32,942 matches
-
mărfurile alimentare actuale încorporează un volum din ce în ce mai mare de progres tehnico-științific și ca urmare tehnologia alimentară modernă se diferențiază net de cea clasică. În acest context aplicarea unor tehnologii inovative de condiționare, păstrare și prelucrare imediat după recoltare constituie un argument în livrarea către consumatori a unor produse horticole de calitate. Activități principalele prevăzute a se derula în proiect: - monitorizarea factorilor tehnologici și biologici responsabili de menținerea calității produselor horticole în fermele de producție; - studierea unor tehnologii inovative aplicabile produselor horticole
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
a dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , în sensul stabilirii instanței competente material să soluționeze litigiile având ca obiect repararea prejudiciului creat prin discriminare ca fiind, după caz, judecătoria sau tribunalul, ca instanțe civile, pentru argumentele și în funcție de situațiile prezentate în punctul de vedere exprimat în scris și depus la dosarul cauzei. Președintele completului de judecată, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii
DECIZIE nr. 10 din 23 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată ( Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273150_a_274479]
-
27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 este de competența instanței civile, ca instanță de drept comun, iar aceasta este tribunalul, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă și indiferent de criteriul valoric, invocându-se argumentul că petitul principal al unor astfel de cereri, respectiv constatarea discriminării, este neevaluabil în bani, în timp ce petitul având ca obiect pretenții este doar unul accesoriu. Instanța civilă este instanța care judecă potrivit dreptului comun, în accepțiunea dispozițiilor art. 27 alin
DECIZIE nr. 10 din 23 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată ( Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273150_a_274479]
-
sancționarea contravențională, precum și aplicarea unui anumit număr de puncte penalizatoare pentru fapta de a nu purta centura de siguranță ori căștile de protecție omologate. 17. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, argumentele și soluția pronunțate în deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 18. Distinct de aceste argumente, Curtea constată că dreptul fundamental consacrat de art. 26 alin. (2) din Legea fundamentală are în vedere o componentă a
DECIZIE nr. 325 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 3 raportat la art. 99 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273183_a_274512]
-
căștile de protecție omologate. 17. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, argumentele și soluția pronunțate în deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 18. Distinct de aceste argumente, Curtea constată că dreptul fundamental consacrat de art. 26 alin. (2) din Legea fundamentală are în vedere o componentă a vieții intime ce vizează dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși. Acest drept nu este însă absolut, fiind
DECIZIE nr. 325 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 3 raportat la art. 99 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273183_a_274512]
-
nu poate fi reținută în susținerea criticilor de neconstituționalitate, întrucât aceștia se află într-o situație diferită față de membrii Consiliului Superior al Magistraturii sub aspectul dobândirii calității de membru, primii fiind numiți în vreme ce cei din urmă sunt aleși. Un alt argument care susține caracterul individual al mandatului membrului Consiliului este acela că, dacă un post devine vacant, pentru ocuparea lui se organizează alegeri individuale. În ceea ce privește lipsa de claritate și previzibilitate a normelor criticate, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii arată că aceasta
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
organizarea instanțelor judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, statutul judecătorilor și procurorilor, în legile de procedură civilă și penală, precum și în alte legi și acte juridice normative cu putere de lege, care interesează înfăptuirea justiției. 13. Pentru toate aceste argumente, autorul excepției solicită Curții să constate încălcarea dispozițiilor art. 133 alin. (4) din Constituția României raportate la cerințele de claritate și previzibilitate ale legii, în accepțiunea art. 20 din Constituția României, art. 6 (dreptul la un proces echitabil) din Convenția
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
distinge între obiectul litigiilor de natura cărora sesizarea să depindă, fiind folosită expresia "oricare ar fi obiectul" cauzei. De asemenea, instanța judecătorească observă că nelegalitatea actului administrativ atacat a fost grefată, în motivarea cererii de chemare în judecată, inclusiv pe argumente privind inconsecvența de interpretare a dispozițiilor legale criticate pentru neconstituționalitate, astfel încât nu se poate susține că această excepție nu ar avea legătură cu soluționarea cauzei. Mai mult, nu se poate susține că dispozițiile legale a căror neconstituționalitate se solicită a
