17,513 matches
-
vorbi de o eficiență a programului de formare-dezvoltare derulat. Realizarea acestui transfer este favorizată de suportul pe care angajatul îl primește odată întors în mediul de lucru - oferindu-i-se șansa de a aplica ceea ce a învățat, dar și de variabile ce țin de persoană. Atitudinea organizației față de învățarea continuă, întărirea comportamentelor post-training, activitățile construite pentru a sprijini generalizarea acestora - pe de o parte - sau capacitatea de abstractizare, reflecția asupra propriilor procese de gândire, gradul de implicare în activitate, studierea noului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de învățare. Odată cu înaintarea în vârstă, stilul de învățare dobândește o anumită consistență și continuitate în promovare, dar se modifică semnificația scopurilor și valorilor individuale, ca urmare a tranzițiilor, evenimentelor și crizelor existențiale cu care se confruntă persoana. Cele două variabile se manifestă atât în preferința derulării de strategii cognitive, cât și în răspunsul la diferite conținuturi de învățare și metode de predare. Dacă stilul agreat de persoană este în concordanță cu materialele supuse spre analiză, aceasta va învăța mai repede
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la construct (Pitariu, 2000). Anii 1980 au marcat un moment crucial în elaborarea modelelor de evaluare a performanțelor datorită lui Landy și Farr care au construit un model - modelul Landy-Farr - ce accentuează procesele cognitive ale evaluatorului, fără a neglija implicarea variabilelor situaționale în procesul de evaluare. În anul 1995, modelul descris de Murphy și Cleveland a extins explicarea mecanismelor de apreciere a performanțelor de la dimensiunile cognitive la cele sociale, tratând problema aprecierii performanțelor ca un proces comunicațional și social (ibidem). Vom
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
exemplu, indicii de precizie) ne oferă informații despre procesul de judecare, dar evaluarea aprecierilor în termeni de erori (de exemplu, decizii incorecte) este mai utilă, spune Feldman (1986) (apud Pitariu, 2000). Modelul elaborat de Murphy și Cleveland (1995) accentuează rolul variabilelor contextuale în aprecierea performanțelor în detrimentul evaluărilor individuale. Totuși, o problemă la fel de importantă a aprecierii performanțelor o reprezintă și descifrarea mecanismelor cognitive care apar în momentul judecării unei persoane de către alta. Modelul Landy - Farr (1983) de evaluare a performanțelor consideră că
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a unor astfel de programe companiile din România trebuie să ia serios în considerare repetarea procesului. 7.4. Contextul evaluării 7.4.1. Diferențele culturale și evaluarea performanțelor Schimbările la nivel organizațional au generat multe studii care au ca obiect variabilele culturale și influența lor asupra aprecierii performanțelor (Fletcher și Perry, 2001; Milliman și al., 1998), având la bază abordarea dimensiunilor culturale elaborată de Hofstede (1996), în special distanța față de putere și individualismul / colectivismul. Distanța față de putere se referă la nivelul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai precis timpul necesar unui subiect pentru a asambla un releu telefonic compus din aproximativ 40 de părți. Experimentul s-a realizat în 13 faze și a durat 2 ani, neînregistrându-se nici o corelație semnificativă între cele două categorii de variabile. Dacă în primul an și jumătate, datorită îmbunătățirii condițiilor de muncă, s-a constatat o creștere a productivității și a tonusului psihic al subiecților, în următoarea perioadă, caracterizată de o revenire la condițiile inițiale de muncă nivelul acestor parametri a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu a pretins că tehnologia ar fi singurul factor important în determinarea structurii organizaționale, ci că, din punct de vedere științific, are avantajul că poate fi izolat și studiat cu mai multă ușurință decât orice alt factor similar. Pentru analiza variabilelor tehnice, Joan Woodward a selectat 100 de firme industriale pe care le-a clasificat în trei mari categorii, în funcție de mărimea ciclurilor de producție: 1) firme cu producție de unități și de serie mică; 2) firme cu producție pe scară mare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un destin comun cu privire la variațiile de mediu”. Principala critică formulată la adresa modelului ecologiei populației este că, accentuând inerția structurală, deficitul de resurse și competiția ca principale elemente generatoare ale procesului de schimbare, au fost neglijate alte tipuri de relații și variabile - cooperare, putere, conflict, clase sociale, foarte importante în analiza relațiilor organizații-mediu. 10. 4. 2. 3. Teoria instituțională Această teorie include pe lângă ecologia populației și dependența de resurse, teoriile instituționale sau instituționalismul. Analiza instituțională se distinge prin două teme dominante și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
alte organizații sau din organizațiile în care au deținut anterior funcții. Alegerea reperului de comparație depinde de: informațiile pe care persoana le deține despre individul/grupul-reper; atractivitatea individului/grupului-reper. Cunoașterea acestui aspect a condus la concentrarea atenției asupra a patru variabile moderatoare în procesul de comparare: sexul: studiile indică faptul că: atât bărbații, cât și femeile, preferă comparații cu membri de același sex ai grupului (mai ales în organizațiile unde sunt diferențe salariale între sexe pentru aceeași poziție) perioada de funcționare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
