33,413 matches
-
care a fost apoi aleasă pentru FreeBSD 5 și dezvoltarea unor caracteristici microkernel (micronucleu); și nu în ultimul rând RoFreeSBIE, un proiect rezultat colaborării membrilor ROFUG. Proiectul TrustedBSD oferă FreeBSD-ului un set de extensii de încredere pentru sistemul de operare, fiind inițiat de Robert Watson. Scopul proiectului a fost implementarea conceptelor de la Common Criteria pentru Information Technology Security Evaluation (evaluarea securității tehnologiei informațiilor) și Orange Book. Acest proiect rămâne încă în dezvoltare, și multe din aceste extensii de încredere au
FreeBSD () [Corola-website/Science/296559_a_297888]
-
Darwin este un sistem de operare open-source dezvoltat de firma Apple. Sistemul a fost publicat în anul 2000 și este compus din cod dezvoltat de Apple, precum și cod derivat din NeXTSTEP, BSD și alte sisteme UNIX gratuite. Darwin formează nucleul de componentele de bază pe care
Darwin (sistem de operare) () [Corola-website/Science/296572_a_297901]
-
formează nucleul de componentele de bază pe care Mac OS X, Apple TV și iOS sunt construite. Sistemul este compatibil cu Single UNIX Specification versiunea 3 (SUSv3) și POSIX. Apple a cumpărat firma NeXT în 1997, produsul acesteia (sistemul de operare NeXTSTEP) fiind transformat original în sistemul de operare Rhapsody pe care s-a bazat Mac OS X Server 1.0 în anul 1999. În anul 2000 Rhapsody a fost transformat în Darwin și a fost publicat sub o licență liberă
Darwin (sistem de operare) () [Corola-website/Science/296572_a_297901]
-
Mac OS X, Apple TV și iOS sunt construite. Sistemul este compatibil cu Single UNIX Specification versiunea 3 (SUSv3) și POSIX. Apple a cumpărat firma NeXT în 1997, produsul acesteia (sistemul de operare NeXTSTEP) fiind transformat original în sistemul de operare Rhapsody pe care s-a bazat Mac OS X Server 1.0 în anul 1999. În anul 2000 Rhapsody a fost transformat în Darwin și a fost publicat sub o licență liberă (Apple Public Source License - APSL). Darwin folosește un
Darwin (sistem de operare) () [Corola-website/Science/296572_a_297901]
-
ulterioare au constituit o bază pentru o serie de derivate UNIX open-source, precum FreeBSD, NetBSD, OpenBSD. Dezvoltarea acestor sisteme continuă și în ziua de astăzi. Primele distribuții Unix de la Bell Labs în anii 1970 includeau cod sursă pentru sistemul de operare, permițând cercetătorilor din universități să-l modifice și să-l extindă. Primul sistem Unix la Berkeley a fost instalat pe un calculator PDP-11 în anul 1974. O serie de alte universități au fost interesate de acest sistem, astfel încât în anul
BSD () [Corola-website/Science/296570_a_297899]
-
distribuitor BSD. Versiunea 4.4BSD a apărut în iunie 1994 iar ultima distribuție BSD a apărut în 1995 sub numele de 4.4BSD-Lite Release 2. Niciun fel de cod AT&T nu este inclus în aceste versiuni. Pe lângă sistemele de operare derivate direct din BSD, multe alte sisteme includ cod din aceste ultime două versiuni BSD apărute. De exemplu Microsoft Windows include cod TCP/IP și o serie de unelte de networking și comenzi din BSD. De asemenea, MAC OSX de la
BSD () [Corola-website/Science/296570_a_297899]
-
este un sistem de operare complet, gratuit, sigur și portabil din familia BSD și UNIX, disponibil pe numeroase platforme, de la Opteron pe 64 de biți la cele desktop sau embedded. Structura să simplă precum și calitatea codului sursă îl face foarte potrivit pentru mediile de producție
NetBSD () [Corola-website/Science/296571_a_297900]
-
în clipa de față peste 6000 de pachete. Sistemul pkgsrc nu este limitat însă la NetBSD, el putând rula pe Solaris, Linux, Darwin, FreeBSD, OpenBSD, IRIX, BSD/OS, AIX, Interix, DragonFlyBSD și OSF/ 1. NetBSD este derivat din sistemele de operare 4.3 BSD (Networking/2) și 386BSD. Între timp au fost incorporate și modificările aduse de 4.4 BSD Lițe. Ultima versiune a sistemului este 6.0.1 apărută pe 26 decembrie 2012. NetBSD este originar din versiunea gratuită Net
NetBSD () [Corola-website/Science/296571_a_297900]
-
din versiunea gratuită Net/2 a 4.3BSD de Computer Systems Research Group de la Universitatea Berkeley din California și din proiectul 386BSD. Proiectul NetBSD a apărut în urmă nemulțumirilor comunității 386BSD în privința ritmului și direcției de dezvoltare a sistemului de operare. Cei 4 fondatori ai proiectului, Chris Demetriou, Theo de Raadt, Adam Glass și Charles Hannum considerau că un model de dezvoltare mai deschis ar aduce beneficii proiectului: unul focusat pe cod portabil, curat și corect. Scopul lor a fost producerea
NetBSD () [Corola-website/Science/296571_a_297900]
-
