4,110 matches
-
fi chiar deposedat de haruri: "Nu mai sunt eu? Sunt altul? Și haina nujnă-mbracă / îmi cade de pe umeri... /.../ îmi pipăi tot trecutul și-1 recunosc armură / Dar nu mai știu pe clape să cânt și nu mai sunt / Insul de vrajă care să-nvie scumpa gură. Genunchii - două urne - se-apropie de pământ" (Odăi visate). În ultimă instanță imaginea despre sine și despre lume converg, împărțite între reprezentări contrastante - "Cu lebede pe-o apă, și mărăcini cu ciori", "Te depărtezi pe-
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
5; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 206-209; Ana Blandiana, Cu Ștefana Velisar Teodoreanu. În visul unei librării (interviu), RL, 1977, 42; Grigore Ilisei, 80 de toamne, CRC, 1977, 42; Grigore Ilisei, Fericita durere, CRC, 1979, 7; Grigore Ilisei, Vraja evocării, CRC, 1980, 11; Sânziana Pop, „Un prieten pentru eternitate”. De vorbă cu Ștefana Velisar Teodoreanu, LCF, 1980, 44; Ileana Berlogea, „Șoapte întru asfințit”, RL, 1981, 4; Zaharia Sângeorzan, „Șoapte întru asfințit”, CRC, 1981, 50; Ileana Berlogea, Ștefana Velisar Teodoreanu
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
alcătuită de Edward Fitzgerald, a transpus în limba română Rubaiyatele lui Omar Khayyam. A folosit pseudonimele Alex. Valin și Sandu Val. V. compune la început (în Bacante) o poezie de factură minoră care, deși nu îi lipsesc combustia interioară, chiar vraja sugestiei, nu trece de marginile unei notații sentimentale dominate de senzual. Sunt aici sunete, inflexiuni lirice, fulgurații ale sensibilității întâlnite, în aceeași perioadă, la G. Bacovia sau la I.M. Rașcu. Dar alăturarea de imagini și metafore, unele mărturisind predilecția pentru
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
articole în jurul noțiunii (Curentul socialist și literatura noastră, Sectari?, Arta socialistă, Supărarea socialiștilor), dar și atacuri care nu pot fi asimilate unei controverse literare: Interviul d-lui T. Meț (Tony Bacalbașa), Mille și „Mielul sugativ”, Din silogismele d-lui C. Vraja. Pentru Vlahuță arta are drept scop frumosul în sine, artistului i se cere doar să fie sincer și să se supună complexității vieții, iar tendința e înțeleasă ca aservire față de un partid. Foarte sensibil la ideea de libertate a creației
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
modul de viață este o opțiune personală, Îmbătrânirea prematură nu e inevitabilă. Dacă dorim să ne schimbăm stilul de viață, făcându-l mai activ, putem inversa procesul de Îmbătrânire care s-a instalat deja. Exercițiile fizice Își pun la lucru vraja de Întinerire, făcându-ne să repirăm mai profund. Savanții numesc procesul pe care Îl declanșează exersarea fizică regulată „consum maxim de oxigen”. Ce face el la nivel molecular este să umple cu oxigen celulele corpului. Studiile au arătat că, după
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
mentale dintre româncele ardelence și suveranii austrieci iese puternic În evidență cu ocazia unei alte Întâlniri celebre, ocazionată de trecerea lui Franz Joseph XE "Joseph" prin Munții Apuseni, În iulie 1852. În timpul revoluției, româncele se lăsaseră seduse și ele de vraja atotcuceritoare a ideologiei naționale, unele participând chiar În mod direct, cu arma În mână, la luptele duse de tribunii lui Iancu XE "Iancu" pentru apărarea Munților. „Banderiile” alcătuite din moațe călări se distinseseră alături de bărbații lor, potrivit rapoartelor oficiale, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca și cu lumea celor care au scris, la rândul lor, despre aceeași epocă și despre același spațiu transilvan. Pentru cel inițiat, prin lectură și prin trăire, În tainele acestei confrerii imaginare, este cu totul fascinant să fie martor la vraja prin care cei din urmă, autorii, sunt absorbiți Încet În paginile unei istorii niciodată terminate, sfârșind prin a rămâne ferecați acolo și devenind, pe nesimțite, personaje ale poveștii pe care tocmai o scriau. O asemenea emoție se naște urmărind prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Știința, Chișinău, 2003. Vezi dosarul acestei probleme În volumul Adriana Babeți, Cornel Ungureanu (coord.), Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii, Editura Polirom, Iași, 1997. Miskolczy Ambrus, A legendák varázsa. Jules Michelet kelet-európai mítoszai és a magyar-román