie 1492, a ancorat în fața insulei Cuba, iar duminică, 28 octombrie, Amiralul "puse piciorul pe uscat"! Îmi amintesc de cele spuse de cos-monautul american Armstrong, la coborârea pe lună: "un pas mic pentru mine, dar un pas enorm pentru umanitate"! Cred că remarca poate fi valabilă și pentru "Pa-sul" lui Cristofor Columb pe pământul Cu-bei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
câte 25 și apoi transportate în coșuri acoperite cu pânză la "casa del tabaco", orientate de la est la vest pentru a nu fi bătute de soare. Aici femeile le unesc două câte două cu ace mari și le pun la uscat atârnate câte 1000-1500 de foi pe stinghii mari de lemn. De aici, împachetate în lăzi speciale, făcute din frunze de palmier, care le ajută să se mențină proaspete, sunt transportate la un alt sector de procesare, fiind puse în butoaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Cuba. De aici Nuñez de Vaca a plecat cu o navă către portul Trinidad, pentru aprovizionare, aici fiind prins de un uragan. "Apa și furtuna au început să crească atât de mult și era furtună și pe mare și pe uscat și toate casele și biserica au căzut și era nevoie să mergem câte 7-8 oameni strânși unul de altul pentru a putea să rezistăm să nu ne ia vântul. Și mergând printre arbori ne te-meam, pentru că și copacii cădeau și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la 716 mm! Uraganul s-a potolit la ora 2 p.m., lăsând Havana izolată de restul țării. Capitala a rămas fără lumină, apă, telefoane, telegraf, tramvaie, trenuri. În port peisajul era de coșmar: vase zdrobite de țărm sau culcate pe uscat. După forța cu care uraganul a distrus construcții de beton armat, specialiștii au calculat că vântul a avut rafale și de 300km/oră! De reținut că în urma apariției observatoarelor meteorologice și a introducerii sistemului telegrafiei fără fir și ulterior a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
instalau pentru timp îndelungat. Luau toate localurile mari. Mai ales la exportul aprovizionărilor se gândeau. Proiectau să sugă, să stoarcă și măduva din țara aceasta bogată. [Mai târziu făcuseră cuptoare pentru afumatul porcilor, pă sărilor și peștelui de lux, pentru uscatul fructelor; ungeau ouăle cu vaselină, făceau marmelade de poame și boabe de măceși, tescuiau jirul fagilor pentru grăsime, scoteau fibrele de urzici pentru țesut. Tot era exportat în Germania. Era natural să rechiziționeze, dar](Ediția I, 1937, p. 54. ) procedeurile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fost inventate pentru a se descoperi naufragiile. * Parașutele sunt jumătăți de ouă făcute în zbor. * Să nu te crezi pasăre când zbori cu avionul. * Mersul cu vaporul nu este echivalent cu înotul. * Prin porturi, marinarii beau fiindcă sunt însetați de uscat. * Amețiți de zborul prin aer, aviatorii se îmbată pe pământ. * Bucuria are durata clipei; supărarea - a veșniciei. * Oferă ca și cum tu ai fi cel ce primește. * Bucuria prea multă nu strică; doar poate deruta. * Săracul e mai generos; bogatul mai cărpănos
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
trebuie să stai degeaba. Sufletele bune pătimesc cel mai mult. * Nici un pierde vară nu-și anunță paguba prin mica publicitate. * În război, gloanțele nu-și aleg victimele. * Cine o dă cotită, poate intra în șanț. * Pirateria se practică și pe uscat. * Dacă îți cășunează pe cineva, îl acuzi ele terorism. * Nu toate cercurile sunt spații închise. * Declarațiile ipocritului sunt cortine prin care se vede totul. * Nu toate stelele cad spectaculos; unele o fac lamentabil. * Toate pasările scot sunete, dar nu toate
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
deja începute, ca să lucrăm și pentru sufletul nostru, nu doar pânze care știam că le vom da pentru tabără. Dădeam pânza cu vinarom diluat cu apă, sau cu aracet diluat, cam astea erau soluțiile pe vremea aceea. Puneam pânzele la uscat, și ne cam adunam cu toții într-o cameră transformată ad-hoc în atelier, ca să mai și vorbim de una alta. E drept că se mai și păta mobila, vreun cearceaf sau o perdea cu aracet sau vinarom, dar, asta era, ... arta
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
timp să aștepte două zile cât ar fi durat operațiunea asta. Oricum, prima zi de tabără se ducea cu preparatul șasiurilor și făceam cu toții câte 15 -20 șasiuri, ca să avem front de lucru. Pânzele întinse și grunduite le puneam la uscat, dar după cum ne spunea tot d-l Vintilă, era bine să le uscăm în poziție orizontală, ca să nu apară cine știe ce deformare a pânzei. Așa că în prima seară de tabără, balcoanele și holurile noastre erau pline pe jos de pânze, de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