ai proiectului, Chris Demetriou, Theo de Raadt, Adam Glass și Charles Hannum considerau că un model de dezvoltare mai deschis ar aduce beneficii proiectului: unul focusat pe cod portabil, curat și corect. Scopul lor a fost producerea unui sistem de operare unificat, multi-platformă, calitativ, bazat pe BSD. Numele "NetBSD" a fost sugerat de Theo de Raadt, inspirat din creșterea în importantă a rețelelor la acea vreme, cum ar fi Internetul, și din specificul distribuit și colaborativ al dezvoltării proiectului. Repozitoriul de
NetBSD () [Corola-website/Science/296571_a_297900]
-
d. Versiunile minore anterioare au fost împărțite în două categorii: "x.y" - versiune "stabile" de maintenance și "x.y.z" - versiuni care conțin doar îmbunătățiri critice sau de securitate. Scopul proiectului NetBSD este acela de a oferi un sistem de operare stabil și rapid, să fie portabil, să interacționeze bine cu celelalte sisteme și să fie compliant cu standardele. NetBSD este cel mai portabil sistem de operare din lume și în clipa de față rulează pe 57 de arhitecturi (cuprinzând 17
NetBSD () [Corola-website/Science/296571_a_297900]
-
sau de securitate. Scopul proiectului NetBSD este acela de a oferi un sistem de operare stabil și rapid, să fie portabil, să interacționeze bine cu celelalte sisteme și să fie compliant cu standardele. NetBSD este cel mai portabil sistem de operare din lume și în clipa de față rulează pe 57 de arhitecturi (cuprinzând 17 tipuri de procesoare ). La nivel de cod sursă, NetBSD este aproximativ în întregime compliant cu standardul POSIX.1 (IEEE 1003.1-1990) și cu POSIX.2 (IEEE
NetBSD () [Corola-website/Science/296571_a_297900]
-
unice. Lungimea mare a adresei permite împărțirea în blocuri de dimensiuni mari și implicit devine posibilă introducerea unor informații suplimentare de rutare în adresa. Windows Vista, Mac OS X, toate distribuțiile moderne de Linux, precum și foarte multe alte sisteme de operare includ suport "nativ" pentru acest protocol. Cu toate acestea, IPv6 nu este încă folosit pe scară largă de către furnizorii de acces și servicii Internet, numiți "Internet Service Providers" sau ISP. Adresele IPv6 sunt scrise de cele mai multe ori sub forma a
Adresă IP () [Corola-website/Science/298415_a_299744]
-
respectiv de adrese a fost abandonat și trebuie să nu mai fie utilizat în sistemele noi. Adresele ce încep cu fe80: - numite adrese link-local - sunt atribuite în zona local link. Adresele sunt generate automat de către nivelul IP al sistemului de operare pentru fiecare interfață de rețea. Această asigura conectivitate la rețea automată și instantanee pentru orice host IPv6 și semnifică faptul că mai multe host-uri conectate la un hub sau switch comun au o cale de comunicare garantată prin adrese local-link
Adresă IP () [Corola-website/Science/298415_a_299744]
-
îndeplinită de rutere se numește rutare. În acest articol diferențierea între rutere hardware și rutere software se face în funcție de locul unde se ia decizia de rutare a pachetelor de date. ele software utilizează pentru decizie un modul al sistemului de operare, în timp ce ruterele hardware folosesc dispozitive specializate (de tip ASIC) ce permit o viteză mai mare de comutare a pachetelor. ele operează la nivelul 3 al modelului OSI. Ele folosesc deci adresele IP (de rețea) ale pachetelor aflate în tranzit pentru
Ruter () [Corola-website/Science/298414_a_299743]
-
bază (comutarea pachetelor) cât și funcțiile speciale (de exemplu criptarea IPsec). Cu toate acestea, pentru cercetare și alte aplicații sunt folosite în continuare rutere făcute din calculatoare cu Linux și Unix, ce rulează aplicații cu sursă deschisă. Deși sistemul de operare pentru rutere de la Cisco (numit IOS) a fost creat de la zero special pentru dispozitive de rețea, alte sisteme de operare pentru rutere, precum cele de la Juniper și Extreme Networks sunt variante extrem de adaptate pe Unix (mai exact FreeBSD, respectiv Linux
Ruter () [Corola-website/Science/298414_a_299743]
-
folosite în continuare rutere făcute din calculatoare cu Linux și Unix, ce rulează aplicații cu sursă deschisă. Deși sistemul de operare pentru rutere de la Cisco (numit IOS) a fost creat de la zero special pentru dispozitive de rețea, alte sisteme de operare pentru rutere, precum cele de la Juniper și Extreme Networks sunt variante extrem de adaptate pe Unix (mai exact FreeBSD, respectiv Linux<ref name = "GNU/Linux">.</ref>). Ruterele conțin în general un sistem de operare specializat (ca de exemplu IOS de la Cisco
Ruter () [Corola-website/Science/298414_a_299743]
-