párbeszéd a 19 század derekán (Vraja legendelor. Miturile est-europene ale lui Jules Michelet și dialogul maghiaro-român la mijlocul secolului al XIX-lea), Universitas Kiadó, Budapesta, 2000. Pentru această problemă vezi și Catherine Durandin, Révolution à la française ou à la russe. Polonais, Roumaines et Russes au XIXe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Révolution à la française ou à la russe. Polonais, Roumaines et Russes au XIXe siècle, P.U.F, Paris, 1989. Vezi lucrarea lui Miskolczy Ambrus, A legendák varázsa. Jules Michelet kelet-európai mítoszai és a magyar-román párbeszéd a 19. század derekán [Vraja legendelor. Miturile est-europene ale lui Jules Michelet și dialogul maghiaro-român la mijlocul secolului al XIX-lea], Universitas Kiadó, Budapesta, 2000, care analizează, comparativ, ecourile discursurilor justificative maghiare și românești de la 1848 În conștiința publică occidentală. Evident, și revoluția română a oferit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a metamorfozelor suferite În timp. Pe un plan secund apare și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință În cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, În 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință În cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, În 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului, Comorile și Pământul. După credințele poporului român (1924). Bazate pe o mare cantitate de informație cu privire la reprezentările malefice și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a fi scris din dorința de a Înfățișa fenomenul mitologiei românești În contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta Își găsește loc semnificativ În construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
celor din casă, spor muncii lor și norocul pe curte , adică binele animalelor și al păsărilor gospodăriei. Unele obiecte furate aduc În casă chiar sporul casei de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a Încadra În context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea În Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sau Crăciun); enumeră apoi farmecele de dragoste și de ursită precum și alte modalități de aflare a ursitului. Autoarea face o listă a farmecelor de atracție și de respingere, privindu-le comparativ (de exemplu, cele de luare a dragostei diferă de vrăjile de aducere a ursitului; dacă luarea dragostei se bazează pe furtul acesteia de la ființe precum și pe acele prin care tânărul este făcut conștient de calitățile fetei neglijate, vrăjile de urât Îl vizau mai ales pe tânăr). Studiile Antoanetei Olteanu aduc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
privindu-le comparativ (de exemplu, cele de luare a dragostei diferă de vrăjile de aducere a ursitului; dacă luarea dragostei se bazează pe furtul acesteia de la ființe precum și pe acele prin care tânărul este făcut conștient de calitățile fetei neglijate, vrăjile de urât Îl vizau mai ales pe tânăr). Studiile Antoanetei Olteanu aduc În discuție un material documentar extrem de vast. Autoarea a cercetat lucrările de specialitate apărute În limbile română, rusă, bulgară, ucraineană și face mereu trimiteri la ele. De asemenea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vizau mai ales pe tânăr). Studiile Antoanetei Olteanu aduc În discuție un material documentar extrem de vast. Autoarea a cercetat lucrările de specialitate apărute În limbile română, rusă, bulgară, ucraineană și face mereu trimiteri la ele. De asemenea, căutând practici, credințe, vrăji și descântece, ea oferă exemple și din literatura de autor: I. L. Caragiale, V. Voiculescu, M. Sadoveanu. Dan Horia Mazilu scrie un studiu intitulat O istorie a blestemului, În care face mai Întâi o incursiune printre mitologii (Omul a fost apăsat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a spus fiicei craiului de Baia-Mare În ce constă toată puterea sa, și anume, Într-o Încărcătură miraculoasă de pușcă, În care, Între multe alte elemente, se aflau puse si trei sau nouă fire de piper.Piperul se Întrebuințează la vrăji și descântece; el este simbolul urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii. Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori În basme ca declanșator al nașterii, ce apare În mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