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
Decizia nr. 536 din 28 aprilie 2011 , Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 , Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015 sau Decizia nr. 841 din 10 decembrie 2015 . 60. Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că instanța constituțională este obligată să se pronunțe asupra dispozițiilor legale în noua interpretare pe care autoritățile publice implicate le-o conferă și să constate neconstituționalitatea acestora prin raportare la prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
previzibilității și egalității de arme, consacrat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând faptul că hotărârea comisiei județene trebuie să producă efecte juridice. Totodată, apreciază că sunt utile soluționării cauzei și argumentele expuse în deciziile Curții Constituționale nr. 88 din 27 februarie 2014 și nr. 269 din 7 mai 2014. 7. Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
de Apel, întrucât pe calea recursului în interesul legii nu pot fi interpretate efectele deciziilor Curții Constituționale, având în vedere că instanțele judecătorești sunt chemate să le aplice la cazul dedus judecății, într-un mod conform cu considerentele acestora. Un alt argument în susținerea soluției de respingere îl reprezintă, în opinia Ministerului Public, și împrejurarea că problema de drept semnalată de instanța militară nu a primit în practică dezlegări diferite, în condițiile în care hotărârile judecătorești provin de la aceeași instanță. În acest
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
I, nr. 69, Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014 . Sub același aspect este de menționat că din cele 805 hotărâri judecătorești transmise de Ministerul Public, doar trei au fost de achitare, fără ca acestea să se fundamenteze pe argumentul dezincriminări infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal ca efect al deciziei instanței de contencios constituțional care face obiectul prezentei sesizări, ci pe caracterul insuficient al probatoriului cu privire la dovedirea valorii alcoolemiei stabilite de lege pentru existența acestei
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
condițiile prevăzute de art. 51 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu completările și modificările ulterioare, nefiind necesară punerea în mișcare a mecanismului reprezentat de promovarea recursului în interesul legii." Având în vedere argumentele expuse, se constată că nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate reglementate de norma procesual penală în materia recursului în interesul legii, sens în care în temeiul art. 473 și 474 din Codul de procedură penală, raportat la dispozițiile art.
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
se va face mențiune despre aceasta. ... (4) În ordonanță se va face mențiune și cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în cauză. ... (5) Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă a existat un suspect în cauză. ... ---------- Alin. (5) al art. 315 a fost modificat de pct. 81 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016 , publicată
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
din cadrul acestor secții pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili. (5) În vederea întocmirii raportului, președintele completului poate solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra chestiunilor de drept soluționate diferit. ... (6) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
acest fapt și informează statul membru asupra consemnării. Prin acceptarea măsurilor adecvate, statul membru își asumă obligația de a le pune în aplicare. (2) În cazul în care statul membru în cauză nu acceptă măsurile propuse, iar Comisia, după examinarea argumentelor statului membru respectiv, consideră în continuare că măsurile respective sunt necesare, aceasta inițiază procedurile în temeiul art. 4 alin. (4). Art. 6, 7 și 9 se aplică mutatis mutandis. CAPITOLUL VI PĂRȚILE INTERESATE Articolul 20 Drepturile părților interesate (1) Orice
jrc4191as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89355_a_90142]
-
au demonstrat că procedurile prin care se reduce dimensiunea stomacului (de exemplu inelul gastric) ameliorează starea bolnavilor de diabet datorită faptului că duce la o pierdere importantă în greutate. Studiind diabetul în cazul animalelor, Dr. Rubino este primul care oferă argumente științifice cu privire la faptul că operațiile de pontaj gastrointenstinal care implică și redirecționarea tractului gastrointestinal (spre exemplu pontajul gastric) pot duce la vindecarea diabetului indiferent de pierderea în greutate, chiar și în cazul pacienților care nu suferă de obezitate. “Pentru a