pentru dispozitive de rețea, alte sisteme de operare pentru rutere, precum cele de la Juniper și Extreme Networks sunt variante extrem de adaptate pe Unix (mai exact FreeBSD, respectiv Linux<ref name = "GNU/Linux">.</ref>). Ruterele conțin în general un sistem de operare specializat (ca de exemplu IOS de la Cisco, Junos de la Juniper sau alternative open-source ca OpenWRT), RAM, NVRAM, memorie flash, unul sau mai multe procesoare, precum și cel puțin două interfețe de rețea. Ruterele pot conține de asemenea mai multe procesoare și
Ruter () [Corola-website/Science/298414_a_299743]
-
noastre serverele se aseamănă fizic cu celelalte calculatoare uzuale, deși configurația hardware este deseori optimizată pentru funcționarea lor ca servere. Multe componente de hardware sunt identice cu cele ce le găsim într-un calculator personal. Totuși serverele rulează sisteme de operare și programe specializate care sunt foarte diferite față de cele folosite pe calculatoare personale și stațiile de lucru. Serverele nu trebuiesc confundate cu calculatoarele de tip "mainframe" (se citește aproximativ 'mein.freim), care centralizează informații și procesează activitățile firmelor mari. Un
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
de continuitatea de alimentare cu energie electrică, astfel ca penele din rețeaua publică de curent să nu provoace stricăciuni ireparabile. Diferența majoră între computerele personale și servere nu este partea hardware ci partea de software. Pe servere rulează sisteme de operare care sunt special proiectate pentru acestea. De asemenea ele rulează aplicații special proiectate pentru procesele dorite. Sistemul de operare Microsoft Windows este predominant în rândul computerelor personale, dar în lumea serverelor cele mai populare sistem de operare sunt FreeBSD, Sun
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
ireparabile. Diferența majoră între computerele personale și servere nu este partea hardware ci partea de software. Pe servere rulează sisteme de operare care sunt special proiectate pentru acestea. De asemenea ele rulează aplicații special proiectate pentru procesele dorite. Sistemul de operare Microsoft Windows este predominant în rândul computerelor personale, dar în lumea serverelor cele mai populare sistem de operare sunt FreeBSD, Sun Solaris și GNU/Linux - care derivă și sunt asemănătoare cu sistemul de operare UNIX. UNIX a fost proiectat inițial
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
rulează sisteme de operare care sunt special proiectate pentru acestea. De asemenea ele rulează aplicații special proiectate pentru procesele dorite. Sistemul de operare Microsoft Windows este predominant în rândul computerelor personale, dar în lumea serverelor cele mai populare sistem de operare sunt FreeBSD, Sun Solaris și GNU/Linux - care derivă și sunt asemănătoare cu sistemul de operare UNIX. UNIX a fost proiectat inițial pentru microcomputere și pentru servere, care au înlocuit treptat microcomputerele. UNIX a fost o alegere logică și eficientă
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
proiectate pentru procesele dorite. Sistemul de operare Microsoft Windows este predominant în rândul computerelor personale, dar în lumea serverelor cele mai populare sistem de operare sunt FreeBSD, Sun Solaris și GNU/Linux - care derivă și sunt asemănătoare cu sistemul de operare UNIX. UNIX a fost proiectat inițial pentru microcomputere și pentru servere, care au înlocuit treptat microcomputerele. UNIX a fost o alegere logică și eficientă ca sistem de operare pentru servere. Sistemele de operare orientate spre servere au multe proprietăți în
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
Solaris și GNU/Linux - care derivă și sunt asemănătoare cu sistemul de operare UNIX. UNIX a fost proiectat inițial pentru microcomputere și pentru servere, care au înlocuit treptat microcomputerele. UNIX a fost o alegere logică și eficientă ca sistem de operare pentru servere. Sistemele de operare orientate spre servere au multe proprietăți în comun, care să le facă mai compatibile între ele, cum ar fi: lipsa interfeței grafice GUI (sau existând doar o opțiune GUI); abilitatea de a reconfigura sistemul (hardware
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
derivă și sunt asemănătoare cu sistemul de operare UNIX. UNIX a fost proiectat inițial pentru microcomputere și pentru servere, care au înlocuit treptat microcomputerele. UNIX a fost o alegere logică și eficientă ca sistem de operare pentru servere. Sistemele de operare orientate spre servere au multe proprietăți în comun, care să le facă mai compatibile între ele, cum ar fi: lipsa interfeței grafice GUI (sau existând doar o opțiune GUI); abilitatea de a reconfigura sistemul (hardware și software) în unele cazuri
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]