3,775 matches
-
acum un bloc. 166. Clădirea Societății de asigurări „Dacia România“ în care a funcționat în anii 1950 Conservatorul de muzică și Editura Muzicală. Renovată, clădirea adăpostește astăzi mai multe magazine. 167. Aparținând lui Stancu R. Becheanu (1826- 1907), unul dintre vestiții negustori lipscani, fost și președinte al Camerei de Comerț din București. Strada Academiei nu mai e de recunoscut. Aproape totul e nou.168 Începând din strada Paris, avem în colțul din dreapta cinematograful Volta, care nu exista, apoi Hotelul Minerva, clădit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
3 - mai înainte birtul și grădina lui Constantin) se afla în fața aripii de pe strada Ion Câmpineanu a Hotelului Continental. 227. Restaurantul Iordache Ionescu, de pe strada Covaci nr. 7, a funcționat până în prima jumătate a secolului trecut; aici au cântat lăutari vestiți ai vremii, printre care Cristache Ciolac. bucureștiul în 1871 135 Marea vâlvă a restaurantului acestuia care avea bucătăria curat românească a început din ziua în care umoristul Nae Orășeanu a compus nostima lui listă de bucate care, în parte, a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mânca excelent, cu porții foarte mari, pentru 80 lei pe lună. Berăria și birtul cu bucătăria germană a lui Grebert, mai târziu Oswald, în strada Câmpineanu colț cu strada Regală 232. Porții mari și mâncare bună. Dar mai ales bere vestită. Aici veneau să bea bere unii fruntași ai baroului și ai politicii precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
comisari pentru întreaga Capitală cu subcomisarii respectivi.261 Când am venit în București, prefect al poliției era Vasile Hiotu 262, tatăl ministrului actual al Palatului Regal. Director al poliției, un colonel Murat. Șeful sergenților de oraș, Sașa Antonescu. Subșeful sergenților, vestitul tist263 Sarandi 264, fratele actriței Frosa Sarandi. Acest Sarandi, mai popular sub bucureștiul în 1871 143 259. Grădina și sala lui W. Gagel, apoi Edison și Grădina Blanduziei, în plin centrul Bucureștilor, pe strada Doamnei nr. 5. 260. Axisarii erau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aici pe loc dacă spui o minciună! Eu am plătit 6 lei. 154 bucureștii de altădată 297. Începând din 1858 au apărut mai multe broșuri cuprinzând maximele lui Cilibi Moise, printre care: Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească (1862); Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise vestitul din Țara Ro mânească (1867) etc. Autorul lor era însă analfabet. Aforismele lui au avut o circulație îndelungată, ajungând până aproape de anii noștri (Apropouri - Aforisme, Ed.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de altădată 297. Începând din 1858 au apărut mai multe broșuri cuprinzând maximele lui Cilibi Moise, printre care: Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească (1862); Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise vestitul din Țara Ro mânească (1867) etc. Autorul lor era însă analfabet. Aforismele lui au avut o circulație îndelungată, ajungând până aproape de anii noștri (Apropouri - Aforisme, Ed. Albatros, 1982, col. „Cogito“). 298. Strada Franceză, în plin centrul Bucureștilor. Imediat, un număr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mult mai slabă decât rivala de la Național, n-a avut decât puține reprezentații. anul 1874 235 26. Revista Ai cuvântul de Pantazi Ghica n-a avut succes, deși Pascaly apelase la cele brul cupletist al epocii, I.D. Ionescu. anul 1875 [Vestitele alegeri din 1875. Coaliția de la Mazar-pașa. Acțiunea și agitația opoziției. Convențiunea comercială cu Austro Ungaria.] Cu capitolul acesta intru într-o nouă fază a vieții bucureștene. Aceasta este faza pregătitoare a marilor evenimente cari vor schimba fața țării, vor aduce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în niște împrejurări atât de însemnate. Pe când la București se țeseau intrigile acestea, în Balcani bandele bulgare încep să se miște. Iar Serbia face pregătiri militare.8 În această atmosferă se fac alegerile generale pentru Cameră în luna aprilie 1875. vestitele alegeri din 1875 După legea electorală de atunci, corpul electoral pentru Cameră era împărțit în patru colegii: în Colegiul I votau marii proprietari rurali și urbani, în Colegiul al II-[lea] micii proprietari și patentarii, în Colegiul al III lea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de plumb. Ne înarmam pentru luptele pe care le prevedeam. 248 bucureștii de altădată 23. Vernescu 185 voturi, iar Dimitrie Ghica 99 (n.a.). 24. Duminică 27 aprilie 1875. Ajunși în strada Carol, ne încrucișează o trăsură în care se afla vestitul Popa Tache și alți trei bătăuși. Popa venea de la Primărie, unde urma să se facă alegerea din ziua aceea; acolo inspectase posturile de ciomăgași. De cum ne-a văzut în grup, Popa Tache ne-a înțeles cine suntem. De aceea, ridicând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
