3,844 matches
-
demonstra rolul eredității în creativitate, autoarea amintește, în primul rând, existența „copiilor minune”, ce dovedesc aptitudini impresionante la vârste foarte fragede, în special în muzică, tocmai vârsta mică la care se manifestă aceste talente convingându-ne de importanța deosebită a zestrei genetice în apariția și evoluția caracteristicilor creative. Un alt argument oferit de autoare în sprijinul eredității îl constituie prezența în cadrul aceleiași familii a unor talente deosebite timp de mai multe generații. La familia Dumas, de pildă, putem adăuga familiile Lovinescu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ultimul constituind prin intermediul multitudinii sale de . 3.2 Rolul familiei în dezvoltarea creativității și aptitudinilor , afirma T. Parsons (apud Osterricht, P., 13). Să nu uităm, totodată, că familia are rădăcini imemoriale și că se constituie, așa cum am văzut, și din zestrea genetică, ea regenerându-se prin noua familie a creatorului de vârstă adultă, cu alte cuvinte este o permanență și un factor prioritar, în strânsă interrelație cu sistemul educativ și cu condițiile societății în general. „Jocul de putere” dintre acești factori
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
plan se înscrie motivul solar, amintind de divinizarea acestui astru de către indoeuropeni. El este reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de cerc. Cel mai important dintre motivele vegetale rămâne „pomul vieții”, întâlnit în mai multe variante, preponderent sub forma „bradului”. El se realizează ușor, având în vedere așezarea în unghi a ramurilor față de trunchi, și apare adesea pe lăzi de zestre fiind asociat cu motivul solar. Crestat, incizat sau sculptat, motivul bradului apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
aparte al frumosului, au determinat din cele mai vechi timpuri dezvoltarea industriei casnice, obligatorie pentru cea mai mare parte a populației. Cumpărarea de produse străine o întâlnim rar în trecut (numai la marii boieri) dar, așa cum o dovedesc foile de zestre, și în familiile acestora se folosesc piese de interior sau de costum comune cu cele din sate. De timpuriu au existat și instalații pentru realizarea materiilor textile. în anul 1631, de exemplu, este menționată o piuă de bătut sumane pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele marchează momentele fundamentale ale existenței umane. După prima scăldătoare, noul născut este înfășurat într-o pânză numită crijmă. Zestrea fetei era alcătuită în principal din țesături executate cel puțin așa se afirma de viitoarea mireasă, care îmbrăca o anume costumație cu prilejul căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
acul și mașina de cusut, andrelele și „inglița”, dar și sapa, coasa sau grebla, la muncile câmpului. Singură, croia cămăși, bluze sau rochițe pentru frații și surorile mai mici. Avea o mașină de cusut „Singer” pe care o primise ca zestre când s-a căsătorit, și pe care a dat-o ca zestre sorii noastre Netuța. Ne spăla rufele în albie, cu săpun făcut tot de ea din grăsimile pe care nu le consumam, de la porcii sau oile tăiate. Avea un
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sau grebla, la muncile câmpului. Singură, croia cămăși, bluze sau rochițe pentru frații și surorile mai mici. Avea o mașină de cusut „Singer” pe care o primise ca zestre când s-a căsătorit, și pe care a dat-o ca zestre sorii noastre Netuța. Ne spăla rufele în albie, cu săpun făcut tot de ea din grăsimile pe care nu le consumam, de la porcii sau oile tăiate. Avea un fier de călcat pe care-l încingea cu cărbuni făcuți din ciucălăi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
regreta ca , „să fi rămas cu el la plug, să fi rămas la coasă”, cum zicea Octavian Goga. în vara anului 1943, după ce am absolvit seminarul, tata a vrut să mă căsătorească cu o fată din Râmnicelu, care avea ca zestre de pogoane de pământ arabil. Gândea tata că mă voi îmbogăți, că mă voi preoți și voi scăpa de război. Mi se părea o lașitate ceea ce-mi propunea tata. Am refuzat categoric, n-am aceptat nici un fel de comentarii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sat, la vremea când vârsta cerea ca să se căsătorească Netuța, să se gospodărească, părinții secătuiți de cote și de impozite, de amenzi și de procese; „chiaburi”, treceau la colectivă umiliți și înfricoșați, și nu mai puteau să-i dea ca zestre decât o origine socială nesănătoasă. în condițiile nou create, de comuniștii aduși din URSS, sora Netuța s-a căsătorit, împinsă de părinți, cu