157,129 matches
-
mai slăvită decât toate. Crucea este vrerea Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului Duh, podoaba îngerilor, siguranța Bisericii, mândria lui Pavel<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este fapta unui împărat<footnote Idem, Cuvântări la Praznice Împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. de Pr. D. Fecioru, București, 1942, p.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pentru mireasă, tânărul pentru o tânără, o iubire care vrea să îndepărteze de la tine cele rele tot atât pe cât e de departe răsăritul de apus, pe cât e mai înalt cerul față de pământ - căci am arătat și aceasta -, sau mai bine zis nu numai atât, cu mult mai mult, cum am arătat punând în mișcare cuvântul despre acestea și îndemnându-te să nu te oprești la imagini, ci să le depășești prin raționamente. Căci pronia lui Dumnezeu e de netâlcuit, purtarea Lui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
și se prețuiește pe sine: Iubirea față de tine se vede prin aceea că iubești pe Dumnezeu din toată ființa ta (...) Crezi că folosește Dumnezeu din faptul că-L iubești? Când Îl iubești, tu ești cel ce dobândești folos (...) Dar vei zice: când nu m-am iubit pe mine însumi? Nu te-ai iubit când n-ai iubit pe Dumnezeu Cel care te-a zidit (...) Numai acela se iubește pe sine, acela care iubește pe Dumnezeu. Cu cât mai mult ne iubim
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
să constatăm că, cu toată bătrânețea prematură a năravurilor, inteligența politică a acestei țări arată uneori semne de copilărie. Ca un sfinx, mut încă și cu ochii închiși, stă anul viitor înaintea noastră, dar știm bine că multe are de zis, că cumplite sunt enigmele ce le va rosti, că în prăpastie va cădea cel ce nu va fi în stare să le deslege. Iar Edipul destinelor noastre se uită în fața acestui sfinx, și în loc de a fi pătruns de seriozitatea adâncă
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
am dăruit cu mare drag, acelora pe care inima mea i-a simțit că vor prețui lucrul manual făcut cu mare chibzuință. Nu spun acest lucru la întâmplare ci o spun pentru că eu ca și alți colegi de distracție ca să zic așa, avem mușchii mâinilor și picioarelor paralizați, aceasta paralizie, fiind survenită în urma unei afecțiuni a celulei nervoase. De aici încolo să socotească fiecare de ce și eu, dar și cei ca mine, mai dorim să ne facem utili nouă dar și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
Bucovina, Vasile Tărâțeanu, la întrebarea mea, din priviri, după ce observasem, pe trotuarele din Cernăuți, inscripția exclusivă de pe capacele de fontă ale canalelor de comunicații telefonice: ,,Societatea Română de Telefoane”. Cu surâsu-i mucalit și satisfacție nedisimulată, Don Bazil Tărâțeanu mi-a zis: ,,Au fost turnate, Dane, în 1920, după constituirea României Mari, de o uzină celebră din Franța... Noi le-am păstrat pe toate, ca pe ochii din cap... Tot Cernăuțiul e împânzit cu aceste capace inscripționate în Limba Română...”. I-am
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cununa sur-argintie a titlului Prisos de iubire, deficit de responsabilitate..., Maria Toacă plasează motoul detașării lui Mihai Eminescu de vanitățile cestei lumi, ca și al unei tainice oboseli sub asediul teroarei istoriei: ,, De vorbiți, mă fac că n-aud,/ Nu zic ba și nu vă laud;/ Dăinuiți precum vă vine,/ Nici vă șuier, nici v-aplaud” -, după care intră direct în subiect, de parcă ar păși pe aleea cernită de durere a unui cimitir povârnit sub vremuri: ,,Cu aceeași nestinsă iubire și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care crede drept în Dumnezeu NU trebuie să fie fără grijă, ci să aștepte totdeauna ispita, ca atunci când va veni să nu se mire și să nu se tulbure, ci să rabde cu mulțumire osteneala necazului și să înțeleagă ce zice cântând Proorocul: CEARCĂ-MĂ DOAMNE ȘI MĂ ISPITEȘTE (psalm 25,2). ÎNCEPUTUL VIRTUȚILOE E FRICA DE DUMNEZEU, IAR SFÂRȘITUL, DRAGOSTEA LUI. Începutul a tot binele este rațiunea făptuitoare și fapta rațională. De aceea nici fapta fără rațiune nu este bună
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
