321,611 matches
-
ale universului mass-media și de subtile trimiteri culturale, aprent, rod al improvizației spontane, dar respectînd cu strictețe forma prozodică pe care și-a impus-o, poezia lui Șerban Foarță reușește să fie în egală măsură amuzantă și savantă, prilej de bună dispoziție, dar și de înaltă reflecție. Ea poate fi citită cu egală plăcere de inocentul care o descoperă întîmplător, dar și de profesionistul încercat în descifrarea textelor poetice, fără însă ca, la sfîrșitul lecturii vreunul dintre ei să fie pe
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
animale de treabă. Aici, în poveștile astea noi, animalele își au distracțiile lor, fără legătură cu afacerile oamenilor (fiindcă, ,în pervertita lume a basmelor" se fac afaceri ,ușor, și anume cu bagheta magică: dacă voiai să-ți iasă, îndreptai capătul bun asupra partenerului tău; dacă nu, n-aveai decît să îndrepți capătul opus, cel rău."). Iar micile istorioare despre animale sînt frumoase ca niște versuri scrise doar de dragul esteticii, dintr-o fabulă fără morală: ŤÎncă un cîine, dar nu alb-roz
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
obraznici, dragă." Și, în jurul lor, preajma se umple de jucării. Cuvinte, cimilituri cu umbra pisăloagă a lui Cantemir cel plictisit, creaturi fantastice pe care le nasc, puse la ambiție, familiarele obiecte de toată ziua. Peste toate, povești cu mătuși. Repezite, bune sfătuitoare și îndeajuns de cumsecade cît să nu bage de seamă că povățuiesc fără folos, sînt chelăresele cumpănite ale unei garderobe cu costume. De-acolo, pe măsură ce vine vorba, ies ba Mica Sirenă, ba mincinosul mincinoșilor și alți cetățeni pe care
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
aduc, ci mai curînd ni-l bîntuie povești scurte și colorate ca visele. Scrise pentru cititori, nu pentru ascultători care, la gura sobei, se bucură de întîmplări și trec cu vederea stilul. Pentru toți iubitorii, copii sau nu, de proză bună și diafan-rafinată, ca o zaharica pe care-o mănînci din priviri.
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
din atelierul exigent al marelui artist. Ni se pare că ar fi mai indicat să ne raliem la opinia lui Șerban Cioculescu, conform căruia "Tudor Arghezi cumulează primatul poeziei și prozei române". Și cum am putea neglija observația, plină de bun simț, a lui G. Călinescu: "A vorbi de proza lui Arghezi este o improprietate, iar a întemeia judecăți literare pe această lărgire a vorbelor, un lucru injust. T. Arghezi nu este un prozator, ci un poet care coboară cu toate
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
mediu va fi în stare când să mănânce, când să-și plătească întreținerea, fără cea mai vagă străfulgerare a ce i-ar fi adus viața ca mare corupt. Politică nu va face, dar va vota cu regularitate și anume guvernul - ...bun cetățean, turmentat sau ba. Mai se aud și voci sceptice la propunerile A.R.C.M.C. (Asociația Română de Combatere a Marii Corupții), de noi înființată. Acestea susțin că toate modalitățile mai sus propuse sunt cu dublu tăiș, adânc vătămătoare social, sadice
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu () [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
se confeseze din timp, de câți dolari e vorba și prin ce procedimente. Când s-ar fi comportat așa, Fane Pavalache ar fi fost mântuit! Recunoaștem însă că aici ne suprapunem strategiei oficiale. Oricum, aderăm la ea fără rezerve: vorba bună, tonul potolit, sfatul de taină, o atmosferă destinsă - fac minuni. Marea corupție va dispărea deci cu totul și cu totul, va fi ca un capitol încețat, ambiguu, al istoriei recente, între atâtea altele, dezignând moravuri curioase, tipuri de epocă, uitate
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu () [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
Panoramând scena actualității literare, observăm o progresivă evidențiere valorică și promoțională a ,milenariștilor", ieșiți din underground în lumina reflectoarelor și trecând cu dezinvoltură de la statutul de zero social la cel de vedete culturale. Și nu e vorba numai despre o bună mediatizare. Încercând să realizez un clasament al celor mai semnificative volume de poezie apărute în 2005, am constatat că grosul ,intrărilor" era dat de autori afirmați după 1989 și cu precădere în ultimii ani. Poeții din generațiile anterioare, majoritatea, tăcând
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
