32,388 matches
-
categorii aparte de consumatori. CAPITOLUL III. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI INFLUENȚA SOCIALĂ ÎN COMPORTAMENTUL DE CONSUM 3.1. Inteligența emoțională și adoptarea deciziei de cumpărare Inteligența și emoțiile Pentru definirea termenului de inteligență emoțională este necesar să luam În considerare sensul noțiunilor: “inteligență” și “emoție”. Inteligența este capacitatea de a soluționa noi probleme, având un minim de informații, cu un consum cât mai mic de energie și Într-un timp cât mai scurt. Aceasta Înseamnă o adaptare cât mai rapidă la Împrejurările
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dispare teama de sancțiuni și constrângeri. Mai puternică decât conformismul și complianța, obediența presupune schimbarea comportamentală sub acțiunea directă și explicită a unei „majorități calitative”, a unei autorități (Chelcea, S., 2006, 137). Serge Moscovici (1976) introduce În studiul influenței sociale noțiunea de conflict. El așează la baza oricărei influențe conflictul. În viziunea autorului procesele de influență sunt direct legate de producerea și resorbția conflictelor. Ținta influenței manifestă două preocupări majore: să pară consistentă și să facă În așa fel Încât să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin trăsături intrinseci de personalitate și nevoia de a se manifesta cât mai expresiv În plan social prin obișnuințe de consum. Pentru a surprinde mecanismele dinamicii societății actuale din perspectiva productivității și a comportamentului consumatorului este necesară o Înțelegere a noțiunii de criză și a procesului de intervenție În criză. Noțiunea de “criză” provine din grecescul “krisis” care are sensul de “decizie”. Criza se manifestă ca având un efect decisiv; ea se produce ca o ruptură creată de un eveniment ce
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manifesta cât mai expresiv În plan social prin obișnuințe de consum. Pentru a surprinde mecanismele dinamicii societății actuale din perspectiva productivității și a comportamentului consumatorului este necesară o Înțelegere a noțiunii de criză și a procesului de intervenție În criză. Noțiunea de “criză” provine din grecescul “krisis” care are sensul de “decizie”. Criza se manifestă ca având un efect decisiv; ea se produce ca o ruptură creată de un eveniment ce pare a transforma În mod radical condițiile de existență. Instalarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
menține starea cunoscută, datorată, În general, amplorii transformării contextului și lipsei modalităților de adaptare, după cum precizează J. Barus-Michel, F. Giust Despairies și L. Ridel (1998/1997, 23). Dezvoltând aceeași opinie asupra definirii crizei, A. McConnell (2003, 393) identifică În sfera noțiunii un set particular de circumstanțe sociale ce desemnează evenimente deosebite, În afara ordinii firești a lucrurilor. Efectul acestor evenimente este unul dezorganizator și părțile implicate se confruntă cu dificultatea identificării unor soluții. Interpretarea acestui fenomen a luat diferite forme pe parcursul dezvoltării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
deosebite, În afara ordinii firești a lucrurilor. Efectul acestor evenimente este unul dezorganizator și părțile implicate se confruntă cu dificultatea identificării unor soluții. Interpretarea acestui fenomen a luat diferite forme pe parcursul dezvoltării școlilor psihosociologice și concepțiilor autorilor care le-au reprezentat. Noțiunea de „criză” se află În centrul operei lui K. Marx, care considera că antagonismul claselor generează criza. Revoluția socială reprezenta o ieșire În cazul crizelor economice. Conceptul de „anomie”, În viziunea lui E. Durkheim (1897), trimite În mod direct la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de „criză” se află În centrul operei lui K. Marx, care considera că antagonismul claselor generează criza. Revoluția socială reprezenta o ieșire În cazul crizelor economice. Conceptul de „anomie”, În viziunea lui E. Durkheim (1897), trimite În mod direct la noțiunea de criză ca dereglare socială ce produce dezorganizare și slăbire a legăturilor sociale. O altă perspectivă asupra crizei, care ne apropie de situația crizelor organizaționale legate de producție și consum, este cea conturată de A. Touraine (1973). Autorul a elaborat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ce poate perturba operațiuni prezente și viitoare , afectând În plan fizic, psihologic, economic etc. indivizi sau grupuri. J. Barus-Michel, F. Giust-Despairies și L. Ridel (op.cit.) aduc În atenție și viziunea socioanaliștilor care concept criza ca metodă de intervenție și construiesc noțiunea de “criz analiză”. Aceasta presupune provocarea, de către persoane specializate, a unei explozii a forțelor de refulare care să permită eliberarea energiilor mobilizatoare. În opinia acestor specialiști, intervenția este o criză controlată, instrument de analiză și de schimbare, ea provoacă relaxarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
