15,023 matches
-
va face după cea osoasă. Terapia anticoagulantă va fi folosită cu prudență mai ales atunci când există leziuni tisulare întinse sau leziuni organice. Se va combate spasmul și efectele sale prin infiltrații cu novocaină 1%, mai ales la cei cu ligaturi vasculare, administrare intravenoasă sau intramusculară de papaverină 1 fiolă la 4-6 ore, aplicații locale cu papaverină (soluție 2,5%), vasodilatatoare, antibiotice. Tratamentul chirurgical are drept scop de a efectua hemostaza definitivă sau de a reface continuitatea vasculară prin: a. ligatura vasculară
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
la cei cu ligaturi vasculare, administrare intravenoasă sau intramusculară de papaverină 1 fiolă la 4-6 ore, aplicații locale cu papaverină (soluție 2,5%), vasodilatatoare, antibiotice. Tratamentul chirurgical are drept scop de a efectua hemostaza definitivă sau de a reface continuitatea vasculară prin: a. ligatura vasculară care se aplică numai la carotida externă, iliaca internă, femurala profundă, ligaturi care nu se însoțesc de ischemie. Se vor aplica numai în cazuri de excepție. b. repararea axului arterial prin: sutură vasculară (fig.12.10
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
vasculare, administrare intravenoasă sau intramusculară de papaverină 1 fiolă la 4-6 ore, aplicații locale cu papaverină (soluție 2,5%), vasodilatatoare, antibiotice. Tratamentul chirurgical are drept scop de a efectua hemostaza definitivă sau de a reface continuitatea vasculară prin: a. ligatura vasculară care se aplică numai la carotida externă, iliaca internă, femurala profundă, ligaturi care nu se însoțesc de ischemie. Se vor aplica numai în cazuri de excepție. b. repararea axului arterial prin: sutură vasculară (fig.12.10), petec, grefă venoasă (fig
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a reface continuitatea vasculară prin: a. ligatura vasculară care se aplică numai la carotida externă, iliaca internă, femurala profundă, ligaturi care nu se însoțesc de ischemie. Se vor aplica numai în cazuri de excepție. b. repararea axului arterial prin: sutură vasculară (fig.12.10), petec, grefă venoasă (fig.12.11) sau proteză sintetică; c. simpatectomia lombară sau periarterială, indică în caz de ligatură arterială pentru a facilita circulația colaterală; d. amputația ca ultimă resursă terapeutică. 12.3.5.2. Tratamentul plăgilor
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Pentru ușurința studiului se descriu trei forme: a. fistula arterio-venoasă simplă (flebarteria sau arterioflebostomia) caracterizată prin prezența unui orificiu între cele două vase; uneori există un mic canal dar punga anevrismală lipsește; b. anevrism arterio-venos ce apare în urma unei rupturi vasculare cu organizarea pungii anevrismale în care se deschid cele patru capete vasculare; c. anevrisme complexe, în cavitatea cărora se deschid numeroase vase. Anatomic, în aceste tipuri de anevrisme lipsesc cheagurile iar punga anevrismală este redusă de volum. Există în jurul formațiunii
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau arterioflebostomia) caracterizată prin prezența unui orificiu între cele două vase; uneori există un mic canal dar punga anevrismală lipsește; b. anevrism arterio-venos ce apare în urma unei rupturi vasculare cu organizarea pungii anevrismale în care se deschid cele patru capete vasculare; c. anevrisme complexe, în cavitatea cărora se deschid numeroase vase. Anatomic, în aceste tipuri de anevrisme lipsesc cheagurile iar punga anevrismală este redusă de volum. Există în jurul formațiunii o rețea vasculară anastomotică, foarte bogată. Fiziopatologia: Manifestările fiziopatologice ale anevrismului arterio-venos
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
pungii anevrismale în care se deschid cele patru capete vasculare; c. anevrisme complexe, în cavitatea cărora se deschid numeroase vase. Anatomic, în aceste tipuri de anevrisme lipsesc cheagurile iar punga anevrismală este redusă de volum. Există în jurul formațiunii o rețea vasculară anastomotică, foarte bogată. Fiziopatologia: Manifestările fiziopatologice ale anevrismului arterio-venos sunt dominate de scurtcircuitul sistemului vascular (fig.12.13) ca urmare a comunicării între venă și arteră, cu consecințe hemodinamice importante. Într-adevăr o parte din sângele arterial este aspirat de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cărora se deschid numeroase vase. Anatomic, în aceste tipuri de anevrisme lipsesc cheagurile iar punga anevrismală este redusă de volum. Există în jurul formațiunii o rețea vasculară anastomotică, foarte bogată. Fiziopatologia: Manifestările fiziopatologice ale anevrismului arterio-venos sunt dominate de scurtcircuitul sistemului vascular (fig.12.13) ca urmare a comunicării între venă și arteră, cu consecințe hemodinamice importante. Într-adevăr o parte din sângele arterial este aspirat de venă și derivat către inimă. De aici rezultă o scădere a debitului către periferie cu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