început să bombardeze pe cei dinăuntru cu pietre și cărămizi. Toate geamurile localului au fost sparte, precum și câteva capete. Dar biroul a rămas în mâna lui Serurie. Dându-se alarma, a dat fuga la fața locului șeful suprem al bandelor, vestitul Popa Tache. Dar marele elector a avut o soartă destul de tristă, li beralii îl pândeau și îl așteptau. De îndată ce Popa Tache apăru, agenții li be ralilor îl anul 1875 259 40. După cum am mai amintit, birourile provizorii și apoi cele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Tulea ripostă cu o lovitură de sabie, crestându-i urechea. Dându-se de știre la statul major al opoziției, Nicolae Fleva și Ion Câmpineanu veniră să restabilească liniștea. La culoarea de Roșu la ospelul comunal însă, au fost lucruri grave. Vestitul cap de bandă, fiorosul Ilie Geambașu, dimpreună cu un alt bă tăuș de talie erculeană, Temelie Trancă, apărură beți în vecinătatea localului Primăriei și intrară într-o cârciumă. Bătăușii erau beți și veneau de pe la celelalte secții unde operaseră. De cum fură
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mulțimea năvăli în cârciumă și o pocnitură de revolver se auzi. Geambașul căzu fără să sufle 41, dar Temelie Trancă, care avea o statură de Hercule, 260 bucureștii de altădată 41. Ilie Geambașu (Ilie Tabacu) era unul dintre cei mai vestiți bătăuși electorali ai epocii, o adevărată teroare a străzilor bucureștene; l-am găsit menționat în presă și în 1871, ală turi de alți indivizi de aceeași teapă („bandiții Ilie Geambașul, Deciu și Dumitru Ghețu“ - Deciu fiind finul lui Geambașu - TEL
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și de ... Rugați-vă pentru ei.“ Iar un poet de oarecare talent, anume Nicolae Safir 42 a scris următorul epitaf: Aicea răposează cu jale, în vecie, llie zis Geambașul și Trancă Temelie. Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași.43 Moartea lui Ilie Geambașul și strivirea lui Temelie Trancă exasperă presa guvernamentală și chiar pe guvern. O violentă campanie de presă începu și guvernul se hotărî să reprime. Se făcură mai multe arestări spre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
socialiste românești. 43. Epitaful, semnat cu inițiala X. a apărut, într-o versiune puțin deosebită de aceea reprodusă de Bacalbașa, în Ghimpele: „Acilea reposează cu jale, în vecie / Ilie zis Geambașul și Trancă Temelie. / Ei fură-n a lor viață vestiții sugători / Eroi cu bâta-n mână și groaznici luptători. Îi plânge popa Tache, îi plânge Beizadeaua, / Îi plânge boieritul, căci îi ținea ortaua. / Ei singuri puteau numai să scoată deputați / Aleși prin teșcherele, cu țuică botezați“ (X., „Epitaful ce se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
98, 4/16 mai 1876, pp. 2456-2457), aceasta din urmă fiind dominată de o majoritate conservatoare ostilă noului guvern liberal. 52. ROM., an. XX, 9 mai 1876, p. 411. Ion Oteteleșanu (1795-1876), fondatorul pensionatului de la Măgurele, lângă București; proprietar al vestitei Terase Oteteleșanu de pe Calea Victoriei, pe locul căreia s-a construit, în perioada interbelică, Palatul Telefoanelor. 53. Știre reprodusă de Bacalbașa după Românul („Înmormântarea lui Michelet“, Cores pondență particulară a Românului, an. XX, 13 mai 1876, p. 422). Nu era însă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au uimit întreaga Europă, cucerindu-și astfel, prin lupte înverșunate în „Marele război“, independența (Ciachir, Independența, pp. 188-190). Intervenția grabnică a armatei ruse este cerută. Căci într-altfel, atât bosniacii și herțegovinenii, cât și muntenegrenii vor fi zdrobiți. N.T. Orășanu, vestitul umorist care a scris ani întregi în Ghimpele, Dacicul, Nechipercea etc. și care e mai mult cunoscut sub numele de Nechi percea decât sub numele său de Orășanu, scrie o poezie festivă în onoarea domnitorului. El, care aruncase asupra lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zile mai târziu“, ci la 28 decembrie 1877/9 ianuarie 1878. Asasinii au fost prinși la Brașov după scurtă vreme.170 La sfârșitul lunii lui decembrie, precis în noaptea Crăciunului, pe o vreme viscoloasă cu multă zăpadă, s-a întâmplat vestitul furt al Cloștii cu pui de la Muzeul de Antichități. Muzeul de Antichități era instalat în palatul Universității. De cu ziuă un tânăr numit Pantazescu s-a ascuns într-una din sălile Senatului, situată tocmai deasupra sălii în care se afla