figurinele din placaj. Ulterior, prin clasa a VI-a, am încercat, la sugestia cumnatului meu să combin culorile pentru a obține degradeuri de culoare. Mi-a fost foarte greu, deoarece culorile conțineau mult ulei și erau foarte fluide, iar de uscat se uscau după patru, cinci zile. Dar, cu răbdare și după foarte multe încercări am reușit să obțin efectele dorite care pentru mine, la vremea aceea erau nemaipomenite. Singurele aprecieri obținute în timpul școlii le-am primit la expozițiile realizărilor practice
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
-o într-o dimineață din vara anului 1943, când, ieșind din casă, am constatat că strada noastră era, cum nu fusese în ziua dinainte, ticsită de vehicule militare dezafectate: un șir nesfârșit de camioane, jeepuri, camionete cu chesoane, tanchete de uscat, tanchete amfibii, parcate acolo poate pentru reparații sau pentru cine știe ce altceva. Faptul senzațional era însă că nu le păzea nimeni, nici un soldat sau altcineva. Știrea despre ele mersese fulgerător cred printre copiii din toată Brăila, fiindcă veneau deja puzderie. La
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
susținea pe suprafața apei. Cuprinși de groază, am început cu toții cei de la mal să strigăm: "O barcă!... O barcă!..." Dar din nenorocire pe vremea aceea nu era la "Paradis" nici o barcă de salvare. Una singură hârbuită se odihnea ironică pe uscat, răsturnată cu fundu-n sus. Pănă când s-o întoarcem și s-o târâm la apă, pănă când să găsim un băieș care s-o cârmuiască, căci noi toți ca locuitori ai "Paradisului" eram în costumul lui Adam, a trecut vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
intern el, animalul, Își creează condițiile optime de viață, indiferent de ce se Întâmplă În afara pielii lui. Deci nu va induce modificări de natură redox În mediu, În scopul modelării acestuia după dorință. În schimb planta, tot pluricelulară, a apărut pe uscat, cu ceva Întârziere față de animal. Ca urmare, Între celulele plantei nu e nici un lichid, ci doar aer. De aceea, planta este obligată, pentru a-și crea condiții optime de viață, să acționeze asupra unei anumite părți din mediu, care am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ai mărilor. Minimul consecutiv, de acum 200 milioane de ani, coincide cu apariția primelor mamifere dar și cu dispariția unor mari grupe de plante, stăpâne până atunci. Ultimul maxim, de acum 100 milioane de ani, rezultă ca urmare a acoperirii uscatului cu păduri de gimnosperme și ferigi, mai evoluate, dar conduce la dispariția dinosaurienilor. În momentul de față parcurgem un minim, al treilea, care a condus la apariția omului, dar care a pus probleme plantelor gimnosperme. Judecând după timpul scurs până
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nucul, care se găsește și astăzi În stare sălbatică În Balcani, Afganistan și Asia Centrală, deci o specie de proveniență sudică (aproximativ de pe paralela 35), este cultivat până la 65-660 latitudine nordică, ceea ce Înseamnă cam 300, adică aproape jumatate din ceea ce Înseamnă uscatul emisferei nordice. Și, pentru a explica aceasta, să ne reamintim cum influențează temperatura asupra cerințelor redox de mediu. Anume, cu cât temperatura crește, planta Își dorește un mediu mai reducător; nucul realizează aceasta, la limita sudică a arealului său, tocmai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
niciodată să satureze solul cu substanță reducătoare și, perioadele de repaus devenind inutile, plantele rămân mereu verzi. În zonele nordice extreme (evident și În corespondentul lor sudic, cu mențiunea că e prea puțin reprezentat din punct de vedere geografic, ca uscat), aceste microorganisme necesită, dimpotrivă, medii cu calități reducătoare, adică ceea ce natura nu prea le oferă; ca urmare, viteza de descompunere este redusă. Dar, plantele ce populează această zonă, ca plante vechi, puțin evoluate, au, așa cum am demonstrat Într’un capitol
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nutriție heterotrofă, deci pot consuma și substanța de rezervă În dauna ciupercii, dar n’o fac. Asta ar Însemna, acolo, curată sinucidere. Caracterul de biocenoză internă al lichenilor face ca ei să poată popula, ca organism pionier, orice palmă de uscat nou formată, ca odinioară, când Viața a Început cucerirea uscatului. Rolul benefic pe termen lung al relației unui organism autotrof cu altul heterotrof face ca obișnuitul război chimic care are loc În mod obișnuit Între organismele ce-și Împart un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]