32,586 matches
-
evidente sub anumite forme și în evoluția satului Buciumi. În lupta pentru apărarea pământurilor straposesti buciumenii s-au unit întotdeauna cu racautenii, care au avut de înfruntat aceleași neajunsuri. În preajma revoluției din 1848 situația întregii populații devenise și mai apăsătoare. Bătrânii satului povestesc de foametea cumplită provocată pare-se de o invazie de lăcuste în anul 1843, precum și de holeră din anul 1844 care a secerat multe vieți omonesti. Nefiind loc în curtea celor 2 biserici pentru a înmormânta pe cei
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
a fosrta autoritățile să ia act de dorința lor, în anul 1869-1870 au refuzat să-mi mai trimită copii la școala din Onești. Prin străduințele sătenilor, autoritățile au decis înființarea școlii, cursurile deschizandu-se la 11 octombrie 1870. Din relatările bătrânilor care au învățat atuncea aflăm că plata se stabilea de la început pe un an întreg. Condiții mai grele au existat în timpul primului război mondial, cănd cursurile au fost suspendată în anii 1916-1918. În toamna anului 1918 cursurile s-au redeschis
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
precum și o familie numeroasă : 10 copii. Cu toate că în Buciumi au existat mereu 2 biserici, cu un mare număr de enoriași, centrul parohial a fost totuși multă vreme la Racauti. În anul 1924 preotul Ion Nalboc, fiul preotului C. Nalboc, cu ajutorul bătrânului Ghe. Usache, veteran al primului război mondia, prin intermediul generalului Prezan, senator la acea vreme, au obținut mutarea centrului parohial la Buciumi. La sfârșitul sec XIX la inventariere făcută bisericii s-au găsit următoarele donați din partea enoriașilor: Ghe Zaharia - un prapure
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Italiei. Apoi, a devenit centrul unui gastaldat longobard în cadrul Ducatului longobard de Benevento, cu toate că nu se cunosc multe date despre această perioadă a istoriei sale. Intră pentru prima dată în istorie ca un stat longobard condus de Landulf I cel Bătrân, odată cu moartea ducelui Sicard de Benevento din anul 839. Landulf și fiii săi erau susținători ai principelui Siconulf de Salerno. În 841, Capua a fost jefuită și distrusă aproape integral de către o incursiune a sarazinilor aflați în solda ducelui Radelchis
Principatul de Capua () [Corola-website/Science/324612_a_325941]
-
de 17 ani, ca urmare a unei aventuri amoroase, fugea din Polonia și intră în armată austriacă. Promovat la gradul de locotenent și decorat pentru bravura să, purtandu-si sacul plin cu poezii pe care, fericit sau nefericit, copil sau bătrân, nu va înceta niciodată să le scrie, revenea în Polonia și se căsătorea cu o domnișoară din ilustra familie Denhof. Din această căsătorie, care a fost de scurtă durată, a avut în 1806 un fiu, Tadeu. Apoi, a luat de
Tadeu Hâjdeu () [Corola-website/Science/324621_a_325950]
-
inițial trezorierul, iar apoi principele longobard de Benevento din anul 839 până la moarte. Radelchis a preluat tronul prin asasinarea principelui Sicard și aruncarea în închisoare a fratelui lui Sicard, Siconulf. În conformitate cu "Chronica S. Benedicti Casinensis", gastaldul de Capua, Landulf "cel Bătrân", care fusese aliat al lui Sicard, l-a eliberat pe Siconulf din închisoare și, având sprijinul lui Guaifer din familia Dauferizilor din Salerno, l-au adus în acel oraș pentru a-l proclama principe, în opoziție cu Radelchis. Acest moment
Radelchis I de Benevento () [Corola-website/Science/324658_a_325987]
-
în rândul claselor sărace balcanice. În 1416 a izbuncnit o revoltă populară a musulmanilor și creștinior din Dobrogea conduși de fostul confident al lui Musa, misticul și învățatul Șeyh Bedreddin. Rebeliunea s-a bucurat de sprijinul voievodului muntean Mircea cel Bătrân. Bedreddin predica unirea marilor religii ale vremii - islamul, creștinismul și iudaismul - într-o singură mare credință, îmbunătățirea situației sociale a țăranilor liberi și nomazilor pe seama birocrației otomane și a claselor înstărite. Mahomed a zdrobit revolta, iar liderul acesteia a pierit
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
creștine să trimită trupe în Balcani, dar doar Austria a mobilizat în acest scop un corp de oaste. Războaiele din regiune au continuat cu atacul otomanilor împotriva Țării Românești, asupra cărei turcii își pierduseră înfluența în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân și a interregnului. Valahia devenise între timp vasal al Regatului Ungariei. Odată ce armata otomană a invadat Valahia, sârbii au început să atace Bulgaria și, concomitent, emiratul anatolian Karamanid a atacat din est Imperiul Otoman. Murad s-a văzut obligat să