Oricum, cu teoria imposibilului care poate deveni posibil oriunde și oricum, ne-am obișnuit deja, astfel încât de ce nu ne-am putea acomoda și cu absurdul ca fiind o normă și o componență firească și chiar indispensabilă vieții noastre, ajungând să zicem „răului bine și binelui rău”, căci și această problemă (a eliminării orei de religie) face parte tot din categoria lucrurilor ce au fost răsturnate, din punct de vedere axiologic!... Dar noi, pentru toate acestea, trebuie să-i mulțumim lui Dumnezeu
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
și cu smerenie și să îndrăznim înainte cu Mântuitorul, căci „El a biruit lumea” păcatelor, inclusiv cea a necredincioșilor postmoderni și contemporani, pentru care suntem datori să ne rugăm, chiar la orele și slujbele pe care ei le resping, să zicem cu toții: „Iartă-i, Doamne că nu știu ce fac!” sau: „Nu le socoti lor păcatul acesta!”. Stelian Gomboș
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
a gusta și satisfacția finală: „N-o să mă credeți... dar la Baroana mușcă știuca și la un blancheu legat cu ață!...” (Curierul va sosi în zori) sau: „Dacă ar fi să te judec după partida de rațe de astă-primăvară, aș zice să iei depozitul de muniție...” („Umbra” intră în capcană) Pentru pregătirea unei partide de vânătoare, se impun, obligatoriu, pe lângă cele trebuincioase vânătorii (pușca, alice etc. ), cuțitul de vânătoare, busola etc. Termenului de „pasiune” i se adaugă - multă subtilitate, meșteșug, iubire
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
pertinente ne oferă N. N. Străvoiu și N. A. Străvoiu, în lucrarea Trăiri vânătorești cu și fără câine (1995) Această îndeletnicire, ca toate celelalte, ne șoptește autorul Mircea Ionescu - „trezește mirări și invidii” față de „colegii de patimă...”, o invidie colegială, prietenească, am zice - chiar frățească, bineștiind doza de neprevăzut (chiar, de risc) la care se supune vânătorul. Așa că putem crede în afirmația: „ce dulce-i această invidie pe care o citești în ochii confraților...” (Chira) Și-n această plăcută (dar nu lipsită de
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
vorbește cu deplin temei: „Ce instinct ... îl face pe Eminescu să schimbe [adică, să folosească mai mulți termeni, din timpuri istorice diferite, având etimologii contrastante etc]? Vom spune că este instinctul filosofic cel bun, care pe noi ne-a părăsit [zice Noica], ba pare a-l fi părăsit și pe el după 1877, probabil sub influența terminologiei lui Maiorescu ... Cu înzestrarea să filosofica, aci evidență ... el își dă seama că trebuie să moduleze gândul, ca și expresia”. (Idem, p. 319) Da
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Chiar din deschidere vin și vă zic: în secolul acesta al vitezei, nici primul dar nici ultimul, noi, scribii predestinați, nu prea avem timp să ne facem temenele între noi, să dăruim bezele sau să le cîntăm „Florile dalbe...” unor confrați din tagma noastră scriitoriceaască, pe la aniversări
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
părinții. Mai greu decât a-ți da foc la bordei și otrăvi copiii - în somn. -Totuși...cum ai rotunjit acest raționament atât de ciudat? - Am jonglat cu afirmația filozofică „somnul rațiunii naște monștri”. Am uzat de reversul chestiunii și am zis și eu că „monștrii rațiunii nasc somnul mort...” -Maestre, ți-ai ales „victimele” după anumite criterii? - Fără preferințe preconcepute și fără ranchiunuri. Prin viața mea, de-acum lungă și întortochiată, m-am încrucișat cu multiple paparude, de diferite culori și
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
Târgu-Mureș, pe care studioul TVR din centrul țării l-a pregătit pentru telespectatorii TVR 3. Colaborarea dintre cei doi artiști s-a nascut acum 10 ani, la inițiativa Adei Milea. Pe atunci, tânăra artista lucra la spectacolul-concert „Quijote”. Bogdan Burlăcianu, zis Bobo, de loc din Iași, a lăsat capitala Moldovei pentru București, iar de atunci cântările cu Ada s-au înmulțit, ajungând să se transforme în adevărate spectacole de teatru muzical. Atât Ada, cât și Bobo compun muzică pentru diverse spectacole
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
devine însărcinată iar după nouă luni naște. În contrast, familia intenționala e familia planificată, unde cei care alcătuiesc familia, evident nu neapărat bărbatul și femeia uniți în căsătorie, decid cum, cînd, și cîți copii să aibe. E mai bine așa, zic sociologii, pentru că ăsta permite femeilor și bărbaților să-și planifice viața, cariera și să-și chivernisească banii. Studiul lui Institute for American Values identifica diferite categorii de „familii” unde relațiile biologice dintre părinți și copii nu mai decid ai cui