dacă există leziuni locale asociate. De regulă, se preferă intervenția imediată numai atunci când fistula este cu debit mare și aproape de cord. Metodele chirurgicale constau în ligaturi simple, care nu au dat rezultate satisfăcătoare din cauza recidivelor; extirparea anevrismului și refacerea continuității vasculare prin sutură cap la cap sau folosirea de proteză sau grefă, constituie metoda cea mai eficace. 12.5. TRAUMATISMELE NERVOASE PERIFERICE Leziunile traumatice ale nervilor periferici, puține ca număr, prezintă un interes deosebit datorită repercusiunilor funcționale pe care le determină
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
barieră impenetrabilă pentru patogeni și toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă un
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
foliare la pomii sâmburoși, sfeclă arbuști fructiferi, făinarea mărului, pentru putregaiul cenușiu și alb, s.a. · Benomilul are acțiune sistemică fiind substanța activă a produselor Benlate 50 WP (50 %) ce combate putregaiurile alb și cenușiu, rapănul și făinarea la măr, ofilirea vasculară a legumelor solanacee și Benomil 50 WP (50 %) folosit pentru rapă și făinare la măr, făinarea și putregaiul cenușiu la vița de vie. · Tiofanat-metilul este condiționat sub formă de pulbere umectabilă, are acțiune sistemică și combate făinările, rapănul la măr
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
1987). Simptome. Plantele atacate manifestă către sfârșitul perioadei de vegetație o ușoară veștejire a frunzelor inferioare și o decolorare a acestora în verde-pal, apoi în galben, înainte de necrozare. În tuberculi se observă la începutul atacului, zone galben-crem în lungul țesuturilor vasculare, în apropierea stolonilor. Într-un stadiu mai avansat, în zona inelului vascular apar caverne în care țesuturile sunt înmuiate. Tuberculii atacați, prin presare elimină din caverne exudat bacterian. În acest stadiu se observă în jurul ochilor pete roșiatice, iar învelișul are
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
veștejire a frunzelor inferioare și o decolorare a acestora în verde-pal, apoi în galben, înainte de necrozare. În tuberculi se observă la începutul atacului, zone galben-crem în lungul țesuturilor vasculare, în apropierea stolonilor. Într-un stadiu mai avansat, în zona inelului vascular apar caverne în care țesuturile sunt înmuiate. Tuberculii atacați, prin presare elimină din caverne exudat bacterian. În acest stadiu se observă în jurul ochilor pete roșiatice, iar învelișul are crăpături neregulate, stelate. Agentul patogen Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, fam. Enterobacteriaceae. Este
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunet metalic datorită acumulărilor de amidon din țesuturi. Aceste simptome apar datorită faptului că baza tulpinilor atacate are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea fasciculelor vasculare. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acestuia cu bacterii ce produc acid butiric sau valerianic. Peridermul tuberculilor nu este afectat. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
simptome apar datorită faptului că baza tulpinilor atacate are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea fasciculelor vasculare. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acestuia cu bacterii ce produc acid butiric sau valerianic. Peridermul tuberculilor nu este afectat. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesivă din sol, dar în cazul în care intervine
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
normele de cartare agrochimică poate duce la evitarea apariției unor boli deși, nu este totdeauna o concordanță directă între vigoarea unei plante și starea ei sanitară; unele boli nu pot fi evitate printr-o hrănire echilibrată a plantei (virozele, bolile vasculare de origine bacteriană sau micotice). Bolile neparazitare pot fi evitate sau diminuate ca efect prin administrarea în sol sau la plantă a microelementelor ca bor, zinc, molibden etc. Carența în calciu a solului favorizează instalarea fuzariozelor vasculare și a bacteriozelor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plantei (virozele, bolile vasculare de origine bacteriană sau micotice). Bolile neparazitare pot fi evitate sau diminuate ca efect prin administrarea în sol sau la plantă a microelementelor ca bor, zinc, molibden etc. Carența în calciu a solului favorizează instalarea fuzariozelor vasculare și a bacteriozelor. Aciditatea solului joacă un rol deosebit în ceea ce privește instalarea unor agenți patogeni. Gaeumannomyces graminis se întâlnește cu preponderență în terenurile acide, în timp ce creșterea alcalinității solului diminuează gravitatea atacului de Plasmodiophora brassicae. Aplicarea excesivă a îngrășămintelor cu azot duce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
magneziu (vedeți la câte e bună sarea asta!). Stați în baie cca 30 de minute. În timpul băii, înveliți capul și ceafa cu o compresă de apă rece, urmărind răcirea acestei părți a corpului, pentru a evita orice risc de accident vascular cerebral. După baie, intrați în pat, acoperiți-vă bine și lăsați corpul să transpire. Beți cât vreți apă puțin mineralizată sau infuzii ușoare de plante (crețișoară, de exemplu). A doua zi veți aprecia rezultatul. Băi de brațe, pentru o respirație
