32,388 matches
-
Metafora În poemul „Luceafărul” există niste metafore simbol, repetate În diferite contexte. Acestea sunt: „codru”, metaforă a vieții și „marea” metaforă a morții. Câmpul metaforic din final este larg, cuprinzător; „norocul” evoluează metaforic de la „favoarea sorții”, ori de la „iubire” la noțiunea de „petrecere”, În sensul fericirii efemere, conducând spre moarte. Nemurirea („nemuritor”) de care se bucură astrul nu mai este voluptate, ci e sinonimă cu „răceala” morții. Aceste două feluri de a fi sunt autentice sau dilematice; se zbate „datul obiectiv
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
misionarii care au răspândit milioane de evanghelii printre popoarele arhaice din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, și nu pe o identitate de termeni.” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 129) În societatea românească, falsificată prin politicianism, pseudocultură, pseudoraționalizare, noțiunile de parlament, alegător, reprezentant, democrație, libertate și egalitate variază de la individ la individ. Ele trăiesc o viață de împrumut, fiind masca altor deprinderi. Instituțiile publice funcționează după principiul real „Ai pe cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, bancă, credit. „Acest veșnic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fiind direct proporțional cu interesul înalților decidenți politici europeni vizavi de complexitatea abordării problematicii sociale. Un alt aspect criticat al modelului social european este faptul că se referă la un „model”. După cum sesiza și Anna Diamantopoulou, „un model este o noțiune folosită deseori pentru a explica ceea ce nu este un lucru decât ceea ce este. În cazul modelului social european, mulți văd noțiunea (Ă) ca un fel de a spune că politica Uniunii Europene în domeniul muncii și al bunăstării nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
social european este faptul că se referă la un „model”. După cum sesiza și Anna Diamantopoulou, „un model este o noțiune folosită deseori pentru a explica ceea ce nu este un lucru decât ceea ce este. În cazul modelului social european, mulți văd noțiunea (Ă) ca un fel de a spune că politica Uniunii Europene în domeniul muncii și al bunăstării nu este aceeași ca, de exemplu, a Statelor Unite” (2003b, p. 2). Europa nu reprezintă nici pe departe o expansiune la nivel european a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de evoluție a organizării teritoriale în statele europene, e aproape imposibil de găsit o concepție minimă comună tuturor statelor din Uniunea Europeană. În condițiile în care diversitatea instituțională existentă în domeniu face foarte dificilă cuprinderea tuturor formelor de manifestare sub o noțiune unică de regiune, putem aborda subiectul prin intermediul unei definiții a regionalizării ca proces dinamic și evolutiv, care afectează nivelul intermediar al guvernării. Necesitatea unei definiții comune a regiunii este resimțită, poate cel mai puternic, la nivelul instanțelor Comunității Europene care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
intervenție considerat funcțional. În cadrul regiunii, teritoriul este privit ca o unitate spațială funcțională, caracterizată de interrelații și dependențe multiple. În realitate, există un contrast remarcabil între generalitatea tendinței de regionalizare și diversitatea manifestărilor instituționale, la fel ca și între popularitatea noțiunii și dificultatea de a o defini. De aceea, realizarea unor studii comparative, foarte necesare, de altfel, între diferitele state europene în ceea ce privește regionalizarea trebuie realizate cu prudența necesară. Perspective ale ideii regionale în România - aplicarea principiilor europene Regionalismul are o tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție socială a reproducției culturale. Un rol central în teoria reproducției sociale prin intermediul școlii îl joacă noțiunea de habitus. În concepția autorului, habitusul este definit ca o „dispoziție generală care generează patternuri particulare ce pot fi aplicate în diferite arii de gândire și acțiune”(Bourdieu, 1974, p. 194). Habitusul se formează și se transmite în socializarea primară
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
studiile empirice realizate pe eșantioane consistente în diverse țări din Europa Occidentală. Cercetările empirice (Jencks, Boudon, Goldthorpe, Bowles, Gintis și alții) au demonstrat că, în cazul unor țări precum SUA, Marea Britanie sau Franța, ipoteza meritocratică este falsă, chiar în înțelegerea noțiunii de merit ca nivel de școlarizare dobândit. Astfel, studiile întreprinse de autorii citați au arătat că pozițiile sociale de destinație ale indivizilor la nivel agregat diferă într-o măsură semnificativă chiar în condițiile în care nivelul de școlaritate este menținut