Diabetul de tip 2 poate fi cauzat de disfunctiile intestinale [Corola-website/Science/92000_a_92495]
-
92/12/CEE până la 31 decembrie 2003, fără posibilitatea de reînnoire, și să se stabilească etapele liberalizării treptate a restricțiilor înaintea eliminării complete a acestora la acea dată. (8) Având în vedere importanța economică a prezentei directive, este necesară invocarea argumentului cu privire la urgență, prevăzut în pct. I.3 din Protocolul la Tratatul de la Amsterdam privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Directiva 92/12/CEE se modifică după cum urmează: 1. Art. 26 alin. (3) se înlocuiește cu
jrc4593as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89759_a_90546]
-
CE, poate acorda, la cererea unui stat membru și fără a aduce atingere art. 8 alin. (3) din prezenta directivă, o prelungire a perioadei de până la 5 ani, dacă statul membru interesat: - desemnează zonele și/sau aglomerările interesate; - motivează cu argumente prelungirea termenului-limită; - demonstrează că au fost luate toate măsurile necesare pentru diminuarea concentrațiilor de poluanți care fac obiectul directivei și restrângerii zonei în care este depășită valoarea limită și - schițează planul viitor cu privire la măsurile pe care le va lua în conformitate cu
jrc4611as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89777_a_90564]
-
în opoziție cu "magia neagră" asociată în opinia lor răului și satanismului. Sanders a folosit și termenii "calea mâinii stângi" pentru magia răuvoitoare, respectiv "calea mâinii drepte" pentru magia binevoitoare. Unii wiccani contemporani descurajează însă aceste dihotomii; un exemplu de argument adus este că negrul ca și culoare nu ar trebui să fie asociat cu răul. Cercetătorii Rodney Stark și William Bainbridge au susținut în 1985 că wicca "a răspuns secularizării cu o întoarcere hotărâtă înspre magie" și că este o
Wicca () [Corola-website/Science/297234_a_298563]
-
siro-palmireană, demonstrează preponderența absolută a limbii latine în provincia Dacia. Latina era limba administrativă, vorbită și de armata și în comerț. Era limba comună, singurul mijloc de înțelegere pentru diferitele grupuri etnice din provincie și pentru comunicare cu exteriorul. Numeroase argumente: toponime și hidronime ce au rămas până astăzi (Donaris, Mariș, Alutus), mormintele cu inventar daco-român, cuptoarele de olărit, tezaurele monetare, obiectele paleocreștine sau studiul limbii române. Cercetările arheologice de la Țaga, Cluj, Cipău, Mureș și Moresul (Mureș), Brateiu, Sibiu au dovedit
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
apoi cu o mare intensitate în perioada stăpânirii romane și continuată chiar după retragerea aureliană. Ulterior, din cauza năvălirilor "barbare", administrația romană și armata au abandonat și evacuat Dacia. Nu au rămas urme materiale care să indice evacuarea populației. Sunt aduse argumentele filologice: toponimele latine ale râurilor (Argeș, Buzău, Criș, Dunărea, Mureș, Nistru, Olt, Prut, Siret, Someș, Timiș, Tisa etc., toate, nume atestate înainte de cucerirea romană), originea latină a multor cuvinte, numele "voloh" pe care slavii orientali l-au dat românilor, în timp ce
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
reanexarea unei părți a Daciei Traiana de către Constantin cel Mare, faptul că titlul Dacicus Maximus luat de Constantin în 336 e.n. dovedește o reînnoire a unui anumit control al imperiului roman în Dacia Traiana sunt elemente mai puțin incluse în argumentele pro și contra. Lingviștii Skok și Konstantin Jireček au determinat că romanizarea s-a produs cu precădere la nordul unei linii pornind din actuala Albanie (parte din fostul „Diocesis Illyricum”, slab romanizată) și trecând prin Macedonia, regiunea Serdica (actuala Sofia
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
scrutin, Traian Băsescu și Mircea Geoană, s-au întâlnit într-o dezbatere televizată care a marcat confruntarea finală a campaniei electorale. Evenimentul a fost organizat la Palatul Parlamentului, sub egida Institutului de Politici Publice. Dezbaterea a debutat cu prezentarea unor argumente prin care Băsescu și Geoană au încercat, pe rând, să explice de ce românii ar trebui să îi voteze pentru funcția supremă în stat. Candidatul Alianței PSD+PC a declarat că a venit cu un proiect pentru dezvoltarea țării și că
Mircea Geoană () [Corola-website/Science/297319_a_298648]
-
timpului. Prima dintre ele considera că ținutul Putnei a aparținut Munteniei, în timp ce a doua, larg acceptată de către istorici în ziua de azi, considera că încă din timpul lui Mircea granița se afla pe Milcov și Siret. Prima teorie avea ca argumente mai multe mențiuni istorice. În 1408, Alexandru cel Bun acordă un privilegiu negustorilor din Liov în care menționează că acei care vor merge către Țara Românească vor plăti taxă „la "graniță", la Bacău... vama de "graniță", fie la Bacău, fie
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]