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
extracelular, oligurie (excepție: agenți osmotici); Cauze: gastroenterite, diureză osmotică (glucoză, manitol, glicerol), dializă peritoneală; Tratament: înlocuirea deficitului de fluid extracelular cu ser fiziologic sau coloide, apoi utilizarea de soluții hipotone pentru a corecta lent deficitul de apă liberă; Complicații: colaps vascular, intoxicație cu apă liberă și edem cerebral. 2.1.5.2. Potasiul Este cationul major în mediul intracelular; cantitatea totală din organism este de 50 mEq/kg corp, dintre care 98% este prezent intracelular. Nivelul seric normal este de 3
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
malnutriție, administrare de catecholamine sau insulină), * precipitare sau chelare tisulară (pancreatită, rhabdomioliză), * pierderi gastro-intestinale (malabsorbție, diaree, fistule, aspirație gastrică) * pierderi renale (diuretice, aminoglicozide). Manifestări clinice: neuromusculare (slăbiciune musculară, insuficiență respiratorie, spasme, tremor, tetanie, convulsii, apatie, obnubilare, comă), cardiovasculare (aritmii, spasm vascular, angină pectorală), anorexie, greață; se asociază frecvent cu hipopotasemia, hipocalcemia și hipofosfatemia. Tratament: * în cazuri cu simptomatologie severă se administrează 1-2 g sulfat de magneziu intra-venos în 3-5 minute, urmat de sulfat de magneziu în perfuzie 1-2 g pe
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
concentrației H+ iar alcaloza, acea condiție patologică care induce alcalemie dacă nu este compensată [8]. Variațiile în concentrația H+ au importante efecte fiziologice [9]. Astfel, acidemia scade contractilitatea miocardică și diafragmatică, reduce pragul pentru fibrilația ventriculară, modifică tonusul musculaturii netede vasculare, crește fluxul sangvin cerebral. Alcalemia scade pragul pentru convulsii, scade tranzitor fluxul sangvin cerebral, are efecte variabile asupra contractilității miocardice și tonusului vascular. Sunt de asemeni cunoscute efectele modificărilor concentrației H+ asupraechilibrului hidro-electrolitic (deplasarea ionilor de potasiu între mediul intrași
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
9]. Astfel, acidemia scade contractilitatea miocardică și diafragmatică, reduce pragul pentru fibrilația ventriculară, modifică tonusul musculaturii netede vasculare, crește fluxul sangvin cerebral. Alcalemia scade pragul pentru convulsii, scade tranzitor fluxul sangvin cerebral, are efecte variabile asupra contractilității miocardice și tonusului vascular. Sunt de asemeni cunoscute efectele modificărilor concentrației H+ asupraechilibrului hidro-electrolitic (deplasarea ionilor de potasiu între mediul intrași extracelular, scăderea fracției ionizate a calciului în alcaloză) și asupra capacității hemoglobinei de a lega oxigenul (deviere la stânga a curbei de disociere a
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
mic de 7,35. Efectele asupra organismului sunt mai marcate când acidoza este determinată de creșterea PaCO2 decât atunci când este vorba de o creștere a H+ [10]. Acidoza are efecte multiple, evidențiabile la nivelul a numeroase organe și sisteme: tonus vascular: vasodilatație, cu excepția patului vascular pulmonar; inițial acest efect este mascat de eliberarea de cateholamine; cord: depresie miocardică; până la pH 7,20 acest efect este de asemenea mascat de eliberarea de cateholamine; atât acidoza, cât și catecholaminele induc tahicardie și favorizează
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
Efectele asupra organismului sunt mai marcate când acidoza este determinată de creșterea PaCO2 decât atunci când este vorba de o creștere a H+ [10]. Acidoza are efecte multiple, evidențiabile la nivelul a numeroase organe și sisteme: tonus vascular: vasodilatație, cu excepția patului vascular pulmonar; inițial acest efect este mascat de eliberarea de cateholamine; cord: depresie miocardică; până la pH 7,20 acest efect este de asemenea mascat de eliberarea de cateholamine; atât acidoza, cât și catecholaminele induc tahicardie și favorizează apariția disritmiilor; plămân: bronhodilatație
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
înfiltrarea țesuturilor din jur, localizați la nivel axilar, se întâlnesc în cancerele de sân; ganglionii inghinali pot fi locul de diseminare a unui cancer rectal inferior. Dezvoltarea unei rețele venoase superficiale proeminente poate fi rezultatul unei hipertensiuni portale (ciroză decompensată vascular) care uneori poate îmbrăca un aspect caracteristic „capul de meduză” (prin hipertrofierea venelor periombilicale). Edemul reprezintă infiltrarea cu lichide a țesutului celular subcutanat; poate fi localizat sau generalizat, inflamator și neinflamator. Cauzele pot fi multiple: afecțiuni cardiace (insuficiență cardiacă cronică
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]