5,822 matches
-
1972 la Conferința de la Stockholm privind Mediul Uman pentru a dezbate problema mediului global și a necesităților de dezvoltare. Una din finalitățile acestei conferințe a fost înființarea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu. Conceptul de "dezvoltare durabilă" (sustainable development) a fost pus în discuție în mod formal și programatic în 1987, când Națiunile Unite au organizat o conferință Earth Summit a cărei agendă a fost axată pe "Viitorul nostru comun" (raport propus de Comisia special constituită în acest scop și condusă de Gro Harlem
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
oportunităților de creștere a firmei. Prin urmare, se poate spune că teoriile cognitive focalizează studiul sistemelor de guvernare în funcție de influența acestora asupra diferitelor dimensiuni cognitive ale proceselor de creare de valoare. 6.3. Principiile de bună guvernare corporativă Atunci când se pune în discuție buna guvernare corporativă, judecățile de valoare fac referire la două aspecte strategice: performanțele manageriale legate de dezvoltarea sustenabilă a afacerii și responsabilitatea socială corporativă, cu semnificația de civism corporativ materializat în investiții sociale responsabile și eco-management. Elementele-cheie ale unei bune
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
din zilele de 11 și 12 decembrie adică de săptămâna trecută. Este una dintre rarele întâlniri de acest fel în care participanții adică șefii de stat și de guvern ai țărilor UE au ajuns la consens în, practic, toate chestiunile puse în discuție. Iar acestea n-au fost nici puține, și nici simple. Numărul și importanța lor au fost impuse, în principal, de criza economică și financiară, care, pornind din SUA, lovește, tot mai violent, țările UE inclusiv România. Dar, în același timp
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
diagnosticare („sigur clinic“, „sprijinit de datele de laborator“, etc) nu mai sunt necesare. Pentru a clarifica termenii ce vor fi utilizați pe mai departe în diagnosticul SM, grupul a revizuit definițiile utilizate în criteriile de diagnostic mai vechi. Primul termen pus în discuție a fost atacul. Atacul (exacerbarea, recăderea) este un episod de modificări neurologice similare celor întâlnite în SM, atunci când studiile clinico-patologice au stabilit că leziunile cauzatoare sunt de natură inflamatorie sau demielinizantă. Deși au existat unele divergențe de opinie, grupul a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
omologi fiind mai apți să transmită către mecanismele din interiorul celulei ceea ce au de transmis. Este consecință gravă faptul că receptorii de pe membrana celulară pot lega și alte proteine-mesager. Lărgirea spectrului de fixare de către receptorii celulei al unor mesaje diferite, pune în discuție însăși noțiunea de omologie. În mod clasic, prin omolog se înțelege specific. Cu alte cuvinte, fixarea ligantului pe receptorul cu care are o perfectă potrivire chimică (acea potrivire cheiebroască, de care vorbea Paul Ehrlich încă de prin 1895-1900 în teoria
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
În dramele sale consacrate lui Socrate, Platon și Diogene cinicul, Dumitru Solomon pornește de la cele mai cunoscute texte filosofice, memorialistice și doxografice compuse de Platon, Xenofon și Diogenes Laertios cu privire la cei trei gânditori elini. Dramaturgul folosește aceste surse spre a pune în discuție modelul existențial și crezul protagoniștilor : Socrate se teme de iminența morții, Platon admite eșecul utopiei sale politice, Diogene renunță la elogiul libertății supreme și face apel la semenii deveniți indispensabili. O continuare a pasajului din Phaidon despre moartea lui Socrate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pentru intervalul 23 aprilie 1831-23 aprilie 1832,cu condiția vânzării cărnii la prețul de 25 parale oca. Contractul încheiat de serdarul Ioniță Hotiniul pentru intervalul 23 aprilie 1835-23 aprilie 1836, primit la 18 martie la Departamentul Trebilor din Lăuntru, este pus în discuție prin adresa din 23 martie 1835. Se cere Isprăvniciei „osăbit înscris” de la serdarul Hotiniu și garantarea averii în caz de „neurmare a contractului”. Prețul cărnii de vacă și oaie este stabilit la 18 parale oca. Ioniță Hotiniul se obliga să
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
urmă, nu reprezintă aspectul esențial al funcționării instituțiilor descrise de Constituție? Dată fiind încărcătura momentului, tensiunile ireconciliabile dintre primul-ministru și Președinte, Curtea a fost obligată să tranșeze această problemă și să îi acorde toată atenția pentru a nu-și vedea pusă în discuție legitimitatea. Pentru a încerca să se obțină o soluție consensuală, s-a încercat mai întâi a se vedea care este cel mai mic numitor comun al opiniilor judecătorilor Curții, iar acesta a fost natura regimului politic. Curtea a avut ocazia
