32,214 matches
-
doi țărani de vorbă Ștefan-Vodă nu-i acasă, C-a plecat la vânătoare Să vâneze căprioare. Căprioare n-a vânat Și el singur s-a-mpușcat C-un pistol de diamant.” *după fiecare vers se cântă: „Dă-i Domnului, Doamne!” sau: „În seara de Sf. Vasile Mulți boieri la curte vine, Numai unul nu mai vine C-a plecat la vânătoare Să vâneze căprioare, Căprioare n-a vânat Și-a vânat o ciutalină Ciutalină fără splină, Și-a vânat și-un iepuraș Să
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
acea oră dormea) și încercau s-o scoale lovind-o cu piciorul. La a câta lovitură se scula vaca însemna că după atâția ani se mărita fata. Un alt obicei care s-a păstrat până astăzi este că în această seară se pun la fereastră douăsprezece foi de ceapă în care se presară sare (fiecare foaie reprezentând câte o lună a anului). Așa se poate prevedea care lună a anului este secetoasă și care este ploioasă. În dimineața primei zile a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pragul ușii mărgelele. Cereau de la preot un fir de busuioc. Seara așezau sub pernă mărgelele și firul de busuioc pentru a-și visa ursitul. III 4.3 OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ Astăzi se păstrează puține pe teritoriul comunei noastre. În seara dinaintea zilei de 9 martie, când se sărbătoresc „Cei 40 de mucenici” se aprindeau focuri înalte din paiele adunate de la curățatul grădinilor. În jurul focurilor se adunau copii și tineri. Ei săreau peste foc. Acest obicei se păstrează și astăzi. Cei
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și locuitorii comunei noastre au cinstit-o cum se cuvine. La începutul postului gospodinele spălau vasele cu leșie pentru a le curăți de eventualele grăsimi. Exista obiceiul de a se ține postul în întregime, lucru mai greu întâlnit astăzi. În seara dinaintea Paștelui, înainte de a pleca la biserică, fiecare persoană din casă își punea câte un ou roșu în cana cu apă din care se spăla pe față. Când plecau la biserică luau oul în buzunar și după slujbă îl ciocneau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
eveniment ce se desfășura în casa părinților fetei la care participau rudele și prietenii tinerilor. Înaintea logodnei părinții ambilor tineri se informau prin diferite persoane, dacă ceilalți acceptă căsătoria fiilor lor și ce avere avea să se dea mirilor. În seara logodnei, părinții, în lipsa tinerilor, stabileau în amănunt dota fetei și ce suprafață de pământ dădeau fiecare pentru noua pereche. Aceste discuții căpătau de multe ori aspect de târg. După ce se ajungea la înțelegere se începea petrecerea. Uneori era întocmită
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
importanță deosebită, și ca urmare trebuie urmărite în special: - fluxul intens la întoarcerea din zonele de odihnă, recreere; în timp ce plecările la sfârșit de săptămână către aceste zone se fac eșalonat, întoarcerea are loc de regulă în ultimele 3 ore din seara premergătoare reînceperii lucrului; - fluxuri intense către și dinspre zonele polarizatoare de transport - gări, autogări, aeroporturi; - fluxuri intense către și dinspre zonele polarizatoare, altele decât cele de transport - stadioane, săli de spectacol, obiective culturale etc. Transportul rutier Planificarea rețelei de drumuri
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
din punct de vedere tematic și permite feed-back prin evaluarea eficientă a achizițiilor comportamentale și operatorii exersate pe o perioadă determinată de timp. O astfel de structură este ceea ce numim unitate de învățare. Proiectarea pe unități de învățare oferă o seri de avantaje, față de proiectarea tradițională centrată pe lecție, precum: coerența mediului de învățare prin asigurarea unei viziuni de ansamblu, pe termen mediu și lung, asupra învățării; posibilitatea implicării elevilor în „proiecte de învățare personală” care să determine accentuarea explorării și
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
ambițioasă, care viza să ofere locatarilor servicii și să compenseze izolarea geografică a zonei: să se asigure permanență pentru asigurările sociale, consultații prenatale și nutriționale, cursuri de gimnastică, cercuri familiale de sâmbătă seara, bibliotecă, serviciu de ajutor permanent, cursuri de seară etc."26. Departe de a genera armonia și înțelegerea socială așteptate, raporturile între această supraintendentă și locatari s-au depreciat foarte repede. "Responsabila Centrului credea că are misiunea de a moraliza, de a aduce pe calea credinței populația muncitorească; ea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a testa disponibilitatea fiecărui individ față de grup. Ele arată devotamentul membrilor față de colectivitatea în care trăiesc, dar și o generozitate care se concretizează prin amploarea sumelor cheltuite în acea zi. Numeroși filantropi reproșează muncitorilor că-și risipesc într-o seară profitul pe șase luni și că fac economii, tocmai pentru aceste petreceri, "renunțând nu doar la lucrurile necesare, ci chiar și la acelea indispensabile". Ei nu înțelegeau că această veselie, dincolo de faptul că reprezenta unul din rarele momente de distracție