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-l dea peste cap pe moldoveanu“. Tatăl meu i-a răspuns că nu se poate asocia la un act de trădare. Aceasta era atmosfera în partidul de la cârmă. În numărul viitor voi scri despre un alt om al zilei, despre vestitul doctor Drasch. (Id., ibid., nr. 11618, 19 februarie 1922, pp. 1-2.) O parte din informațiile cuprinse în acest fragment au fost dezvoltate de Bacalbașa în capitolul Anul 1875 din volumul de față. 9. Curierul financiar, gazetă fondată de Mina Minovici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a făcut mult zgomot la vremea lui a fost furarea Cloștii cu pui din Muzeul Național. Totul s-a petrecut în iarna anului 1877, pe timpul războiului ruso-turco-român. Într-o dimineață, gardianul de serviciu venind în sala în care se afla vestita Cloșcă cu pui vede cu surprindere o grămadă de moloz pe scânduri. Ridică capul și mai vede o gaură în tavan. După aceea constată că Cloșca cu pui a dispărut din galantarul ei. Când vestea se răspândi în București își
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
202 Moartea prințului Alexandru Cuza 204 [Diverse] 213 Statuia lui Mihai Viteazul 214 [Teatrul] 216 anul 1874 219 [Diverse] 219 Statuia lui Mihai Viteazul cauză de turburări studențești 227 Oameni noi 230 „Revista“ la Teatrul Național 232 anul 1875 236 Vestitele alegeri din 1875 240 Coaliția de la Mazar-pașa 243 Acțiunea și agitația opoziției 264 Convențiunea comercială cu Austro-Ungaria 270 anul 1876 279 Importante știri politice 279 [Diverse] 282 Căderea cabinetului Lascăr Catargiu 285 Cum mi-am luat bacalaureatul 292 [Politice] 294
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mergeam la cineva anume, ci de dragul plimbării. Am pornit la amiază, am urcat Oadeciul, am străbătut Poiana Popii, am ieșit în șoseaua care duce de la Suceava la Liteni, și ne-am îndreptat către tăpșanul din centrul satului unde cîntau urmașii vestitei bande a lui Sînescu. Azi, stau aci, în Bacău, și dispoziția mea e cu totul diferită de cea de atunci. Dimineața a fost bună, însă pe la prînz am simțit o nouă „cădere”, parcă mai teribilă decît cele din zilele precedente
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
planturoasă, „bronetă”, Domnica Gîrneață a putut face, ca ghicitoare experimentată, și o vrajă ca să-l aducă!... A prins, mai ales printre literați, sensibili la metaforă (Octavian Voicu a și citat-o deja în vreo trei ocazii) afirmația lui Carl Sagan, vestitul exobiolog de la Cornell University (SUA), că „sîntem pulbere de stele”. Pentru înțelegerea corectă a acestei formule captivante, ar trebui, cred, combinat ceea ce spune el cu ceea ce a spus Al. Philippide în Considerațiile (sale) confortabile (I, Ed. Eminescu, 1970), rînduri la fel de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
demersuri, dar „vocea rațiunii” îmi spune că, momentan, ar fi „curată nebunie”! O trăsătură a acestor ani poate fi dedusă și din faptul că acum s-au format verbele a bacșișa (din bacșiș) și a kentui (din Kent, numele unei vestite mărci de țigări). *Ignorarea lipsurilor materiale de către cei care ne conduc are ca efect, între altele, macularea imaginii realizărilor din anii și deceniile anterioare. Sînt destui cei care dau copite trecutului, denigrîndu-l, dar de fapt revolta lor nu-i decît
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sufletească, prin ștergerea din agendă (Ă) a oricăror griji cotidiene, ceea ce trebuie să recunosc că ne-a reconfortat totuși enorm, 512 făcând drumul de Întoarcere prin Vatra Dornei-Mestecăniș-Iacobeni-Poiana Stampei-Bistrița-Tg. Mureș. Pot spune fără ezitare că poate rivaliza cu oricare din vestitele peisaje din Austria sau Elveția și putând chiar să le depășească. În ce privește grija pentru păstrarea neprețuitelor comori de artă și trecut românesc, nu se poate vorbi decât la superlativ. Buna organizare a fiecărui obiectiv, judicioasele reconstituiri ce s-au făcut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și studii la prestigioase reviste de specialitate din țară și străinătate. Ca medic neurochirurg a fost solicitată pentru operații În diverse țări. Se stinge din viață În București, În anii noștri, după revoluția din 1989. În Fălticeni a locuit pe vestita Uliță a Rădășenilor. 14 Cu unele eforturi am reușit să adun date pentru un medalion. Sofia Ionescu figurează În știința În Bucovina, vol. III, Suceava, 1984, pp. 134-136, fiindu-mi colaborator profesorul și publicistul Petru Froicu din Suceava. 15 Pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]