inovații), prezență la locul de muncă, comportament organizațional civic, etc. Citirea modelului se face de la stânga la dreapta, ținând cont că liniile întregi reprezintă legături cauzale între diferitele componente, iar liniile întrerupte reprezintă o legătură moderatoare prin care o altă variabilă influențează legăturile cauzale. De exemplu, mediul de muncă determină modalitățile de recompensare și stimulare ale angajaților iar această legătură este influențată de dispozițiile personale (trăsături, nevoi, etc.). Stimulentele influențează percepția de echitate și instrumentalitatea. De asemenea, stimulentele au legătură reciprocă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
al influenței în cadrul căruia eficiența strategiilor de influență ale unui lider este explicată ca efect al interacțiunilor complexe dintre puterea liderului, trăsăturile liderului, comportamentul de influență al acestuia (solicitări simple, tactici de influență, promovarea unui model, recompensă, pedeapsă, instrucțiuni) și variabilele situaționale (e.g. reacția anticipată a țintei influenței, relevanța solicitării pentru îndeplinirea sarcinilor). Efectele comportamentului de influență sunt gândite ca ancore ale unui continuum. Răspunsul țintei poate varia între: angajament - ținta influenței satisface cu entuziasm solicitarea și depune eforturi în acest
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau criză, adepții, sarcinile, etc.) care autorizează acest individ să ocupe o poziție de conducere iar, din această poziție, să-i influențeze pe alții? Astfel, dezbaterea între istorici se aseamănă cu dezbaterea din cadrul psihologiei (în ce măsură este comportamentul o funcție a variabilelor personale și/sau situaționale) sau chiar din cadrul științelor sociale (între psihologie și sociologie). Aplicată la leadership această dilemă este între calitățile liderilor de succes și natura situației în care acționează. Măsura în care apariția și eficiența calităților leadership-ului transformațional se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau situaționale) sau chiar din cadrul științelor sociale (între psihologie și sociologie). Aplicată la leadership această dilemă este între calitățile liderilor de succes și natura situației în care acționează. Măsura în care apariția și eficiența calităților leadership-ului transformațional se află în raport cu variabilele demografice, culturale și de mediu: Bărbații și femeile diferă în stilul lor de leadership (transformațional)? Dacă este așa, sunt aceste diferențe legate de sex sau de identitatea de gen, masculină sau feminină? Sau, sunt femeile mult mai orientate către schimbare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
găsite doar mici diferențe între țări diferite din punct de vedere cultural (Bass, 1997), cum s-ar raporta aceste descoperiri la opiniile și rezultatele pe marginea leadership-ului din țările non-vestice așa cum sunt ele descrise de specialiștii non-vestici (Sinha, 1981)? Alte variabile neprevăzute privesc mediul. Liderii transformaționali sunt cei mai doriți și cu cea mai mare probabilitate de a înregsitra succes în vremuri de criză, în timp ce „managerii” sunt mai bine potriviți pentru stabilizare și menținerea status-quo-ului? Tipul de sarcini: De exemplu, solicitarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
discuții privind cea mai bună abordare a schimbării organizaționale. Multe abordări au avut succes în eforturile de schimbare organizațională, dar modelele nu funcționează cu succes în orice organizație. Vă prezentăm, din perspectiva contingenței, un model al schimbării constând în cinci variabile: 1. Oameni; 2. Sarcină; 3. Tehnologie; 4. Structură; 5. Strategie. Acest sistem se folosește pentru a organiza abordările schimbării organizaționale în mai multe categorii: Abordări axate pe oameni; Abordări axate pe sarcini și tehnologie; Abordări axate pe structură și strategie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
personal dat de schimbare Scăzut Ridicat Ridicat Pregătire mare pentru schimbare Pregătire moderată pentru schimbare Scăzut Pregătire moderată pentru schimbare Pregătire scăzută pentru schimbare Nivelul de satisfacție cu situația prezentă Tabel 15. 2. 2. 3. Pregătirea pentru schimbare O altă variabilă critică o reprezintă expectanțele angajaților față de efortul de schimbare. Dacă angajații se așteaptă la schimbări minore, indiferent de timpul și efortul depus, aceste convingeri pot funcționa ca o „profeție care se auto-împlinește”. Pe de altă parte, expectațiile angajaților de îmbunătățire
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
intitulat Shopfloor innovation: Facilitating the suggestion and implementation of ideas. Acest studiu examinează impactul percepțiilor indivizilor, grupurilor și impactul factorilor organizaționali asupra două procese ce țin de inovație: emiterea și comunicarea noilor idei și implementarea acestor idei. Rezultatele arată că variabilele cele mai puternic asociate cu înaintarea de sugestii se află mai curând la nivelul individual (ex: vârstă, vechime) decât la nivelul grupului sau organizației. Variabilele cele mai puternic asociate cu eficacitatea implementării sugestiilor se află mai curând la nivelul percepției