de carne și un ,subiect" pe cât de firesc abordat, pe atât de liber exprimat, acum ea a devenit un simulacru de teorie, desprinsă dintr-o bibliografie incomplet parcursă, pentru a fi exhibată cu o gesticulație ,culturală". Lângă versuri de bună factură, însă relativ izolate în cuprinsul volumului (,să țopăi de bucurie în parcul din unirii/ cu tălpile goale pe rahatul de câine și hârtiile/ putrede ești o apă a morții o apă cu farmece/ odată ce bărbatul și-a muiat degetele
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
ales în cazul lui aromuno): ditroite, mioritico, rumeno, securista, zigaia și zurcana. într-o scurtă prefață, lingvistul De Mauro explică principiile și sursele selecției: "cuvintele străine" sînt cele pe care vorbitorii le percep ca atare și care au rămas în bună masură neadaptate - din punct de vedere fonetic, grafic și/sau morfologic. Cele mai multe sînt culese dintr-un dicționar anterior coordonat tot de De Mauro (Grande Dizionario Italiano di Uso, apărut în șase volume în 1999, cu o variantă redusă, în-tr-un
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
prin realizarea unor celebre autoportrete. Chiar dacă tematica nu este, în sine, una tipică pentru aspirațiile realismului socialist, prin tratarea ei fermă și printr-un anumit patetism al descrierii formale și psihologice ea trece drept o reprezentare viguroasă și optimistă, tocmai bună de oferit ca exemplu tinerilor aflați la începutul carierei. Iar acești tineri, alături de zeci, poate chiar sute, de alți pictori, sculptori și graficieni, unii dintre ei destul de obscuri sau doar marginali în contextul fenomenului artistic, în cea de-a doua
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
care nulitățile așa-zis de stânga se bucură în sânul populației derutate nu anunță decât continuarea glorioasă a dezastrului. Resentimentarul, iresponsabilul Iliescu,în chiar ziua când foștii noștri colegi de lagăr socialist pășeau triumfător spre Europa, n-are ceva mai bun de spus decât că în economia de piață oamenii devin fiare și că în sistemul concurențial se cultivă individualismul feroce! I-auzi! Or fi trăit el și neamul lui de comuniști în vreo economie de piață? A văzut el cum
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
receptiv la sublinierea valorii. Nu le mai semnalez, nici măcar pentru titlu ori nume, deoarece observațiile se repetă în tonalități diferite. Critica prezintă trăsături asemănătoare, individuală rămâne exprimarea lor. Rețin doar frumosul citat din Alexandru Teodor Maria Stamatiad, articol, el însuși bun de citat în întregime, despre "poetul cu nume lung ca un șirag de mărgăritare negre", despre "poetul-cavaler", datorat lui Felix Aderca, atunci când îl privește din perspectiva "splendidei generații". După cum, mai rețin sensibilizarea lui Vladimir Streinu față de traducătorul, cucerit muzical de
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
patruzeci de ani (de când eu văd teatru) pe scenele românești și europene. Dintre spectacolele și filmele lui Lucian Pintilie, acesta a fost - după părerea mea - Capodopera sa, lucrarea pentru care ar fi meritat un eventual Premiu Nobel pentru cel mai bun spectacol din lume! Ca un blestem, spectacolul n-a trăit decît trei zile. Mă număr printre fericiții muritori care au văzut spectacolul de atunci și l-am comentat în zeci, sute de întîlniri prietenești, făcând "cronici orale" în locul cronicii scrise
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
Mihai Chirilov Nu e foarte greu să pui pe roate o ediție a Festivalului filmului britanic atunci cînd dedici una din secțiuni celor mai bune filme ale anilor '90, așa cum s-a întîmplat în 2001. Anul trecut, Secrets and Lies și The Pillow Book au făcut săli pline în București. Am cunoscut persoane care-și doriseră de-o viață să vadă inclasabilul Peeping Tom, cea
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
ceri unui film profunzime bergmaniană sau detașare antonioniană, sfîrșești prin a fi total contaminat de ireverența arhaică a întregii întreprinderi. Sau The Nine Lives of Tomas Katz. Bizarerie absolută ridicată deja la rangul de film-cult și premiată pentru cel mai bun actor (Thomas Fisher) și regizor la Festivalul Fantasporto, Portugalia. Regizat de Ben Hopkins, aflat la al doilea film (după debutul cu Simon Magus) și făcut din improvizații video în alb/negru, gaguri suprarealiste și cu un buget la fel de mizerabil ca
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