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aliat"73. În ochii anarhosindicaliștilor, această violență avea avantajul de a da contur luptei de clasă și de a evidenția "rolul statului republican ca instrument de opresiune socială aflat în mâna burgheziei"74. Fiecare răzvrătire servea ca repetiție pentru marea seară a revoluției. Desigur, în afară de astfel de strategii cinice, "exasperarea, furia, disperarea, sentimentul de neputință, mânia au jucat în cazul celor mai mulți manifestanți un rol la fel de mare în cazul celor mai mulți manifestanți, ca și atracția spre încăierare, dorința de a sfâșia cu unghiile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al săracului. Paradisurile artificiale nu mai sunt ceea ce erau odată. Primele comunități creștine își celebrau cultul în cinstea martirilor lor în catacombe sau în locuri cunoscute doar de ei și în timpul serii. Agapa care urma era așadar o masă de seară. Ne putem însă închipui că aceasta era mai mult decât o simplă adunare. Sărutul păcii pe care îl schimbau atunci era fără îndoială semnul unei reîntoarceri la viața "profană" plină de riscuri, marcată mai ales de persecuțiile cărora creștinii le
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
an mai târziu, la Iași, face să apară foaia umoristică „Greierul” (1917-1918). Cu articole politice, cronici teatrale, cronici artistice, interviuri, note și însemnări diverse (de multe ori cu accente zeflemiste), publicistul este prezent în „Epoca”, „Liberalul” (Iași), „Viitorul”, „Furnica”, „Minerva”, „Seara”, „Rampa nouă ilustrată”, „Mișcarea” (Iași), „Semnalul”, „Universul”. A mai semnat cu pseudonimele Aghiuță, Sfredeluș (și prescurtările Sf., Sfr., Sfred.), Spurcocea, Cronicarul Dâmboviței (și C. D.). Fire energică, jovială, cu manifestări histrionice de exuberanță, L. șochează pe toată lumea, și prieteni și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
din Eulalii. Trupul însuși mai păstrează, chiar în cădere, ceva din aura lui siderală, astfel că ispita îi este deturnată în contemplație estetică. False descrieri, chiar când propun universuri artistice (Meling, Delft, Botticelli), poemele caută, de preferință, „ora difuză” a serii și a aurorei. Intenția de a conferi imaginii verticalitatea unor „dorice, prudente forme” (Proemiu) are a învinge atracția spre volutele melodioase, feminine. Chemărilor vagului dispersant, cu stigmate simboliste (Delft, Mătasea depărtărilor), li se opune năzuința spre centru, punct ferm în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
în sacru, și cea modernă, caracterizată de scepticismul rece. Intenția de a releva tragismul vieții în figura Iuliei Hasdeu eșuează într-un sentimentalism comun. Soare pe Prut marchează revenirea la versul clasic, alternând motive simboliste (Adonis, Noapte faustiană, Simfonie de seară, Menuet) cu pastelul pointillist, acumulând detalii disparate (Toamnă pe Prut, Octombrie pe Prut, Seară în parc, Gravură, Caprele negre). Expresia e oarecum limpezită, dar lirismul rămâne unul minor. M. a mai semnat și câteva texte pretins critice, în fapt laude
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
Articolul 7 Pentru consumatorii captivi industriali și similari, care aleg tariful A și dețin echipamente de măsurare cu un singur indicator de maxim și două cadrane, tariful de putere se aplică numai la puterea consumată în cadrul zonelor de vârf de seară. Articolul 8 Tariful A33 se poate aplica numai consumatorilor dotați cu contoare electronice. Aceștia pot solicita trimestrial schimbarea duratei de utilizare, în funcție de modificările intervenite în procesele lor tehnologice. Articolul 9 Tariful A33 pentru nivelul de înaltă tensiune de 220 kV
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154821_a_156150]
-
sine, după cum demonstrează Mircea Martin, Moldova copilăriei lui F. se recompune mozaicat din amintirea târgurilor patriarhale ale Herței, unde „miroase a ploaie, a toamnă și a fân”, iar în case „oameni simpli vorbesc pe ovreiește” (Herța, I), așteptând „în toată seara aceeași diligență/ care debarcă aceiași ovrei ce se întorc” (Herța, IV) și rugându-se „între flăcări de sfeșnic”: „Să-mi cadă dreapta, limba să se usuce-n mine/ de te-oi lua vreodată-n deșert, Ierusalime”(Herța, VI). Peisajul nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Poate că nu știți cu câtă nerăbdare așteptam să intrați și pe la cenaclu atunci când veneați la Buzău, pentru a cerceta viața Gospodăriei colective 1907 din comuna Căldărești, viață ce v-a inspirat în scrierea piesei Ziua cea mare (...). Dar în seara aceea ați venit în adevăr în oraș, chiar la vreo sută de metri de cenaclu și abia la urmă ne-am dat seama că nici nu v-ați gândit la noi, fiindcă nici măcar n-ați întrebat de cenaclul literar. N-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