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
țin de inovație: emiterea și comunicarea noilor idei și implementarea acestor idei. Rezultatele arată că variabilele cele mai puternic asociate cu înaintarea de sugestii se află mai curând la nivelul individual (ex: vârstă, vechime) decât la nivelul grupului sau organizației. Variabilele cele mai puternic asociate cu eficacitatea implementării sugestiilor se află mai curând la nivelul percepției grupului și la nivelul organizației, influența variabilelor individuale nefiind semnificativă. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Care este legătura dintre schimbare și cultura organizațională? Explicați legătura dintre leadership
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de sugestii se află mai curând la nivelul individual (ex: vârstă, vechime) decât la nivelul grupului sau organizației. Variabilele cele mai puternic asociate cu eficacitatea implementării sugestiilor se află mai curând la nivelul percepției grupului și la nivelul organizației, influența variabilelor individuale nefiind semnificativă. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Care este legătura dintre schimbare și cultura organizațională? Explicați legătura dintre leadership și schimbare organizațională. Exemplificați rezistența la schimbare Care sunt etapele schimbării organizaționale? Ce este D. O.? Capitol 16 DIVERSITATE ÎN ORGANIZAȚII: TINERI
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Managementul diversității. OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE La finalul parcurgerii acestui material, studenții vor putea: Să explice perspectivele de abordare a fenomenului diversității și efectele sale Să descrie caracteristicile diferitelor categorii de personal în funcție de „criteriile” utilizate Să exemplifice oportunitățile de formare-dezvoltare și variabilele ce acționează la nivel organizațional Să argumenteze importanța unui management al diversității în valorificarea diferențelor. Odată, demult, într-o primăvară, animalele au decis că trebuie să facă ceva cu „educația” puilor lor, pentru a-i ajuta cu adevărat să se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sexuală (Cross, Katz, Miller și Seashore, 1994), în timp ce alții sunt de părere că ar trebui surprinse toate aspectele care-l deosebesc pe un individ de un altul, pentru că diferențele nu apar doar la nivel de rasă, sex, vârstă sau alte variabile demografice, ci și în ceea ce privește valorile, abilitățile, statuturile deținute, rolurile jucate, sau personalitatea acestuia (Jackson, May și Whitney, 1995, Thomas, 1991, apud. Janssens și Steyaert, 2003). Acest lucru a condus atât spre o definire în sens restrâns a diversității, ca făcând
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de 5,5 milioane (+12%), iar în cazul celor între 60-64 de ani numărul va crește cu un milion (Comisia Europeană, 1996). În ciuda acestui lucru, ca rezultat al continuei scăderi a pragului forței de muncă active și a discriminărilor în funcție de variabila vârstă operate pe piața muncii, persoanele peste 40 de ani sunt privite ca apropiindu-se de sfârșitul perioadei active în câmpul muncii. Încercarea de a soluționa acest nou paradox reflectat atât la nivel macro (politici ocupaționale), cât și micro (în interiorul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aduc lămuriri asupra segregării ocupaționale în funcție de sex pot fi clasificate în trei mari categorii (Anker, 1997): 1. Teoriile neoclasice și ale capitalului uman susțin că opțiunea unei persoane pentru cea mai bine plătită slujbă este consecutivă analizei atente a unor variabile cum ar fi: propria pregătire profesională (educație și experiență), barierele sau constrângerile impuse de situație (existența copiilor) și preferința acesteia de a lucra într-un mediu plăcut. Din perspectiva ofertei de muncă, teoriile neoclasice accentuează nivelul scăzut al capitalului uman
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
timp de noapte, ș.a.). Toți acești factori, și nu numai, afectează productivitatea și salarizarea femeilor, restricționând în același timp și ocupațiile pentru care se pot califica. Pe baza acestor rațiuni, teoriile neoclasice accentuează necesitatea concentrării, la nivel de politici, asupra variabilelor ce nu țin de piața forței de muncă, cum ar fi - educația, politicile familiale, planificarea familială - contribuind la creșterea capitalului uman feminin, în special prin formare și pregătire în ocupații non-tradițional, o îmbinare armonioasă a activității cu responsabilitățile casnice, sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de segmentare la nivel de ocupații. În schimb, oferă informații referitoare la segregarea ocupațională pe verticală (de ce bărbații sunt mai bine pregătiți decât femeile în cazul aceleași profesii și implicit, mai bine plătiți). 3. Teoriile feministe, preocupate mai degrabă de variabile ce nu aparțin pieței muncii, consideră că poziția dezavantajată a femeii pe acest palier se datorează patriarhatului și statutului de subordonare, atât în societate cât și în familie. Influența stereotipurilor sexuale asupra segregării ocupaționale în funcție de sex, a fost reliefată și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]