în dreapta se destramă familii din cauza pauperității sociale. Dacă e pe-așa, poate că și Prea tîrziu ar trebui să ni se pară o comedie... E drept că nici cu cele britanice nu știi niciodată, pentru că la ei, umorul face casă bună cu tristețea. Cînd vine vorba de comedie, trebuie știut un lucru: dacă un film e cu adevărat amuzant, se găsește oricînd un distribuitor român care să-l cumpere și să facă bani pe seama lui, cum a fost cazul cu The
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
din New York unde, totodată, face cunoștință și cu un sinucigaș. E drept că în Jump Tomorrow își dau întîlnire gaguri gen Jacques Tati cu gaguri gen Aki Kaurismaki, ceea ce nu constituie o garanție pentru amatorii de comedie populară. Dar, oameni buni, nu vă mai aduceți aminte de comedia cu Peter Sellers, Petrecerea, singurul film din care cenzorii ceaușiști n-au scos o fotogramă? Doar rîsul ținea de foame... 5. Un bărbat acuzat de o crimă pe care n-a comis-o
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
e divizată de propria curte, un bărbat de femei, un pub de bar, biserica de cimitir etc... Fabula cu implicații politice pe care orice fan al umorului de tip Monty Python ar fi trebuit să-l vadă. Sau tot mai bune-s bancurile noastre cu Bulă? 7. În fine, un băiat e obsedat de fotbal, dar nu reușește să marcheze decît atunci cînd încalță pantofii potriviți. Și iar mă-ntreb: de ce Billy Elliot da, iar There's Only One Jimmy Grimble
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
ce explică succesul acestui fenomen; pentru că Occident - poate întîlnirea cea mai fericită, din istoria filmului românesc, dintre un "film de debut" și marele public - e un fenomen, mai mult decît un simplu film, oricît de izbutit. S-o spunem de la bun început: Occident nu e "o capodoperă"; e "doar" un film bun, care se poate vedea cu plăcere, la noi și aiurea. El nu face apel la "publicul devotat filmului românesc", ci la marele public, pentru care mersul la cinema nu
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
fericită, din istoria filmului românesc, dintre un "film de debut" și marele public - e un fenomen, mai mult decît un simplu film, oricît de izbutit. S-o spunem de la bun început: Occident nu e "o capodoperă"; e "doar" un film bun, care se poate vedea cu plăcere, la noi și aiurea. El nu face apel la "publicul devotat filmului românesc", ci la marele public, pentru care mersul la cinema nu e cîtuși de puțin o obligație patriotică. Acestui public - străin și
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
vă placă, să vă aparțină, și pe care, întîmplător, o povestesc eu!" Modestia înșelătoare și dezinvoltura aparentă ascund o desfășurare impresionantă de muncă, pricepere, talent, răbdare, forță, tenacitate - tot acel amalgam SF necesar unui om ca să reușească să ducă la bun sfîrșit un film în România de azi. Aici ar fi de adăugat, fie și într-o paranteză, faptul îmbucurător că în România de azi au apărut, iată, structuri de producție particulare - cum e și acest"Temple Film", aflat la primul
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
seismelor ce au zguduit muzica nouă în ultimele decenii ale veacului trecut. A ascultat enorm de multă muzică, pe care a filtrat-o printr-o sensibilitate doctă, incapabilă de abdicare ori trădare. îmi amintesc și acum verdictele tranșante, încărcate de bun simț, enunțate în comisiile de achiziție ale biroului simfonic de la Uniunea Compozitorilor, verdicte pe care unii dintre noi le simțeam, dar numai el le putea formula cu atîta acuitate și pertinență, poate și pentru că avea darul de a purifica gîndurile
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
Ion Simuț Nuvela Catastrofa a fost plasată de exegeții operei rebreniene printre cele mai bune scrieri ale tînărului prozator, alături de Hora morții și de Ițic Ștrul, dezertor - toate trei axate pe tema războiului și toate trei aparținînd aceleiași perioade de creație, anii 1915-1920, cînd scriitorul definitiva ultima versiune a romanului Ion. Împreună, toate trei au
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
primește ordin de încorporare, după un mic frison de neliniște, se refugiază în resemnarea "Ce-o fi o fi! Ce-or face alții voi face și eu... Parcă numai eu trebuie să plec?... Cum mi-o fi scris, și pace bună!" (Opere 2, 224). Avem astfel suficiente date pentru a vorbi de abandonul lui David Pop într-o viață mediocră, cenușie, fără nici un efort rațional, măcar pentru a înțelege ce se întîmplă: de politică nu-i păsa, nici nu citea ziarele
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]