văd ieșind pe poarta halei de montare, duduind ca niște tancuri, ultimele tractoare ale anului (...). Și aș vrea să le spun că asemenea privire de mulțumire gospodărească, ca după o recoltă bogată, ar putea arunca și asupra vitrinelor scânteietoare din serile Săptămânii Cărții. Iată, de pildă, cărțile de proză. Au apărut anul acesta opere care se numără printre cele mai izbutite ce au ieșit din pana autorilor: Nicoară Potcoavă, povestire istorică a maestrului M. Sadoveanu, romanele Dulăii de Z. Stancu, Cumpăna
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu batista, mă privi în fugă și schimbă vorba. Când ajunserăm acasă coborî din mașină puțin stânjenit. Apoi, ca și cum și-ar fi adus aminte, îmi spuse cu nepăsare: - Știi? Articolul... cred că o să-l duc mâine... La urma urmei, astă seară... cum să-ți spun...pare a fi mai răcoare!... - Valentin Silvestru, - Unul din oamenii de pe șantierul Canalului (Reportaj). În: Flacăra, nr. 21 (177), 24 mai, 1951 - Valentin Silvestru. - Un film documentar despre cei mai buni fii ai poporului nostru. Comuniștii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o parte, și apar sub el straie strălucite: necunoscutul e însuși califul Harun, travestit în neguțător sau hagiu; sau e un emir venit din insulele de mărgăritare ale Oceanului Indian. La fel l-am întâlnit eu pe autorul Desfășurării într-o seară din 1945, când, într-unul din amfiteatrele Universității din București, câteva sute de studenți ascultau recitări de poezie și lecturi în proză. S-a suit pe estradă un om tânăr, cu fața frământată, care a citit «ca pe nimic», cum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
avut de ce râde? Într-adevăr, este cam gravă, prea gravă și prea încruntată poezia noastră, de parcă ar fi o femeie ce-și așteaptă mânioasă bărbatul care întârzie și a uitat să-i spună dacă are sau nu vreo ședință în seara respectivă (...)”. Așadar, chiar și-ntr-un material festiv cum este acesta, publicat de autor în numărul de 1 mai, sunt remarcate două lipsuri ale liricii de după 1947 - și am spune noi mai demult, de după august 1944 - poezia de dragoste și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aproape de vertical. Iată, de exemplu, poezia lui Aurel Rău din nr.l/1953: Am jurat cândva să ne iubim/ Orice depărtare ne-ar desparte/... Alte munci mi te-au chemat departe/ Și acum, ce rar ne întâlnim!/ Uneori în calde seri, târziu,/ Vara toată, nu suntem alături/ Iarna, pașii noștri pe omături/ Urme-alăturate nu înscriu. Era oare nevoie ca Almanahul literar să reînvie moda romanțelor ieftine, care se tipăreau cu zecile în broșurele de cântece, acum două sau trei decenii?(...) Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să ne spună poetul în cântecele sale. Și întrucât el procedează metodic, să procedăm și noi la fel: - Dragostea poetului pentru iubită - în noile condiții de viață - e trainică și nu cunoaște sfârșit pentru că: Slujind obșteștii fericiri Din zori în seară cei doi se împărtășesc din însăși trăinicia vieții pe care o durează: Cum să se stingă-al nostru dor O clipă, una... Când steagul roșu-i arzător Întotdeauna! (Nu mă-ntreba) - Poetul e fericit știind că iubita lui pășește alături de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
N-am vreme să mai mor de azi 'nainte! Ioanichie OLTEANU - Grănicerii. În: Contemporanul, nr. 260 (39), 28 sept., 1951 De la Belgrad către noi, umblă svonuri roi c-ar porni domnii război. Dar nu umblă cum se umblă, ci vin seara pe la umbră, și vin noaptea pe furiș cu spionii prin tufiș. Vin pe noapte făr de lună rău mai cobesc prin comună. „Avioane-n cinci coloane, foc și bombe-americane. Lagăr, temniță și fiare! Moarte și spânzurătoare!” Strigă mamele cu dor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-ntâiul fir de-argint Poznaș, mă cheamă? Copilărescul tău alint, Soție-mamă? Sau pasul tău ocrotitor Topit în spume, Când versuri noi se-ncearcă-n zbor Să iasă-n lume? Sau lung simțite despărțiri - ca-ntăia oarăSlujind obșteștii fericiri Din zori în seară? Nu mă-ntreba să-ți dau răspuns De ce-mi ești dragă (...). De fericit ce sunt... Când zorii-n pulberi sclipitoare Îmbracă-al patimei pământ, Simți tu, iubito, lunecând În piept o dulce-nfiorare? Simți tu în inima ta oare Dorința
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]