un croitor din Măntăila, care a devenit ofițer de securitate, a fost trimis la deținuții politici care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tot mai mare. Musulmanii din comunitățile rurale și din Peninsula arabică „preferă să încheie căsătorii cu verii de gradele I și II”. Poziția financiară solidă este importantă, iar în cazul căsătoriei între veri, banii rămân în familie, sub formă de zestre/moștenire. O astfel de căsătorie contribuie și la „reîntărirea solidarității între rude”. Totuși, în 10% dintre cazuri apar probleme genetice. Loialitatea față de familie. Cel dintâi jurământ de credință al arabilor este față de rude/clan, și nu față de națiune. Devotamentul/obligațiile
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
chiria pe un an această casă putea fi cumpărată. Eminescu avea în cont, la această dată, vreo 800 lei, pe care Hanrieta îi va da călugărițelor ca arvună pentru a nu vinde altcuiva. Ea însăși avea 5000 lei în bancă, zestre de la Gheorghe Eminovici, și era dispusă să dea o parte din ei. Socotelile care-i frământă mintea și timpul sunt, astfel, foarte simple și duc spre liniștirea unei vieți până acum destul de agitate a ei și spre o existență simplă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
În cursul dezvoltării filogenetice, adică pe parcursul evoluției omului, miile de generații anterioare au adăugat imagini provenind de la diferite experiențe trăite. Imaginile înregistrate (sub formă vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, etc.) au coborât din conștient în inconștient și au format acolo o zestre comună. Acumularea repetată de imagini cu un anumit conținut au determinat la nivelul inconștientului formarea de reflexe, instincte, pulsiuni, precum și constituirea de sentimente (frică, plăcere, iubire, etc.), care se transmit genetic urmașilor. Dacă anumite instincte sau sentimente au devenit prea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
rămân nevalorificate. Mari creatori (Enescu, Edison, Balzac) au apreciat că meritul talentului în cadrul actului creator este mic (30% în muzică, 1% în tehnică și literatură), restul fiind muncă și iar muncă, dusă cu tenacitate. Aptitudinile speciale sunt predispoziții înăscute. Aceeași zestre nativă poate duce la dezvoltarea unor talente diferite, în funcție de condițiile de viață și de educație în care se dezvoltă individul. Zestrea nativă nu poate înlocui munca. Munca, în schimb, poate suplini unele lipsuri ale aptitudinilor sau poate forma acele aptitudini
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în tehnică și literatură), restul fiind muncă și iar muncă, dusă cu tenacitate. Aptitudinile speciale sunt predispoziții înăscute. Aceeași zestre nativă poate duce la dezvoltarea unor talente diferite, în funcție de condițiile de viață și de educație în care se dezvoltă individul. Zestrea nativă nu poate înlocui munca. Munca, în schimb, poate suplini unele lipsuri ale aptitudinilor sau poate forma acele aptitudini simple și generale. Impresionante sunt și acele persoane care în pofida unor infirmități severe, au reușit printr-un superb efort de voință
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
meditație transcedentală, cabalistică, Kundalini, etc.). În concluzie, fenomenul creator nu este rezultatul exclusiv al conștientului, ci opera comună la care participă energiile psihice de la suprafață și energiile abisale. 4.2 Factorii biologici Destinul fiecărei ființe umane este condiționat și de zestrea sa biologică. Creativitatea, ca orice formă a manifestării umane, nu se poate sustrage de la această condiționare. 4.2.1 Rolul eredității Pentru a se demonstra rolul eredității în creativitate se vor considera în analiză câteva argumente: existența „copiilor minune” care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mai auzit nimic despre ea. talente deosebite în cadrul aceleiași familii, timp de mai multe generații. Exemple: * în muzică: familiile Strauss, Bach; * în literatură: familia Dumas; * în pictură: familiile Tizian, Holbein; * în știință: familiile Darwin, Bernoulli, Bequerel. În toate aceste cazuri, zestrea genetică este incontestabilă. Nu trebuie minimalizată nici prezența unei ambianțe familiare comune, stimulativă pentru creația într-un domeniu. Talentele sunt rodul interacțiunii dintre zestrea ereditară și mediul cultural. D. Griffiths spunea:. Ștefan Milcu observa că . [25] Se vorbește frecvent astăzi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Dumas; * în pictură: familiile Tizian, Holbein; * în știință: familiile Darwin, Bernoulli, Bequerel. În toate aceste cazuri, zestrea genetică este incontestabilă. Nu trebuie minimalizată nici prezența unei ambianțe familiare comune, stimulativă pentru creația într-un domeniu. Talentele sunt rodul interacțiunii dintre zestrea ereditară și mediul cultural. D. Griffiths spunea:. Ștefan Milcu observa că . [25] Se vorbește frecvent astăzi de talente multilaterale, respectiv de persoane care excelează în mai multe domenii. Exemple: Leonardo da Vinci (pictor, scriitor, naturalist, fizician, inginer); Goethe (poet, naturalist