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca și aceasta, atât elemente materiale, precum infrastructura, calitatea locuirii și nivelul de trai în general, cât și elemente spirituale precum educația, libertatea de exprimare și de manifestare culturală. Poate aceste lucruri nu au fost mai bine sintetizate decât în noțiunea de dezvoltare umană, introdusă de economistul Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru economie, în strânsă legătură cu conceptul său de capabilitate. Mahbub un Haq, economist pakistanez, a elaborat acest concept încorporându-l în construcția Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analize a situației; elaborarea (sau participare la elaborarea) unei strategii; elaborarea sau coordonarea unui plan de acțiuni, de măsuri sau de implementare; elaborarea, coordonarea, implementarea, monitorizarea sau evaluarea unuia sau a mai multor programe sau proiecte; inițiative legislative în domeniu. Noțiunile de analiza situației, strategie, plan de acțiune (de măsuri sau de implementare), program și proiect au fost definiți operațional prin interacțiune cu reprezentanții instituționali pentru că instituții diferite operează cu termeni diferiți. Astfel, în această monitorizare CASPIS, următorii termeni sunt definiți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
constituționale, Decretul reglementează drepturile evreilor, fără preocuparea de a le ridica calitatea de cetățeni români, care în economia proiectului nu prezintă nici o însemnătate. d. Pentru prima oară se dă o definiție a evreului, ceea ce constituie un punct deosebit de important. Fixarea noțiunei de evreu, este făcută de acest Decret după cum explică expunerea de motive pe criteriul ritului, criteriu mai restrictiv decât criteriul pur ideologic, unit însă cu criteriul sângelui, care în sistemul Decretului nu are un conținut fizic ci etic așa cum arată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
altor state europene. Criteriul este însă confuz și are nevoie încă și azi, după multiple legi, de o clarificare și punere la punct. Mai este de semnalat, totodată, că diversele legi în materie, survenite ulterior au variat necontenit în fixarea noțiunii de "evreu" , abătându-se uneori chiar de la criteriul pe care l-a avut în vedere acest Decret. e. Decretul-Lege din 9 August creează trei categorii de evrei și anume: o categorie privilegiată, alcătuită din evrei care prin trecutul și viața
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreesc" și care nu pot juca opere ale autorilor sau compozitorilor români. 3/. Decretul-Lege No. 3294 (Monitorul Oficial No. 231 din 3 Octombrie 1940)548 interzice arendarea farmaciilor la evrei. Decretul nu se referă la nici o definiție sau determinare a noțiunii de evreu. 4/. Decretul-Lege No. 3347 (Monitorul Oficial No. 233 din 5 Octombrie 1940)549, trece proprietățile rurale evreești în patrimoniul Statului. Prin art. 2 se spune că sunt socotiți evrei în sensul legii de față, toți acei având ambii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Decizia Ministerului Educației Naționale No. 191.730 (Monitorul Oficial No. 242 din 16 Octombrie 1940)552 prin care se interzice membrilor corpului didactic de origine etnică română de a publica lucrări didactice sau științifice la edituri evreești. Nu definește însă noțiunea de român etnic și nici aceea de editură evreească. 8/. Decretul-Lege No. 3810 (Monitorul Oficial No. 271 din 17 Noembrie 1940)553 completează Decretul din 5 Octombrie 1940, privitor la trecerea proprietăților rurale evreești în patrimoniul Statului. Decretul se referă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în învățământ și în măsura drepturilor acordate prin statutul juridic al evreilor. 17/. Decretul-Lege No. 842 (Monitorul Oficial No. 74 din 28 Martie 1941)562 trece imobilele urbane evreești în patrimoniul Statului. Decretul prevede persoanele fizice și societățile evreești. Definiția noțiunii de evreu este aceeași ca în art. 2 din Decretul privitor la proprietățile rurale. Art. 5 are însă o serie de excepții care privesc pe cei naturalizați individual până la 15 August 1916, răniții, decorații, citații cu ordin de zi, descendenții
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al evreilor. De asemenea, nu a lichidat sau precizat situația lor politică. Astfel: a. Se face distincțiune juridică politică între români de sânge și cetățeni români, fără a se arăta criteriul după care se determină românul de sânge; b. Definiția noțiunii de evreu variază de la lege la lege; c. Categoriile de evrei privilegiați și exceptați variază și ele de la Lege la Lege; d. Unele Decrete iau măsuri contra societăților evreești, fără a determina criteriul de definire a societăților evreești; e. Atunci când
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
