368,017 matches
-
administrativ competentă, care trebuie să se pronunțe în termen de 15 zile de la sesizare. Hotărârea instanței este definitivă. ... (5) Pe durata suspendării temporare a subvenției, aceasta este păstrată de către Autoritatea Electorală Permanentă în sume de mandat, până la pronunțarea definitivă a instanței, acestea nefăcând obiectul rambursării la sfârșitul anului la bugetul de stat. ... (6) În termen de 10 zile de la notificarea scrisă a partidului politic referitoare la remedierea neregulilor constatate, Autoritatea Electorală Permanentă se pronunță asupra ridicării suspendării tranșelor lunare. ... Articolul 25
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274850_a_276179]
-
Închirierea de către autoritățile locale a spațiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spațiilor cu destinație de locuință. ... (4) Partidele politice care își încetează activitatea ca urmare a reorganizării, autodizolvării sau dizolvării pronunțate prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești sunt obligate să predea autorităților administrației publice locale, în termen de 30 de zile, spațiile pe care le-au deținut cu contract de închiriere încheiat cu acestea. Spațiile deținute în proprietate vor fi transmise în condițiile legii. ... (5) În
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274850_a_276179]
-
se fac venit la bugetul de stat donațiile acceptate de un partid politic în curs de dizolvare sau de un partid politic care acționează în baza statutului modificat, deși modificările nu au fost comunicate Tribunalului București, conform prevederilor legale, sau instanța a respins cererea de încuviințare a modificării statutului. ... Articolul 54 (1) Contravențiile prevăzute la art. 52 se constată de către reprezentanții Autorității Electorale Permanente, iar sancțiunea se aplică prin decizie a Autorității Electorale Permanente. (2) Decizia Autorității Electorale Permanente poate fi
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274850_a_276179]
-
cererea de încuviințare a modificării statutului. ... Articolul 54 (1) Contravențiile prevăzute la art. 52 se constată de către reprezentanții Autorității Electorale Permanente, iar sancțiunea se aplică prin decizie a Autorității Electorale Permanente. (2) Decizia Autorității Electorale Permanente poate fi atacată la instanța competentă, în condițiile legii. ... Articolul 55 Prevederile art. 52 și 54 se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274850_a_276179]
-
I, nr. 201 din 30 august 1995, modificată și completată și prin Legea nr. 123/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 11 iulie 1997, se aplică acțiunilor, cererilor, actelor și serviciilor de competența tuturor instanțelor judecătorești, Ministerului Justiției, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și actelor notariale ce se îndeplinesc de către notarii publici. ... (2) Instanțelor judecătorești sunt, potrivit art. 10 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
al României, Partea I, nr. 149 din 11 iulie 1997, se aplică acțiunilor, cererilor, actelor și serviciilor de competența tuturor instanțelor judecătorești, Ministerului Justiției, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și actelor notariale ce se îndeplinesc de către notarii publici. ... (2) Instanțelor judecătorești sunt, potrivit art. 10 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, judecătoriile, tribunalele, curțile de apel, Curtea Supremă de Justiție și instanțele militare. ... (3
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
publici. ... (2) Instanțelor judecătorești sunt, potrivit art. 10 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, judecătoriile, tribunalele, curțile de apel, Curtea Supremă de Justiție și instanțele militare. ... (3) Timbrul judiciar se aplică în toate cazurile prevăzute la alin. (1), pentru care se percep taxe judiciare de timbru, potrivit Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
aceleași taxe ca și pentru persoanele care solicită acordarea cetățeniei. Articolul 4 (1) Supralegalizarea de semnături la Ministerul Justiției se timbrează cu timbre judiciare în valoare de 1.500 lei pentru fiecare exemplar. ... (2) Supralegalizarea poate viza semnătura președintelui unei instanțe judecătorești sau a unui notar public, precum și sigiliile instanțelor judecătorești și ale notarilor publici. ... (3) Timbrele judiciare prevăzute la alin. (1) se aplică pe fiecare exemplar al actului ale cărui semnături și sigiliu se supralegalizează. În cazul în care spațiile
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
cetățeniei. Articolul 4 (1) Supralegalizarea de semnături la Ministerul Justiției se timbrează cu timbre judiciare în valoare de 1.500 lei pentru fiecare exemplar. ... (2) Supralegalizarea poate viza semnătura președintelui unei instanțe judecătorești sau a unui notar public, precum și sigiliile instanțelor judecătorești și ale notarilor publici. ... (3) Timbrele judiciare prevăzute la alin. (1) se aplică pe fiecare exemplar al actului ale cărui semnături și sigiliu se supralegalizează. În cazul în care spațiile libere de pe actul care se supralegalizează nu sunt suficiente