crizei rolul de analizator care dezvăluie ceea ce rămâne ascuns. Autorul valorifică etimologia cuvântului criză și accentuează importanța momentului luării unei hotărâri. Criza este, așadar, multidimensională și devine creatoare prin capacitatea subiecților de a o descifra. Se poate observa că deși noțiunea de criză pare a duce cu gândul la prezența unor efecte catastrofice, ultimele analize și interpretări nu mai evocă ideea de catastrofă iminentă. E.H. Erikson (1972), În lucrarea „Adolescence et crise, la quete de l’identite” subliniază valențele constructive și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motiver sec. XVIII, motivation sec. XX, cf. R. Martin, 1977, p. 39). Investigațiile asupra motivației se intensifică În urma studiilor asupra comportamentului și factorilor ce comandă declanșarea lui. Deși psihologia oferă o mare varietate a teoriilor și modelelor explicative cu privire la motivație, noțiunea de motiv este utilizată cu semnificația, ceea ce impresionează activitatea și orientează acțiunile" (P. P. Neveanu, 1978, p. 474). Așa cum reiese din această accepție, noțiunea de motiv este utilizată În psihologie, În general, ca un concept explicativ. După R. S. Peters
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comandă declanșarea lui. Deși psihologia oferă o mare varietate a teoriilor și modelelor explicative cu privire la motivație, noțiunea de motiv este utilizată cu semnificația, ceea ce impresionează activitatea și orientează acțiunile" (P. P. Neveanu, 1978, p. 474). Așa cum reiese din această accepție, noțiunea de motiv este utilizată În psihologie, În general, ca un concept explicativ. După R. S. Peters (1973, p. 37), utilizarea motivului ca noțiune explicativă prezintă trei caracteristici: a) cuvântul este Întrebuințat În contexte În care conduita este pusă În problemă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ceea ce impresionează activitatea și orientează acțiunile" (P. P. Neveanu, 1978, p. 474). Așa cum reiese din această accepție, noțiunea de motiv este utilizată În psihologie, În general, ca un concept explicativ. După R. S. Peters (1973, p. 37), utilizarea motivului ca noțiune explicativă prezintă trei caracteristici: a) cuvântul este Întrebuințat În contexte În care conduita este pusă În problemă, când există o discrepanță Între așteptările obișnuite; b) motivul este utilizat pentru a se referi la o „rațiune directivă" și implică o dispoziție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și motivele se Îndeplinesc prin conduite. Foarte rar se poate explica o acțiune sau o conduită pe baza unui singur motiv; În mod normal, conduitele noastre sunt dinamizate de o constelație de motive În interacțiune, ceea ce denumim de obicei, prin noțiunea de motivație. Noțiunea de motivație se referă atât la aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman, și la aspectul de conținut (procesele psihice). Acceptând definiția formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Îndeplinesc prin conduite. Foarte rar se poate explica o acțiune sau o conduită pe baza unui singur motiv; În mod normal, conduitele noastre sunt dinamizate de o constelație de motive În interacțiune, ceea ce denumim de obicei, prin noțiunea de motivație. Noțiunea de motivație se referă atât la aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman, și la aspectul de conținut (procesele psihice). Acceptând definiția formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mesajului creațiilor literare făcând obiectul discuțiilor În cadrul orelor de Limba și literatura română, sunt În mare măsură superficiale, contribuția elevilor este nulă, sau neînsemnată, pentru că profesorul nu are posibilitatea să Închege un dialog cu protagoniștii aflați În cursa pentru aprofundarea noțiunilor de teorie literară și mesajul operei aflate În discuție. Elevii Își Însușesc În exclusivitate ceea ce a receptat profesorul, ceea ce aud despre... ori ce a spus un critic sau istoric literar despre o anumită creație literară, aflată În dezbatere. Fenomenul, cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reale virtuți expresive, pentru atragerea În universul disciplinei. Mai târziu, apele se despart și elevii vor parcurge două traiectorii foarte importante; vor asimila progresiv cunoștințele despre limbă, de o foarte mare importanță, ca la orice disciplină cu virtuți științifice, chiar dacă noțiunile despre limbă au un specific al lor, spre deosebire de fizică sau matematică, și pe cele legate de literatură, ca disciplină cu virtuți expresive. În cadrul predării literaturii (poezie, proză, dramaturgie), școala inițiază pe elevi, odată cu receptarea mesajului operelor literare puse În dezbatere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În cadrul predării literaturii (poezie, proză, dramaturgie), școala inițiază pe elevi, odată cu receptarea mesajului operelor literare puse În dezbatere, cu elementele de teorie literară și poetică, absolut necesare pentru ca demersul să capete o dimensiune pe măsură. Un simplu inventar al tuturpr noțiunilor cu care se operează În condițiile predării-Învățării Limbii și literaturii române, Îl pune pe oricare Învățăcel Într-o stare interogativă și nu trebuie să mire pe nimeni o asemenea situație. Ele se asimilează prin repetiție, dar la o cunoaștere absolută