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
afirma A. Koestler, în 1964:. Atunci cum se explică faptul că mari creatori, odată cu stăpânirea temeinică domeniului, și-au sporit exponențial activitatea creatoare? Edison, Freud, Brâncuși, Mozart, și toți marii titani ai creației, au perfecționat creațiile anterioare și au sporit zestrea domeniului cu noi creații. Pentru a înțelege această contradicție vom începe cu prezentarea „regulii celor zece ani” în apariția creațiilor importante în diverse domenii. S-a descoperit de fiecare dată că persoanele creative au avut nevoie de o perioadă mare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să auzim și părerea celor care n-au luat încă cuvântul”. Simțul umorului este o trăsătură foarte importantă a liderului, știut fiind că nimic nu este mai contagios decât râsul și entuziasmul. Liderul este membru al grupului și contribuie la zestrea de idei, mai ales atunci când discuția lâncezește. El însuși poate propune idei fanteziste, de aceea trebuie să fie o persoană care nu se teme de ridicol și de eventuale zâmbete stârnite. 8. Liderul va da grupului o normă de realizat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
participanților își spune serios cuvântul. Să nu uităm că ședința trebuie să se încheie pe un ton de bună dispoziție așa cum a fost întreaga ședință. Evaluarea de după ședința de brainstorming Este firesc să ne întrebăm cum va fi folosită concret zestrea de soluții la care atâtea minți și-au adus contribuția. După ședință, se transcrie lista de idei de pe colile de hârtie pe foi obișnuite. A doua zi secretarul sau liderul ia legătura cu toți cei prezenți la ședință și culege
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
faptul că informațiile din conștientul individului reprezintă mai puțin de 20%, pe când inconștientul posedă restul informațiilor (de mai mult de 80%) pe care individul le-a acumulat în cursul existenței sale și care pot veni în sprijinul genezei actului creativ. Zestrea inconștientului a fost responsabilă de multe ori în găsirea unor soluții geniale (a se vedea secțiunile: §3.2, §3.3, §4.1.4). Toate metodele de stimulare a creativității prezentate anterior valorifică conștientul, de aceea să ne îndreptăm atenția și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sunt fascinant de provocatoare. Dacă am ști răspunsurile și le-am aplica, am putea, oare, obține din fiecare om un laureat al premiului Nobel? Poate că da. Sau doar într-o anumită măsură, deoarece în această ecuație mai trebuiesc incluse: zestrea genetică a fiecărui om, aportul mediului (social și cultural) și șansa individului de a se întâlni la momentul oportun cu domeniul pentru care are „chemare”. Rolul acestui capitol este de a descrie diferite strategii de gândire - proprii marilor genii și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în alte țări comuniste, lansa ideea că fondul ereditar nu are nici o importanță și putem egaliza oamenii. Epoca de aur a acestor curente a apus. Gordon Allport spunea că Oamenii se nasc cu înzestrări diferite, mai generoase sau mai sărace. Zestrea ereditară prescrie limita superioară la care poate ajunge individul, dar nu asigură atingerea acestui vârf, căci intervine mediul social și cultural, precum și calități sau defecte ale personalității sale (comoditate, pasiuni colaterale, etc.). [37] Legat de creativitate, J.P. Guilford considera că
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la idei neobișnuite. Mintea noastră nu poate reține prea multe idei deodată, ci în medie de la cinci la nouă idei. După circa 20 de secunde ideile se pierd dacă nu sunt repetate din când în când. Pentru a nu pierde zestrea de idei, ele trebuiesc notate. Prin notare nu numai că se păstrează ideile, dar creierul este atenționat că informația este importantă și necesită păstrată în memorie. Regula 13: Dezvoltați ideile După ce ați generat o mulțime de idei, după ce ați epuizat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]