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
anulează pe cerere, iar funcționarul public care a eliberat actul ori a prestat serviciul menționează: "aplicat timbru judiciar în valoare de ..... lei", după care datează și semnează. ... Anularea timbrului judiciar și a mătcii acestuia se efectuează numai prin aplicarea ștampilei instanței judecătorești, a Ministerului Justiției, a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție ori a notarului public, după caz. (2) În toate cazurile [altele decât cele prevăzute la alin. (1)], persoana legal investită cu primirea cererii ori a acțiunii sau cu eliberarea
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
procesului sau cu ocazia îndeplinirii actului ori serviciului solicitat, apar elemente care configurează o altă valoare a obiectului cererii, acțiunii, actului sau serviciului, partea va fi obligată la timbrarea corespunzătoare ca și în cazul taxei judiciare de timbru. Articolul 10 Instanța sesizată într-o cale de atac ordinară cu o cerere legal timbrată cu timbru judiciar, dacă constată că timbrul judiciar nu a fost perceput ori valoarea acestuia a fost insuficientă în fazele de judecată anterioare, va obliga la timbrarea cu
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
a primit, a cercetat, a rezolvat, a efectuat sau a eliberat un act ori a prestat serviciul supus timbrului judiciar, fără ca obligația de timbrare să fi fost îndeplinită în totalitate sau în parte, răspunde potrivit legii. Articolul 12 (1) Președinții instanțelor judecătorești, conducătorii compartimentelor interesate din Ministerul Justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și notarii publici au obligația să asigure instruirea personalului din subordine și să supravegheze aplicarea corectă a dispozițiilor legale privind timbrul judiciar (inclusiv a
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
Supremă de Justiție, precum și notarii publici au obligația să asigure instruirea personalului din subordine și să supravegheze aplicarea corectă a dispozițiilor legale privind timbrul judiciar (inclusiv a prezentelor norme metodologice) și să organizeze verificări periodice în acest domeniu. ... (2) Președinții instanțelor judecătorești au obligația de a organiza ținerea unei evidențe riguroase privind aplicarea timbrelor judiciare și valoarea acestora, prin grefierul-șef sau prin primul grefier, după caz, date ce vor fi comunicate Ministerului Justiției, trimestrial, prin statistica judiciară. Aceleași obligații le
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
1 alin. (1) au obligația de a solicita lămuriri, ori de câte ori este cazul, la Ministerul Justiției. Articolul 15 Răspunderea pentru realizarea emisiunilor și pentru circulația timbrului judiciar, ca și pentru gestionarea fondurilor obținute din vânzarea acestuia, revine Ministerului Justiției, precum și președintelui instanței și contabilului-șef al tribunalului în ceea ce privește sumele încasate și utilizate din vânzarea timbrului judiciar. Articolul 16 (1) Vânzarea timbrului judiciar se face de către instanțele judecătorești, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și de către notarii publici sau prin unități
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
timbrului judiciar, ca și pentru gestionarea fondurilor obținute din vânzarea acestuia, revine Ministerului Justiției, precum și președintelui instanței și contabilului-șef al tribunalului în ceea ce privește sumele încasate și utilizate din vânzarea timbrului judiciar. Articolul 16 (1) Vânzarea timbrului judiciar se face de către instanțele judecătorești, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și de către notarii publici sau prin unități autorizate să vândă timbre fiscale, pe bază de convenție, cu un comision de până la 5% din valoarea acestuia. ... (2) Persoana căreia urmează să i
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
Justiției și se utilizează potrivit anexei la bugetul aprobat Ministerului Justiției. Articolul 18 (1) Veniturile încasate din vânzarea timbrului judiciar se vor folosi pentru buna funcționare a judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel, Curții Supreme de Justiție, a parchetelor de pe lângă aceste instanțe, a laboratoarelor de expertiza criminalistică, pentru administrarea justiției prin organul de specialitate al administrației publice centrale, pentru realizarea de noi emisiuni ale timbrului judiciar, pentru achiziționarea de publicații și lucrări de specialitate din țară și din străinătate, de sisteme moderne
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
de noi emisiuni ale timbrului judiciar, pentru achiziționarea de publicații și lucrări de specialitate din țară și din străinătate, de sisteme moderne de informatizare și aparatură specifică, pentru acordarea de stimulente magistraților, asimilaților acestora și celorlalte categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, laboratoarelor de expertiză criminalistică și Ministerului Justiției, precum și pentru organizarea unor acțiuni cu caracter profesional (seminarii, conferințe, cursuri, perfecționare profesională) și a unor acțiuni cu caracter social (asistență medicală, medicamente, proteze, ajutoare sociale, ajutoare de deces
