320,870 matches
-
au și o serie de "obligații pozitive[17]": 1.3. Formele de rele tratamente prevăzute în art. 3 din Convenție Pentru lămurirea celor 3 forme de rele tratamente prevăzute în articolul menționat, trebuie precizat faptul că nu toate tipurile de tratamente aspre cad sub incidența domeniului de aplicare a art. 3. CEDO a clarificat că maltratarea trebuie să atingă un prag minim de gravitate[18]. Altfel spus, trebuie determinat punctul de la care suferința produsă unei persoane nu poate fi considerată o
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
că maltratarea trebuie să atingă un prag minim de gravitate[18]. Altfel spus, trebuie determinat punctul de la care suferința produsă unei persoane nu poate fi considerată o simplă brutalitate produsă, ci "suficient de gravă" pentru a putea fi calificată ca tratament inuman ori degradant sau chiar tortură[19]. Aprecierea acestui criteriu este "relativă", depinzând de toate circumstanțele cauzei, precum: În cazul deținuților, noțiunea de prag minim de gravitate dispare, deoarece obligația de protecție este mai mare în cazul acestora. Orice act
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
din Convenție fără a se lua în considerare pragul minim de gravitate[22]. De remarcat este și faptul că ceea ce este considerat ca maltratare inacceptabilă poate varia de la un caz la altul, efectele psihologice pe care le poate avea un tratament specific asupra unei persoane putând deseori să depindă de cultura acesteia, după cum considera și Comisia Europeană pentru drepturile omului în "Cazul grecesc" (1967)[23]. Depășind pragul minim de gravitate, se intră pe tărâmul relelor tratamente, iar pentru a înțelege ce
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
care le poate avea un tratament specific asupra unei persoane putând deseori să depindă de cultura acesteia, după cum considera și Comisia Europeană pentru drepturile omului în "Cazul grecesc" (1967)[23]. Depășind pragul minim de gravitate, se intră pe tărâmul relelor tratamente, iar pentru a înțelege ce fel de comportament constituie tortura, este necesară înțelegerea tuturor tipurilor de comportament și implicațiile juridice pentru fiecare. Articolul 3 din Convenție face referire la "tortură", "tratament inuman" și "tratament degradant". Deoarece textul este lapidar și
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
pragul minim de gravitate, se intră pe tărâmul relelor tratamente, iar pentru a înțelege ce fel de comportament constituie tortura, este necesară înțelegerea tuturor tipurilor de comportament și implicațiile juridice pentru fiecare. Articolul 3 din Convenție face referire la "tortură", "tratament inuman" și "tratament degradant". Deoarece textul este lapidar și imprecis cu privire la definirea acestor 3 tipuri de tratament, Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
gravitate, se intră pe tărâmul relelor tratamente, iar pentru a înțelege ce fel de comportament constituie tortura, este necesară înțelegerea tuturor tipurilor de comportament și implicațiile juridice pentru fiecare. Articolul 3 din Convenție face referire la "tortură", "tratament inuman" și "tratament degradant". Deoarece textul este lapidar și imprecis cu privire la definirea acestor 3 tipuri de tratament, Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
comportament constituie tortura, este necesară înțelegerea tuturor tipurilor de comportament și implicațiile juridice pentru fiecare. Articolul 3 din Convenție face referire la "tortură", "tratament inuman" și "tratament degradant". Deoarece textul este lapidar și imprecis cu privire la definirea acestor 3 tipuri de tratament, Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
definirea acestor 3 tipuri de tratament, Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința umanității", incluzând suferințe fizice "și" psihice. Curtea a enunțat că distincția dintre
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința umanității", incluzând suferințe fizice "și" psihice. Curtea a enunțat că distincția dintre tortură și alte tipuri de maltratare se realizează conform "diferenței de intensitate a durerii cauzate". Această intensitate
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
enunțat că distincția dintre tortură și alte tipuri de maltratare se realizează conform "diferenței de intensitate a durerii cauzate". Această intensitate se determină prin "elemente subiective", precum sexul, vârsta, starea de sănătate a victimei, sau prin "elemente obiective" ca durata tratamentului, consecințele fizice și psihice cauzate. În speța "Selmouni c. Franței" (1999), CEDO a stipulat că acțiunile care în mod obiectiv cauzează o intensitate suficientă de durere vor fi considerate tortură, indiferent dacă victima este femeie sau bărbat, ori dacă are
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
1999), CEDO a stipulat că acțiunile care în mod obiectiv cauzează o intensitate suficientă de durere vor fi considerate tortură, indiferent dacă victima este femeie sau bărbat, ori dacă are o constituție fizică robustă sau nu. S-a remarcat că tratamentul aplicat în acest caz nu a fost numai violent, dar și odios și umilitor pentru oricine, indiferent de condiția sa[25]. În ceea ce privește tratamentele degradante, fosta Comisie considera că noțiunea are în vedere atingeri grave aduse "demnității umane", coborând statutul social
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
este femeie sau bărbat, ori dacă are o constituție fizică robustă sau nu. S-a remarcat că tratamentul aplicat în acest caz nu a fost numai violent, dar și odios și umilitor pentru oricine, indiferent de condiția sa[25]. În ceea ce privește tratamentele degradante, fosta Comisie considera că noțiunea are în vedere atingeri grave aduse "demnității umane", coborând statutul social al unei persoane, situația sau reputația ei. La rândul său, Curtea a statuat în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978) că un tratament
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
tratamentele degradante, fosta Comisie considera că noțiunea are în vedere atingeri grave aduse "demnității umane", coborând statutul social al unei persoane, situația sau reputația ei. La rândul său, Curtea a statuat în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978) că un tratament aplicat unei persoane are a fi calificat degradant atunci când creează acesteia sentimente de teamă, neliniște, inferioritate, de natură să o umilească, înjosească și, eventual, să-i înfrângă rezistența fizică și morală[26]. În cauza "Kurt c. Turciei" (1998), incertitudinea și