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acest "reper universal", femeile, ca "cetățeni de rangul doi", au obținut drepturi derivate și fragile, care le-au menținut și le mențin încă în condiția de dependență economică și simbolică față de soții/partenerii lor14. Cercetările feministe și studiile de gen pun în discuție conceptul, presupus universal, de cetățenie și problema excluderii femeilor, pentru un interval de timp considerabil, din zona drepturilor civile, politice și sociale. Atât cetățenia politică, cât și politicile publice, care definesc cetățenia civică și cetățenia socială, se configurează pe diviziunea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acestea și le anulează efectele/aplicabilitatea. Concluzii Analizele care au în atenție relația gen și politică/democrație nu se reduc la simple interogații cu privire la locul femeilor în politică, ci se ocupă de dinamica raporturilor între femei și bărbați în societate, punând în discuție și reanalizând critic cel puțin trei teme centrale ale teoriei politice clasice cetățenia, statul și politicile publice, teoretizarea raportulului public-privat -, componente care evidențiază interdependențele existente între gen și mecanismele sistemului politic 26. Așadar, introducerea perspectivei de gen în teoria politică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
poate înlesni adoptarea unor legi importante fără a mai fi nevoie de asumarea răspunderii din partea guvernului, indiferent de culoarea sau componența sa luând în considerare faptul că o majoritate stabilă ce susține guvernul poate dezbate într-un timp rezonabil actul pus în discuție iar cetățenii se simt parte a procesului de luare a deciziilor grație sistemului reprezentativ. În al doilea rând, într-un legislativ în care numărul de parlamentari este mai mic este prezumtiv faptul că responsabilitatea parlamentarilor ar trebui să crească iar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în fața organizațiilor de partid; d.) organele de partid își desfășoară activitatea pe baza principiul conducerii colective, principiul suprem al conducerii de partid; membrii organelor de partid au dreptul nelimitat de a-și spune părerea, în cadru organizat, asupra tuturor problemelor puse în discuție; e.) hotărârile unui organ de partid sunt valabile dacă se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor săi; după adoptarea hotărârilor, minoritatea se supune necondiționat majorității și este obligată să aplice în practică, fără rezerve, hotărârile luate; f.) hotărârile organului superior de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de violențele rasiale ale docherilor, ale hamalilor din Halele de la Smithfield si ale primelor bande de skinheads, nu reprezintă decît aspectele care ies la suprafață ale unei mișcări mai profunde care începuse să se manifeste din anii 50 și care pune în discuție problema valorilor existente și a conformismului moștenit de o bună parte a tineretului britanic de la epoca victoriană. Înrudirea culturală si lingvistică, face ca aici, ca și în Statele Unite, contestarea să folosească mai devreme decît pe continent mijloace ca muzica "pop
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
postmodernă, în vreme ce alții consideră pur și simplu că terenul studiilor culturale este în mod evident cultura și societatea actuală, care este postmodernă; aceasta fără însă a da o definiție termenilor, fără a identifica miza pusă în joc și fără a pune în discuție motivul pentru care metoda sau subiectul sînt "postmoderne"36. De fapt, termenul "post modern" este poate unul dintre cei de care se abuzează cel mai mult și care provoacă cele mai mari confuzii în lexicul teoriei critice contemporane. Termenii "modern
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îl folosesc pentru a se opune ordinii stabilite. Din moment ce mulți dintre acești indivizi sînt tineri, este de așteptat ca discursul să fie folosit încă o bună bucată de timp. Unul din scopurile studiului ce urmează va fi acela de a pune în discuție anumite discursuri dominante ale fenomenului postmodern pentru a demonstra existența confuziei, neglijenței și a superficialității prezente în multe din utilizările simptomatice ale discursului. Voi pune de asemenea în discuție utilitatea acestui discurs pentru interpretarea unor fenomene specifice în cultura noastră
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
degrabă pe noțiuni constructiviste pe care le problematizează. În consecință, unul dintre obiectivele acestui capitol va fi să explice modul în care este formulată noțiunea de identitate de către teoria postmodernă și cum este aceasta construită în cadrul formelor culturale postmoderne. Se pune în discuție, așadar, dacă identitatea este în mod fundamental diferită în epoca așa-zis postmodernă și dacă se poate susține existența unei diferențe între modernitate și postmodernitate și între identitatea modernă și cea postmodernă. Identitatea în teoria postmodernă Din perspectivă postmodernă, pe măsură ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernitate și între identitatea modernă și cea postmodernă. Identitatea în teoria postmodernă Din perspectivă postmodernă, pe măsură ce complexitatea și extinderea societății moderne se accentuează și ritmul său se accelerează, identitatea devine din ce în ce mai puțin stabilă, din ce în ce mai fragilă. În această situație, discursul postmodern pune în discuție însăși noțiunea de identitate, susținînd că aceasta este un mit și o iluzie. Conform scrierilor unor