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
de venituri și cheltuieli al mijloacelor extrabugetare. B. Cheltuielile vor fi cuprinse la capitolul 51.03 pe structura economică, astfel: a) cheltuieli de personal: ... - cheltuieli cu salariile: pentru acordarea de stimulente magistraților, asimilaților acestora și celorlalte categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, laboratoarelor de expertiza criminalistică și Ministerului Justiției; - cheltuieli pentru plata specialiștilor care participa la elaborarea unor proiecte de coduri și a altor acte normative importante pentru activitatea justiției; b) cheltuieli materiale și servicii: ... - pentru întreținere și
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
din 21 august 2001. Articolul 28 După utilizarea ultimei tranșe de fonduri primite, unitățile beneficiare au obligația de a prezenta justificarea sumelor primite și cheltuite, precum și soldul contului. Articolul 29 Sumele neutilizate din mijloacele extrabugetare rămase la sfârșitul anului la instanțe se vor vira, cu ordin de plată, la Ministerul Justiției în contul 50.03 , deschis la Trezoreria municipiului București pe seama Ministerului Justiției, pana la data de 20 decembrie a fiecărui an. Disponibilitățile rămase la finele anului din contul 50.03
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
probelor care confirmă suspiciunea rezonabilă de comitere a faptei nu este suficientă pentru admiterea unei propuneri de arestare preventivă. 6. În aceste condiții în care simpla suspiciune rezonabilă de comitere a unei infracțiuni nu este suficientă pentru niciuna dintre situații, instanța de judecată apreciază că nu se poate discuta despre o eventuală incompatibilitate a judecătorului de drepturi și libertăți prin prisma unei antepronunțări și, implicit, nici despre încălcarea dreptului la un proces echitabil. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
DECIZIE nr. 570 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274913_a_276242]
-
excepția de neconstituționalitate. 15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 53 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Competența judecătorului de drepturi și libertăți, care au următorul conținut: "Judecătorul de drepturi și libertăți este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia, soluționează, în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestațiile sau orice alte sesizări privind: a) măsurile preventive; ... b) măsurile asigurătorii; ... c) măsurile de siguranță cu caracter provizoriu; ... d) actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege; ... e
DECIZIE nr. 570 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274913_a_276242]
-
probei constând în interceptările și înregistrările efectuate în cursul urmăririi penale. Prin urmare, deși în timpul judecății pe fond, s-ar constata nelegalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale, părțile nu mai au posibilitatea de a invoca nulitatea lor și nici instanța nu are la dispoziție vreun mijloc procedural pentru a le înlătura. O astfel de situație permite posibilitatea soluționării unei cauze penale în baza unor probe administrate în mod neloial, fapt care contravine flagrant principiului legalității procesului penal. 5. Tribunalul Timiș
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
de la caz la caz, care dintre probe trebuie să fie administrate. 10. Prin deciziile nr. 342 din 7 mai 2015 , nr. 245 din 7 aprilie 2015 și nr. 486 din 23 iunie 2015, Curtea Constituțională a statuat că faptul că instanța de judecată, nereadministrând probele în condițiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, va ține seama de ele la judecarea cauzei, nu poate fi apreciat ca afectând dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil, întrucât, potrivit
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
contestării lor. Așa fiind, nimic nu oprește partea căreia probele avute în vedere îi sunt defavorabile să le conteste din perspectiva temeiniciei - în faza de judecată imediat după citirea rechizitoriului, dar anterior audierii inculpatului -, cerând astfel readministrarea/refacerea lor de către instanța de judecată în condiții de publicitate, nemijlocire și contradictorialitate. Terminologia utilizată de legiuitor are în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale care nu au fost contestate. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că, potrivit art. 374 alin. (5
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
de urmărire penală. 11. De altfel, legiuitorul nu a exclus posibilitatea readministrării probelor administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de părți, întrucât, potrivit art. 374 alin. (8) din Codul de procedură penală, acestea pot fi administrate din oficiu de către instanța de judecată dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului și pentru justa soluționare a cauzei. 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]