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
c. Turciei" (1998), incertitudinea și temerile încercate de reclamantă, mamă a unui băiat dispărut în cadrul unor operațiuni militare turcești în regiunea locuită în majoritar de kurzi, sentimente care i-au cauzat suferințe mentale grave și profundă neliniște, au fost considerate tratament inuman și degradant[27]. Cu privire la deținuți, statele contractante au obligația de a veghea ca oricărui deținut să-i fie asigurate condiții care sunt compatibile cu respectul demnității umane și cu adaptarea unor modalități de executare a pedepsei privative de libertate
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
contractante au obligația de a veghea ca oricărui deținut să-i fie asigurate condiții care sunt compatibile cu respectul demnității umane și cu adaptarea unor modalități de executare a pedepsei privative de libertate astfel încât acesta să nu fie supus unor tratamente sau situații umilitoare ce ar excede nivelul inevitabil al suferințelor inerente detenției. De exemplu, "uzul forței fizice împotriva unei persoane private de libertate care nu s-a dovedit strict necesar prin raportare la comportamentul" acelei persoane constituie tratament degradant[28
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
supus unor tratamente sau situații umilitoare ce ar excede nivelul inevitabil al suferințelor inerente detenției. De exemplu, "uzul forței fizice împotriva unei persoane private de libertate care nu s-a dovedit strict necesar prin raportare la comportamentul" acelei persoane constituie tratament degradant[28]. În cauza "Barbu Anghelescu c. României" (2004), CEDO a condamnat statul român pentru încălcarea art. 3 referitor la tratamentele degradante pentru că polițiștii au fost cei care l-au agresat primii pe reclamant, fără ca recurgerea la forță să fie
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
unei persoane private de libertate care nu s-a dovedit strict necesar prin raportare la comportamentul" acelei persoane constituie tratament degradant[28]. În cauza "Barbu Anghelescu c. României" (2004), CEDO a condamnat statul român pentru încălcarea art. 3 referitor la tratamentele degradante pentru că polițiștii au fost cei care l-au agresat primii pe reclamant, fără ca recurgerea la forță să fie cerută de comportamentul acestuia[29]. Cu privire la tratamentele inumane, în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978), acestea au fost definite pentru prima
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
c. României" (2004), CEDO a condamnat statul român pentru încălcarea art. 3 referitor la tratamentele degradante pentru că polițiștii au fost cei care l-au agresat primii pe reclamant, fără ca recurgerea la forță să fie cerută de comportamentul acestuia[29]. Cu privire la tratamentele inumane, în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978), acestea au fost definite pentru prima dată ca fiind acte săvârșite cu intenția de a cauza suferințe intense victimei și care provoacă victimei leziuni sau suferințe fizice și morale susceptibile să producă
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
producă puternice tulburări psihice. Atunci, Curtea a făcut referire la tehnicile de interogatoriu de dezorientare și privare senzorială care sunt utilizate cumulativ și cu premeditare[30]. În cauza "Campbell și Cosans c. Regatului Unit"(1982) s-a considerat că este tratament inuman "amenințarea reală și serioasă cu tortura", fără ca aceasta să fie adusă la îndeplinire[31]. Același principiu a fost statuat în controversata cauza "Gafgen c. Germaniei" (2010). Într-o cauză împotriva României, "Pantea c. României" (2003), s-a stabilit că
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
perioada arestului preventiv, reclamantul a fost transferat într-o celulă în care se aflau recidiviști și deținuți condamnați definitiv, iar gardianul nu a intervenit imediat pentru încetarea agresiunii exercitate de aceștia împotriva reclamantului[32]. Acesta este un alt exemplu de tratament inuman. Revenind în cele din urmă la tortură, cum precizam mai sus, tortura diferă față de tratamentul degradant și cel inuman prin intensitate, cuprinzându-le și pe acestea. Curtea exprimase punctul de vedere că autorii Convenției au folosit cele 3 noțiuni
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
deținuți condamnați definitiv, iar gardianul nu a intervenit imediat pentru încetarea agresiunii exercitate de aceștia împotriva reclamantului[32]. Acesta este un alt exemplu de tratament inuman. Revenind în cele din urmă la tortură, cum precizam mai sus, tortura diferă față de tratamentul degradant și cel inuman prin intensitate, cuprinzându-le și pe acestea. Curtea exprimase punctul de vedere că autorii Convenției au folosit cele 3 noțiuni cu intenția clară de a face diferența între acestea. S-a urmărit în special atașarea unui
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
cel inuman prin intensitate, cuprinzându-le și pe acestea. Curtea exprimase punctul de vedere că autorii Convenției au folosit cele 3 noțiuni cu intenția clară de a face diferența între acestea. S-a urmărit în special atașarea unui stigmat special tratamentului inuman intenționat care cauzează suferințe foarte grave și crude[33]. 1.4. Tortura Deși nu există o definiție a torturii în Convenție, CEDO a preluat de multe ori o parte a definiției din Convenția ONU pentru prevenirea torturii din 1987
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
esențiale care, întrunite, constituie tortură: Cum am menționat mai sus, intensitatea durerii trebuie să fie să depășească pragul minim de gravitate pentru a putea fi considerată ca fiind contrară art. 3, dar să fie mult mai intensă decât în cazul tratamentelor inumane și, implicit, al celor degradante. Intenția pe care o presupune tortura este indiscutabilă. Dacă doctrina[35] consideră că tratamentul inuman se bazează în majoritatea cazurilor pe tortură, existând posibilitatea unei absențe a respectivei intenții, în cazul torturii excepția lipsei
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]