teoreticieni moderni, precum cei ai Școlii de la Frankfurt, ca și în cele ale lui Baudrillard și ale altor teoreticieni postmoderni, subiectul autonom, autoconstituit, care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și eului modern. Atît eul, cît și textul postmodern sînt plate și lipsite de profunzime, superficiale și pierdute în intensitățile și vacuitățile momentului, lipsite de substanță și semnificație, ca și de legături cu trecutul. Asemenea texte și existențe postmoderne unidimensionale pun în discuție relevanța modelelor hermeneutice de profunzime, precum modelul marxist al aparenței și esenței, al conștiinței false și adevărate, al ideologiei și adevărului; modelul freudian al semnificațiilor latente și manifeste; modelul existențialist al existenței autentice și neautentice; modelul semiotic al semnificatului și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și postmoderne. Localizarea postmodernului Într-un anumit sens, nu se poate spune cu precizie dacă această cultură a imaginii contemporane și aceste forme de identitate pot fi descrise ca moderne sau postmoderne. Multitudinea tipurilor de reclame Marlboro aflate în circulație pun în discuție afirmații referitoare la ruptura radicală între postmodernism și cultura modernă și că postmodernismul reprezintă cultura dominantă. Căci reclamele actuale pentru Marlboro se bazează pe imagini și strategii estetice tradiționale, moderne și postmoderne, făcînd în același timp uz și de o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dintr-un interviu televizat cu Bill Drake în emisiunea "Alternative Views" pe care am făcut-o eu și Frank Morrow cu privire la cercetarea ce va constitui următoarea sa carte asupra pericolelor fumatului. 12 Michael Schudson (1984) rezumă literatura și studiile care pun în discuție eficacitatea campaniilor publicitare în procesul real de determinare a clienților de a le cumpăra produsele; în fapt, funcțiile reclamei în promovarea stilului, modelelor și imaginilor de identificare și diferitele ideologii prezintă mai degrabă interes pentru studiile culturale; acestea ar trebui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
construirea identității sale a arătat cu claritate că imaginea și aspectul unui individ contribuie la definirea a ceea ce este sau cel puțin a modului în care este perceput și în care ceilalți se raportează la el. Ca atare, Madona a pus în discuție chestiunea identității și i-a revelat caracterul de construct și natura sa alterabilă. Madona a fost pe rînd dansatoare, muziciană, manechin, cîntăreață, vedetă a videoclipurilor, actriță de film și de teatru, "cea mai de succes femeie de afaceri a Americii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnologie subminează însăși ideea de ființă umană; în vreme ce erodarea valorilor tradiționale ridică întrebarea care anume valori merită să supraviețuiască și care dintre noile valori și politici poate contribui la crearea unui viitor mai bun. Atît Baudrillard, cît și scriitorii cyberpunk pun în discuție însăși natura societății contemporane, a culturii, valorilor și politicii sale, obligînd cititorul să reevalueze concepte politice și teoretice esențiale. Neuromancer și viziunea lui Baudrillard Categoriile principale propuse de Baudrillard, acelea de "hiperrealitate", "simulare" și "implozie" apar toate în Neuromancer și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o dihotomie bine definită între guvern și opoziție, și chiar organizează viața politică în jurul acestei dihotomii. Suntem astfel îndreptățiți să sugerăm cel puțin că "motivul" relației poate să nu se găsească în întregime în sistemul electoral. Mai mult, se poate pune în discuție și direcția relației. Așa cum am văzut, una din condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca sistemul cu majoritate simplă, într-un tur, să nu introducă denaturări inacceptabile este ca partidele majore să fie relativ egale ca putere, cel puțin pe parcursul unei perioade
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
anxioase. Altele demonstrează legături între tulburarile de tip borderline și atacurile de panică sau agorafobie, între personalitatea obsesiv-compulsivă și TOC și între personalitatea evitantă și fobia socială (vezi, pe larg, Mulder et al., 1991). Există mai multe aspecte care trebuie puse în discuție. În primul rînd, este important să lămurim efectele de pe axa I a simptomelor bolii acute asupra comportamentului pacientului. De exemplu, numeroși medici confundă lipsa controlului emoțional la pacienții care sînt pe punctul de a intra în panică cu o tulburare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
doua asociere se referă la faptul că mulți alcoolici sau consumatori de droguri susțin că dependența lor este consecința încercării de a scăpa de sentimentul de anxietate. Deviațiile înregistrate modifică ratele de incidență, iar Mulder și colaboratorii săi (1991) au pus în discuție acest efect. În ce privință se realizează asocierea? Un studiu de ansamblu semnat de Kushner și colaboratorii săi (1990) concluzionează că, în agorafobie și fobia socială, problemele cu alcoolul survin mai des în cazurile în care pacienții au încercat să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]