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
antici gandeau invers. Plato pare să fi fost primul ganditor în opinia căruia copiii nu aparțin părinților ci comunității. Copiii trebuie luați de la părinți de la o varsta fragedă și dați comunității să fie educați de comunitate nu de familia biologică, zicea el în Partea V a cărții lui Republică. Feministele moderne au adoptat acest axiom, iar statele occidentale îl promovează la nivel legislativ. De exemplu, în 2005, după ce Canada a legiferat căsătoriile homosexuale, a modificat legislația familiei, eliminînd apelația de „părinte
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
1876 în urma coalizării secrete de la Mazar Pașa, alianța cu Puterile Centrale din 1883 va fi secretă, etc. etc. Noi îl citim pe Caragiale în registru comic, dar o replică precum aceasta a lui Farfuridi poate fi înțeleasă și maiorescian: ”Cum ziceam adineauri amicului Brânzovenescu: trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noștri, cu Mihai Bravul și Ștefan cel Mare: iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători...”. Este
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
Sebald nu a vrut să se numească scriitor în exil în ciuda faptului că a trăit un sfert de secol în Anglia. Argument: “ Europa a devenit o țară atât de mică. Întotdeauna ești la Düsseldorf într-un moment.” Dar am putea zice că această creștere extraordinară a mobilității în spațiu nu exclude lipsa adăpostului iar consecvența este că însăși condiția de exilat pare în cele din urmă ceva aproape abstract, o experiență mai înaltă, aproape un privilegiu. O altă alegere dificilă a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
miră” Voluntariatul poate fi o cale de a schimba opinia despre noi. Un comerciant din zona unde locuiesc m-a oprit o dată pe stradă, special să mă felicite pentru faptul ca m-a văzut cu uniforma pe mine. Mi-a zis că asta demonstrează ca m-am integrat sută la sută și că îmi place comunitatea unde trăiesc. Nu vă zic, lumea din cartier, când am uniforma pe mine, mă salută, chiar dacă nu mă cunoaște!” Câștigul Nu l-a întrebat nimeni
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
oprit o dată pe stradă, special să mă felicite pentru faptul ca m-a văzut cu uniforma pe mine. Mi-a zis că asta demonstrează ca m-am integrat sută la sută și că îmi place comunitatea unde trăiesc. Nu vă zic, lumea din cartier, când am uniforma pe mine, mă salută, chiar dacă nu mă cunoaște!” Câștigul Nu l-a întrebat nimeni “ce câștigă” făcând voluntariat? “Așa-i, mulți mă întreabă ce câștig. Răspunsul meu este tot timpul: nimic. De fapt, e
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
timp cred că situația comunității românești din Florenta nu s-a schimbat. Din păcate, încă nu suntem așa uniți, așa cum cred că mulți am vrea. Tot timpul, când cineva încearcă să facă ceva pentru romani, apare câte o voce care zice “sigur are ceva de câștigat”. Încă nu văd acea încredere în persoana străina care poate să facă ceva pentru ei, fără sa aibă un câștig personal”. În prag de alegeri, Valeriu dorește totuși să transmită un mesaj conaționalilor săi: “Românii
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
lumii, care s-a îmbolnăvit de iubire). Urmează a cincea piesă a ciclului, Luceafărul, unde se reinstaurează ordinea de sus în jos, dinspre zei, interzicîndu-li-se amestecul cu muritorii. Luceafărul este un fel de glossă dată zeilor, astfel că se poate zice că Eminescu, în acest volum, îi ceartă, îi așază în cerul lor, despărțiți de muritori. Oricare poem dintre acestea spune ceva cînd este luat în sine, și capătă o semnificație în plus cînd este raportat la întregul volumului, care este
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
cum se lucra în tipografii pe-atunci, dar ar fi și acesta un domeniu ajutător care ar trebui să intre în atenția editologiei.. Sunt convins însă că e puțin probabil ca Eminescu să nu-și fi însoțit „pachetul” (cum îi zice Perpessicius) pentru tipografie cu indicațiile pentru culegere și de o listă a cuprinsului final, care ar fi fost ca o „cheie”, în fond, și un mijloc de verificare. N-am descoperit acea listă, presupun existența ei, și fac sugestii de
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]