decizia unui Împărat, disperat că nu-i făcea nevasta copil, de a chema În ajutor o vrăjitoare. Aceasta Îi dă un măr pentru a rămâne Împărăteasa gravidă. În Povestea lui Valache se obțin o sută de copii, nu unul, grație vrăjilor prin care un măr este Înțepat de tot atâtea ori. Împăratul din Fata născută din piatră Își dorea Însă atât de mult să aibă un urmaș de sânge, Încât acceptă mărul de aur oferit de un cetățean, care Îl avertizase că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
meștereasa Îl mănîncă cu coajă și naște un fiu mai destoinic decât al Împărătesei) sau parțial (floarea, fără coajă), dar neapărat În urma acțiunii de vrăjire (o vrăjitoare Îi dă un măr, Înțeparea unui măr de o sută de ori În urma vrăjilor duce la nașterea a o sută de copii); există și mere prețioase (un cetățean Îi dă un măr de aur, cu avertismentul să fie luat doar de către Împărăteasă; această interdicție este Încălcată iapa mănâncă miezul mărului și cojile, de asemenea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și aduce un purcel Înnămolit În lac. Noaptea, purcelul se transforma Într-un FătFrumos, Întrucât era năzdrăvan; fusese fermecat să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu puteri magice (blestemul, vrăjile și descântecele) ori chiar păcatele Înfăptuite de părinți În existența lor, participă la proiectarea unui copil. În basmul Viteazul cu mâna de aur apare o situație excepțională. Craiul și crăiasa, după ani lungi de așteptare Începură să-și jelească feciorii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o picătură de rouă, ca zorile dimineții, ca un bob de piatră scumpă, și Încă mai frumoasă). Toate vrăjitoarele Împărăției s-au strâns cioatcă , au Înfierbântat frigările și-au purces să descânte de Ducă-se pe pustiu domnița cea nouă! Vraja s-a făcut simțită, tulburând cursul vieții fetei de Împărat. Legenda pledează pentru necesitatea respectării anumitor perioade pentru conceperea copilului și chiar explică poziția de excepție a eroului (sau a eroinei) printr-o naștere Întâmplător survenită sau anume provocată Într-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
apoi În obiecte (ca În povestea cânepei), respectiv a practicilor legate de această activitate În scopul aplicării ei și a rezultatului dorit. Fusul are o puternică Încărcătură magică și este un instrument al torsului. În popor, fusul se folosea În vrăji de dragoste și acte magice de fertilitate sau de apărare Împotriva forțelor malefice. El e dat În stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul). Un nucleu epic similar Îl Întâlnim și În Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
constate că făcuseră un afiș mare, din unul dintre cearșafurile distruse de Pungașul. Pe el scria: „Harry Potter, președinte!” iar Dean, care era foarte bun la desen, făcuse dedesubt emblema Cercetașilor, leul uriaș. Hermione contribuise și ea cu o mică vrajă, pentru ca inscripția să apară în mai multe culori, vii și strălucitoare. (J.K. Rowling, Harry Potter și Piatra Filozofală) 1.Menționează sinonimele cuvintelor îmbietor și emblemă. 2.Precizează modul de formare a cuvântului Vâjthaț. 3.Explică rolul semnelor exclamării din replica
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
1956 și 1959 este vizibil. Cazurile de membri de partid, de cadre de conducere care, mânați de parvenitism, comit abateri grave de la etica și echitatea comuniste (Desfășurarea, Directorul nos‑ tru) sau de militari comuniști care trădează regimul pe moment sub vraja unei femei-agent fatale (Alarmă în munți), aduse pe ecran între 1954 și 1956, nici nu mai intră în discuție ca subiecte de scenariu. Marea majoritate a producției acestei perioade, pentru a fi evitate riscurile ideologice ale scenariilor originale, sunt transpuneri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și luceferi și chiar Luna, pentru a le oferi iubitei mele. Dar nu degeaba: pentru o stea, un sărut; pentru un luceafăr, două sărutări, iar dacă în plasă se va prinde și luna, o voi cere de soție. Îmbătat de vraja priveliștii nocturne am ațipit. Nu știu cât am dormit, dar când am deschis ochii, ia astrele de unde nu-s. Lumina roșietică a zorilor de zi îmi mângâia pleoapele împovărate de dulceața somnului... Și totuși, ca să cuceresc inima iubitei trebuie ca și în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]