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
Acropolita (în limba greacă: Γεῶργιος Ἀκροπολίτης, Georgios Akropolitês) (n. 1217 sau 1220, Constantinopol - decembrie 1282, Bulgaria), a fost un cronicar și om de stat bizantin. La vârsta de 16 ani, a fost trimis de către tatăl său, logothetul Constantin Akropolites "cel Bătrân", la curtea lui Ioan Vatatzes, împăratul bizantin de la Niceea, unde Akropolites și-a continuat studiile având ca profesori pe Theodor Hexapterygos și Nichifor Blemmydes. După aceea, împăratul niceean i-a încredințat importante misiuni de sta, ca și succesorii săi (Theodor
Georgios Akropolites () [Corola-website/Science/324690_a_326019]
-
oră, trimp în care sosise și Lestrade cu mandatul, Watson reușește să o readucă la viață pe Lady Frances. La începutul povestirii, Holmes refuză să-l însoțească pe Watson pe continent căci era angajat deja într-o altă afacere de « bătrânul Abraham, cuprins de o spaimă mortală pentru viața sa ». Acest caz al detectivului este inedit. Povestirea "" a fost adaptată de mai multe ori în decursul timpului. Prima adaptare pentru film a acestei povestiri a avut loc în 1923 în seria
Cum a dispărut lady Frances Carfax () [Corola-website/Science/324714_a_326043]
-
grețuri, vomă, diaree, piele gălbuie, febră și dureri abdominale. În jur de 10-15% dintre pacienți au simptome din nou pe o durată de șase luni după infecția inițială. Insuficiența hepatică acută se întâmplă foarte rar, fiind găsită mai des în bătrâni. Hepatita A, cunoscută și sub denumirea de „"boala mâinilor murdare"”, este o boală acută infecțioasă, agentul patogen fiind virusul hepatitei A (HAV). Virusul este de tip ARN (monocatenar, picornavirus), fără capsulă, dar cu o capsidă proteică care învelește molecula de
Hepatită A () [Corola-website/Science/324707_a_326036]
-
Landulf I (n. cca. 795 - d. 843), supranumit cel Bătrân, a fost primul gastald longobard de Capua din ilustra să familie, care va guverna Capua până la anul 1058. Potrivit "Cronaca della dinastia di Capua", el a guvernat Capua Veche vreme de 25 de ani și 4 luni, iar Capua Nouă
Landulf I de Capua () [Corola-website/Science/324730_a_326059]
-
cuvântului Bărăgan este de câmp întins de ierburi, uscat și nelocuit, iar în limba turcă după C.C. Giurescu, înseamnă vârtej, furtuna, vifor. Din epoca pietrei ori a fierului nu s-au găsit urme în mod direct și oficial. Din amintiri bătrânii satului spun că lângă movila Bran, la 3 km Nord de sat, s-a găsit un vas de pământ cu vârfuri de săgeți în 3 muchii cu latura de 1 cm, lungi de 3 cm, ascuțite la vârf cu o
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
cu prizonierii turci spre Pitești pe <Drumul ăl Mare>, iar care turc cădea alături, se scufunda în jos și nu mai putea ieși, fiind și slăbiți de drum. Și primăvara, erau numai oase de turci pe marginea drumului.> (Povestită de bătrânii satului) CADRU ISTORIC Istoricul satului Râca Pe aceste meleaguri a existat viață din preistorie. Bogdam Petriceicu Hasdeu, pomenește localitatea Râca printre cele 95 de localități din Muntenia, unde s-au găsit urme ale <unui trai antic urban>. La locul numit
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Vișina este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Există două versiuni cu privire la numele comunei Vișina, intrate în legendă și transmise oral din generație în generație. Prima versiune după spusele bătrânilor datează din anii 1450 până în 1550 și se găsea pe dealul Baracului, în jurul lacului Mateeștilor. Se pare că este adevărat acest lucru, pentru că în jurul lacului s-au găsit, cu ocazia lucrărilor agricole, urme de așezări omenești, vetre de cărămidă, râșnite
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
cu agricultura. În acel timp satul se află la 4,5 km spre sud, față de actuala vatra a satului, si anume la punctul numit și astăzi pe harta “Satul Vechi”. Vechiul sat era așezat pe drumul lui Mircea Vodă cel Bătrân, drum ce ducea la Craiova și care se întretăia cu drumurile care mergeau spre Pitești, iar altul spre Albești . În sprijinul afirmației stă denumirea ce s-a păstrat până în prezent a “Drumului Mare”, larg de circa 20 m, care străbate
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
familiei în jurul vetrei părintești (Odaia Fericirii), deocherea Soarelui de către Oamenii-Lupi, în înțelegere cu Vârcolacii (Soarele deocheat), reabilitarea Cățelului Pământului, care, după ce fusese pedepsit să stea mai mult pe sub pământ de către Dumnezeu (pentru că nu îl recunoscuse), ajunge în Împărăția Zmeului cel Bătrân (Palatul din pădure). ”Fetița din Floare”, Editura Zorio 2014, ne oferă o poveste sensibilă și inedită despre călătoria inițiatică a unei fetițe (născută într-un trandafir regal) în lumea exterioară, unde se întâlnește cu șapte personaje simbolice: Îndrăgostitul, Cercetătorul, Negustorul