această stare de lucruri este necesar ca, odată clar și unitar precizate drepturile și obligațiunile evreilor, ele trebuie să fie respectate cu bună credință, atât de către organele Statului cât și de către evrei. În acest Statut ar urma să se precizeze noțiunea de evreu încă de la început, acesta constituind punctul de plecare pentru toate drepturile recunoscute sau refuzate evreilor. Este greu de conceput că în același timp cineva este evreu în raport cu o lege și nu este evreu în raport cu o altă lege. Aceasta
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de către Președinții Camerelor de Comerț. Petiționarul trebuie să arate în cerere printre altele și originea etnică. Legea permite sub anumite condiții și străinilor să obțină autorizația de a exercita comerțul, dar nu vorbește nimic despre evrei. În fapt, prin existența noțiunii de origine etnică, pentru calificările ce trebuie să justifice viitorul comerciant, camerele de comerț nu acordă nici unui evreu autorizarea de a deschide un nou comerț, socotindu-se că ei n-au origine etnică. Autorizarea este necesară și pentru cazurile de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
45). Capitalismul de tipar a fost, așadar, una din forțele motrice care au propulsat facerea națiunii. A reușit aceasta prin crearea unui "public cititor monoglot pentru fiecare limbă" (ibidem, p. 46). Astfel au apărut ceea ce pot fi numite, apropriind creativ noțiunea lansată de B. Stock (1983), "comunitățile textuale ale națiunii", organizate în jurul citirii în comun a unei colecții de texte tipărite în limba vernaculară. Literaturile naționale s-au dezvoltat din limbile populare, care datorită eterogenității și variațiilor lor regionale erau în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
feudal al ordinii habsburgice. Națiunea română pentru a cărei emancipare politică se căzneau cărturarii ardeleni elaborând demonstrații istorice ale originii latine și continuității etnice era gândită în cadrul premodern al sistemului de "națiuni politice". În mentalul politic al vremii străin de noțiunea mult mai târzie de "națiune etnică" în cadrele de cuprindere ale căreia erau asimilați toți membrii unui popor în baza descendenței etnice comune indiferent de locația acestora pe scara socială "națiunea politică" desemnează o categorie socio-juridică în cadrul orânduirii feudale alcătuită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pasaj din Spiritul legilor ilustrează înțelegerea elitistă (în spiritul vremii) pe care filosoful jurist al luminilor o dădea națiunii: "Națiunea, adică seniorii și episcopii: nu era vorba de comune" (Montesquieu, 1975, II, p. 36) [1748]. Chiar și mai târziu, după ce noțiunea de națiune a fost expandată pentru a-i cuprinde pe toți românii transilvăneni, indiferent de starea lor socială, ideea unității politice a tuturor etnicilor români într-o singură formațiune politică nu era încă formulată și, ca atare, nici nu exista
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din lungur șir de semantici ale termenului de "națiune" este acesta: "un grup de străini uniți de același loc de origine" (Greenfeld, 1992, p. 4). În acest sens se putea vorbi cu rost despre Populus Romanus, nu însă și de noțiunea de natio romanorum, străină conștiinței romane de sine, întrucât categoria de "natio" era aplicată pentru a designa "comunități de străini" legați între ei prin naștere și origine, de regulă mai mare decât familia dar mai redusă decât poporul (Kedourie, 1961
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două încarnări semantice ale conceptului de "națiune" (I: "comunitate de origine"; II: "comunitate de opinie") aparțin preistoriei naționalismului. Relevante pentru geneza și evoluția naționalismului românesc sunt înțelesurile ulterioare, de aceea, în continuare, reflectorul analitic va fi fixat pe emergența acestor noțiuni în spațiul cultural românesc. Pe parcursul secolului al XVIII-lea s-a produs tranziția de la sensul III, națiunea ca elită reprezentativă pe plan eclezial, politic și socio-cultural, la o formă embrionară a sensului IV, națiunea ca popor purtător al suveranității. Analiza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a memoriei colective este catalizat, astfel, de ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă" a trecutului. În terminologia lui B. Anderson (2000), românii și-au "imaginat" comunitatea națională, fundamentând-o pe un trecut ficționalizat. Însă acest demers imaginativ nu trebuie asimilat noțiunilor de ficțiune sau invenție, ci mai degrabă trebuie înțeles ca o forțare imaginativă a unor descoperiri istorice. În această cheie pot fi înțelese atât excesele latiniste ale Școlii Ardelene (romanitatea pură a românilor, exterminarea totală a dacilor), cât și replica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]