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și literatura română. Cartea se deschide cu o prezentare a elementelor de teorie literară, absolut necesare În aprecierea și tratarea unui subiect vizând poezia, proza, dramaturgia, deci genurile literare și speciile, cu exemple În măsură să ducă la Înțelegerea oricărei noțiuni cu care urmează să opereze candidații la examen. O mare parte din eseurile din cuprinsul acestei cărți au fost publicate În presa literară În ultimii 15 ani. Autorul „O carte... o consemnare a neputinței omului de a-și Învinge slăbiciunile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat Încet din ramuri, Îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu...” Mihai EMINESCU NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ GENURILE LITERARE OPERA LITERARĂ definiție, structură Opera literară constituie o unitate indisolubilă dintre un conținut și o formă, cu un mesaj transmis prin intermediul cuvintelor structurate Într-un text cu valoare estetică. Conținutul operei literare constă În realitatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
era, nici Îmbucătura din gură nu și-o mesteca...” (Ion Creangă) 3. Figurile ambiguității: - alegorie: Înșiruire de comparații, metafore, personificări. „Să le spui curat / Că m-am Însurat / C-o mândră crăiasă / A lumii mireasă...” - antiteza: prezintă idei, imagini sau noțiuni contrare, menite să se lumineze reciproc. Căci voi murind În sânge, ei pot să fie mari.” „Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri.”(Eminescu) - brahilogie: scurtarea cuvântului prin subînțelegere sau elipsă:„C-au avut nuntași / Brazi și păltinași
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
efectul În locul cauzei, opera În locul autorului, ori invers, conținutul În locul vasului etc: „Codru clocoti de zgomot și de arme și de bucium.” „Tot ce stă În umbra crucii Împărați și regi s-adună...” (M. Eminescu) - oximoron- alăturare de cuvinte exprimând noțiuni contradictorii: „Neguri albe strălucite Naște luna argintie.” „Țesând cu recile scântei O mreajă de văpaie...” (M. Eminescu); „Curat murdar...” (I. L Caragiale); „Povestea lui Harap Alb” (I. Creangă); - paradoxexpresie exprimând aparent o idee contrară: „În fiecare sunet tăcerea ta se-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vodevilul, sceneta, monologul etc. În folclorul românesc au existat și manifestări dramatice cunoscute azi drept teatrul popular. Cele mai cunoscute sunt cele organizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, numite Irozii, Haiducii, dar și Orația de nuntă, organizată la asemenea prilejuri. NOȚIUNI DE VERSIFICAȚIE Versificația ori prozodia (gr. prosodia -intonare, accentuare) pune În evidență durata rostirii vocalelor și a silabelor În diferite părți ale structurii cuvântului, În limitele utilizării unei metrici impuse de viziunea clasică asupra poeziei. Prin versificație se Înțelege respectarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai utilizată dintre toate strofele enunțate mai sus, este catrenul. În poezia modernă nu există noțiunea de strofa, ci de secvență poetică. 3. măsura este numărul de silabe dintr-un vers. Măsura poate fi de la patru, pâna la 15-16 silabe, și chiar mai multe. Măsura și ritmul sunt atribute importante ale versificației clasice. De regulă, Într-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de realism, numit „balzacianism”; trăsăturile ce se regăsesc În celebra lui „Comedie umană”. Apărut ca o reacție antiromantică, realismul se dezvoltă paralel cu romantismul, fapt dovedit și de impunerea termenului definitoriu. Realismul (fr. realisme, lat. realis), a fost folosit ca noțiune de istorie literară Încă din 1826, În revista „Mercure de France”, În plină epoca romantica. Stendhal se face cunoscut Întâi ca teoretician al romantismului, prin studii referitoare la Racine si Shakespeare, dar se impune ca autor de romane realiste („Roșu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia că Întreaga substanță lirică a poeziei gravitează În jurul cuvântului cheie „plumb”, cu valoare de mataforă simbol, prin plurivalența sa. Noțiunea nu poate fi definită pentru că poetul exprimă În chip simbolist stări de spirit, trăiri vagi, În imagini ce se pot interpreta În chip diferit. Termenul „plumb” evoluează de la epitet la metaforă, către metaforă simbol, pentru a reliefa motivul poetic starea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]