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
rândul ei împărțită între cei trei fii ai săi, Ludovic (al III-lea), Otto (al V-lea) și Ștefan (I). Descendenții acestor trei principi au guvernat Bavaria Inferioară până în 1340, când unicul fiu al lui Henric al XIV-lea "cel Bătrân", Ioan a murit fără urmași. Ca urmare, ducele Ludovic al IV-lea din Bavaria Superioară, devenit și rege german, a preluat și Bavaria Inferioară, restabilind unitatea ducatului. În lunga sa domnie, ducele Ludovic al II-lea "cel Sever" din Bavaria
Ducatul de Bavaria () [Corola-website/Science/326005_a_327334]
-
de posibila condamnare la câțiva ani de temniță, Partenie îl trimite pe Frâncu în Italia pentru a lua legătura cu revoluționarul Hociotă (Ovidiu Iuliu Moldovan), un adept al acțiunii și nu al acțiunilor diplomatice. El îl sfătuiește să obțină sprijinul bătrânului și bogatului boier Radu Gorj (Zoltán Vadász) pentru cauza lor, deși consideră că acesta s-a scrântit în ultima vreme. Frâncu pleacă spre Italia cu vaporul Wilhelmina, pe care mai călătoresc frumoasa cântăreață de operă Stilla - „celebrissima” (Maria Bănică) și
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
Petrescu) tânărul boier român o cunoaște pe Stilla, precum și pe ziaristul Alexandru Policretti (Ion Caramitru). Între Frâncu și Stilla se înfiripă o relație de dragoste. Pentru a-l îndepărta pe boierul Radu Gorj de compatrioții săi, agentul Friecke îi arată bătrânului o fotografie în care apar împreună cântăreața de operă și tânărul boier român. Convinsă că în laboratorul lui Orfanik unde sunt condiții mai bune pentru a i se înregistra imaginea și vocea, Stilla este ademenită acolo de către impresar. Hociotă îi
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
a comis crima sub o iluzie, dar mătușile sale îi explică faptul că ele sunt responsabile ("Este una dintre gesturile noastre de caritate"). Ele îi explică, în termenii cei mai nevinovați, că au vrut să pună capăt presupusei suferințe a bătrânilor singuri prin servirea de vin de soc amnestecat cu arsenic, stricnină și "doar un vârf de cuțit de cianură". Cadavrele sunt îngropate în subsolul casei de către Teddy, care crede că sapă șanțuri pentru Canalul Panama și îngroapă victimele epidemiei de
Arsenic și dantelă veche (film) () [Corola-website/Science/326119_a_327448]
-
localității bucovinene. Sanatoriul de la Solca a funcționat și în secolul al XX-lea, sub diferite nume și administrații, iar la începutul anilor 2000 a fost transformat în spital orășenesc. În prezent, în clădirile fostului Institut Poras funcționează un cămin de bătrâni.
Hermann Poras () [Corola-website/Science/326237_a_327566]
-
sa, Otilia Mărculescu (Julieta Szönyi), fiica vitregă a lui moș Costache. Aceasta cochetează cu un moșier bogat pe nume Leonida Pascalopol (Sergiu Nicolaescu). Felix se îndrăgostește de Otilia și este gelos pe moșier. Unchiul lui Felix, Costache Giurgiuveanu, este un bătrân avar, a cărui avere este pândită de sora sa, Aglae Tulea (Clody Bertola). Familia acesteia este formată din soțul Aglaei, Simion (Árpád Kemény), și din copiii lor, Olimpia (Gina Patrichi), Aurica (Elena Dacian) și Titi (Ovidiu Schumacher). Toți copiii Aglaei
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
se desfășoară pe două planuri: dragostea lui Felix pentru Otilia și încercările familiei Tulea și a avocatului Stănică Rațiu, soțul Olimpiei și ginerele Aglaei, de a pune mâna pe averea lui moș Costache. Vrând să construiască o casă pentru Otilia, bătrânul suferă un atac de apoplexie, iar familia Tulea, crezând că moș Costache va muri, intră în casă și pune tenporar stăpânire pe ea. Bătrânul își revine însă și începe să vândă o parte din proprietățile imobiliare pe care le deținea
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
de a pune mâna pe averea lui moș Costache. Vrând să construiască o casă pentru Otilia, bătrânul suferă un atac de apoplexie, iar familia Tulea, crezând că moș Costache va muri, intră în casă și pune tenporar stăpânire pe ea. Bătrânul își revine însă și începe să vândă o parte din proprietățile imobiliare pe care le deținea. În lipsa Otiliei, plecată pentru o perioadă la Paris cu Pascalopol, Felix o frecventează pe Georgeta (Violeta Andrei), o damă de companie întreținută de un
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]